4,240 matches
-
mai duceți? Manole ridică din umeri. - Ca toată lumea. Necazuri, boli, greutăți. -Apropos, îl întrerupse Condurachi, încercînd să zâmbească. Tot nu v-a înapoiat Zeița? Manole clătină din cap, parcă s-ar fi întristat deodată, fără voia lui. - Nu ne-a înapoiat-o, și nici nu mai sperăm să ne-o înapoieze vreodată. Va trebui să ne mulțumim cu Bonnard, adăugă melancolic. Dacă nu cumva îl vom vinde. Ni s-au oferit trei milioane... - Dar pe ea, pictorița... - Zamfira Darvari sau cam
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
greutăți. -Apropos, îl întrerupse Condurachi, încercînd să zâmbească. Tot nu v-a înapoiat Zeița? Manole clătină din cap, parcă s-ar fi întristat deodată, fără voia lui. - Nu ne-a înapoiat-o, și nici nu mai sperăm să ne-o înapoieze vreodată. Va trebui să ne mulțumim cu Bonnard, adăugă melancolic. Dacă nu cumva îl vom vinde. Ni s-au oferit trei milioane... - Dar pe ea, pictorița... - Zamfira Darvari sau cam așa ceva. Pretindea că, în primul rând, ea e sculptoriță... - Ai
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ori. - Unde și cînd? Tânăra încruntă ușor din sprâncene și-i căută din nou privirile. - Ultima oară, azi-noapte, în camera numărul șase. Camera dumitale e alături, la numărul patru, adăugă despărțindu-se. Profesorul veni chiar în seara aceea, să-i înapoieze caietul și să citească ultimele însemnări. Îl ascultă încurcat, fără să zâmbească, evitîndu-i privirile. - Eu credem că știi despre ce e vorba și că înțelegi, cum să spun? intenția științifică a experienței. Nici o analiză nu e completă fără indexul capacității
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mâna, lăsându-și mănușa în mâna preotului. Se întreba dacă George o fi văzut-o. Dar George se cufundase în bazin lăsându-se de aburi. — Bătrână imbecilă, ticăloasă! exclamă părintele Bernard. Sper să se înece. Cu un aer distrat îi înapoie Dianei mănușa. Eu predic veștile bune. Nimeni nu-mi dă ascultare. Mântuire automată. Fără pierdere de timp, fără dificultăți. Răsucești un buton și-ți umpli sufletul de lumină. — Mie nu-mi vorbești așa. Pentru că tu nu deții credința pură. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
prezint pe Adam. — Câine Papillon, spuse Scarlett-Taylor, luându-l în brațe pe Zet. — Îl cheamă Zet, făcu Adam prezentările. Scarlett-Taylor zâmbi pentru prima oară cu zâmbetul lui adevărat, un surâs logic și intelectual, surâsul unui om mai vârstnic. I-l înapoie pe Zet lui Adam cu o plecăciune grațios formală. Adam nu zâmbi, dar îl privi aprobator. — Și ce-aveți de gând să faceți acolo? întrebă Brian. — Să facem? întrebarea părea să-l nedumerească pe Tom. A, să ne distrăm. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pentru o nouă discuție de filozofie și își făcuse planul să-i spună lui Rozanov că nu poate să gândească în timp ce merge. Îi plăcuse rolul tânărului pe lângă Socrate-John Robert. Nădăjduia să se stabilească o rutină a acestor conversații. Mă voi înapoia în America mult mai curând decât îmi propusesem. — O, îmi pare rău... — Poate știi, sau poate nu știi că nepoata mea, Harriet Meynell, va veni să locuiască la Ennistone. — Da? Era prima oară că părintele Bernard auzea de existența unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
un câine care mușcă... inspiri teamă. Nu-mi plac lucrurile imprevizibile. Atunci de ce te-ai întors? — Trebuia să mă hotărăsc dacă mai vreau sau nu să fiu măritată cu tine. Ăsta-i un alt motiv pentru care nu m-am înapoiat. Simțeam că n-ar fi drept față de tine. — Ce n-ar fi drept? — Să vin înapoi și pe urmă să plec din nou. Și te-ai hotărât... ? — M-am hotărât că vreau să fiu, în continuare, măritată cu tine. — De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mintea trează, trebuie să rămân conștient!“ Se opri din nou pe un palier, apoi mai coborî câteva trepte și se izbi de un zid de beton în care era încastrată o ușă. Cu un gest automat, încercă ușa: încuiată. Se înapoie pe palier. Desluși o altă scară sub el, abia vizibilă în abur, dar nu putu descoperi nici o legătură între acea scară și platforma pe care se găsea acum. Se prinse de balustradă, își trecu un picior peste ea, îl ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fabricate de călugări: săpunuri, plante medicinale, licori și vinuri, ca și multe cărți de spiritualitate și obiecte religioase. Binecuvântat să fii Lerins și să contribui la renașterea spirituală a creștinătății prin rugăciunea și înțelepciunea călugărilor tăi! Fratele care mi-a înapoiat celebretul și pașaportul cu ștampila mănăstirii, îmi spune că aceasta a fost închisă în timpul revoluției din 1789 până în 1859, când proprietarul de atunci, un pastor anglican, a retrocedat-o diecezei de Arles. De la aceasta, zece ani mai târziu, ordinul
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
trezit cu o lumină orbitoare în ochi. Ordinul de serviciu, domnule locotenent! Sunt șeful gărzii din această gară - s-a auzit altă voce, din spatele sentinelei. Locotenentul a prezentat documentul cerut. După o scurtă examinare, șeful gărzii - un sergent - i-a înapoiat documentul, cu indicația: 18 Nu aveți voie să mergeți în gară. Apă de băut puteți lua de la turnul pentru apă aflat colea. Găsiți acolo mecanicul de serviciu. Spuneți-i că v-am permis să luați apă de băut. Am înțeles
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
loc. Până acum am vânat sturzi cu mâna mea; mă sculam înainte de a se face ziuă, pregăteam bețișoarele unse cu clei pentru prins păsările și porneam cu o legătură de colivii în spinare, de păream aidoma cu Geta când se înapoia din port cu cărțile lui Amfitrion; prindeam cel puțin doi sturzi și cel mult șase. Toată luna septembrie, asta am făcut. Pe urmă, joaca aceasta, așa cum era ea, aleasă parcă din amărăciune și neobișnuită pentru tine, a încetat, spre părerea
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Și iată că vine și ora prânzului, când, laolaltă cu toți ai mei, mănânc din acele bucate pe care le pot avea aici, în casa asta de țară, și din puținul pe care îl am. Iar după ce am mâncat mă înapoiez la han; aici îl găsesc de obicei pe hangiu, și tot aici se mai află un măcelar, un morar, doi lucrători la cuptoarele de cărămizi. Cu aceștia îmi pierd vremea prostește tot restul zilei, jucând cărți sau dând cu zarurile
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
murdărie, îmi scutur creierii de mucegai și-mi vărs amărul pentru soarta rea pe care o am, mulțumit fiind că mă lovește în chipul acesta și că, poate, cândva se va rușina de ceea ce face. Când se lasă seara mă înapoiez acasă și intru în camera mea de lucru, în prag lepăd de pe mine haina de toate zilele, că-i plină de noroi și lut, îmi pun veșminte regești și de curte. Îmbrăcat cum se cuvine pentru aceasta, pășesc în străvechile
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
îi trimise titlul de Cezar, iar printr-o hotărâre a Senatului și-l asocie la domnie, lucruri pe care Albinus le luă drept adevărate. Dar, după ce Sever îl învinse și îl ucise pe Niger, restabilind liniștea în Orient, el se înapoie la Roma și se plânse în Senat, spunând că Albinus, prea puțin recunoscător față de binefacerile pe care le primise din partea lui, încercase prin vicleșug să-l omoare, și de aceea el se vede silit să se ducă să-l pedepsească
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
străină, hotărăște ca în toate bisericile și mănăstirile să se efectueze cultul numai în limba română. Un egumen care nu respectă dispoziția fu destituit și alungat. Întrucât egumenii greci luau cu ei la plecarea din țară, fără a le mai înapoia, obiecte de preț și hrisoave de prin mănăstiri, se hotărî ca să nu li se mai elibereze pașapoarte până ce nu vor lăsa în locul lor garanți răspunzători. Tânăr ministru al cultelor, predecesor al lui Bolintineanu, Alexandru Odobescu a manifestat multă grijă pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
scoate gingaș și tandru moțul printre rândurile puchinoase ale micii publicități. Iată-l ! Și citez la întâmplare: “Ofer împrumut în valută cu 10% dobândă pe zi”. Să calculăm. Iei un împrumut de 100 de dolari. în zece zile ai de înapoiat 200 de dolari, în douăzeci 300 și, într-o lună, 400. De câte ori a crescut suma datorată ? Consultați un cardiolog. Ei bine, pornind de la această benefică reapariție a cămătarului, iată și soluția asanării șomajului: statul, împrumutând fiecărui șomer câte 200 de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
este foarte încântat să vadă cum noi, ne batem joc în mod continuu de trupurile noastre. Căci, așa cum se spune, el este templul lui Dumnezeu. Nici dumneavoastră nu v-ar plăcea să împrumutați o mașină cuiva și să vă fie înapoiată deteriorată, zgâriată, cu defecțiuni. 11. Practicați înfrânarea. Ce e mult strică, întotdeauna. Practicați înfrânarea în ceea ce privește mâncarea (limitați cantitățile), alcoolul, cafeaua și eliminați fumatul. 81 Orice este în exces este dăunător. Mai ales în cazul repetării acestor excese. Este la fel de adevărat
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
același lucru ca în grădină, el acolo se simte bine. Dacă îți este prieten, du-te și așează-l în grădină pe o frunză și mâine o să te aștepte să vă jucați. Gândind că mama ar putea să aibă dreptate, înapoie melcul grădiniței de flori. Și așa, în fiecare zi, prințesa se juca cu insectele din gradină: cu libelule, cu bondărei, albinuțe, culegea flori, împletea coronițe și uda florile. Dar vara era pe sfârșite și vremea se înrăutățea, ploua des, bătea
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
Dar o voce interioară îmi sugera că am pus bine problema și această constatare mă copleșea de bucurie. Am aruncat scrisoarea în cutie, cu plicul nelipit. Era și asta o tactică. Prevedeam, chiar aveam certitudinea, că Mihaela mi-o va înapoia. Dacă i-o trimiteam însă deschisă, nu se putea să n-o citească. Or, ăsta era lucrul de căpetenie. Am pândit aproape două ceasuri până ce în sfârșit am auzit-o deschizând ușa și depărtîndu-se pe coridor. ― Să nu plece cumva
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
În sfârșit, tot ceea ce voiam era, după cum se vede, în afara dragostei. Raționamentul mă împăca. Simțeam binefacerea certitudinii și mă bucuram de ea. A doua zi, i-am trimis scrisoarea; apoi am așteptat să văd ce are să se întîmple. Mi-a înapoiat-o și pe aceasta. Seara, i-am scris alta tot așa de fierbinte și de prefăcută. Am adăugat în final: "Știu că rni-o vei înapoia. Nu-i nimic. Asta e soarta scrisorilor mele. Îmi ajunge s-o citești. Și ai
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
i-am trimis scrisoarea; apoi am așteptat să văd ce are să se întîmple. Mi-a înapoiat-o și pe aceasta. Seara, i-am scris alta tot așa de fierbinte și de prefăcută. Am adăugat în final: "Știu că rni-o vei înapoia. Nu-i nimic. Asta e soarta scrisorilor mele. Îmi ajunge s-o citești. Și ai să citești zilnic de acum înainte, luni, ani, secole (am tăiat cuvântul "secole"), ceea ce se petrece în sufletul meu, dacă nu vii să-mi iei
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Ah, cum aș fi răsuflat din străfundul plămânilor. M-aș fi simțit cel mai fericit om de pe lume! Dar Mihaela, monstrul cu chip de om, nu voia, nu putea să înțeleagă. Ea nu știa decât una și bună: să-mi înapoieze la infinit răvașele. Să le citească, bineînțeles, și să le înapoieze. Până când, mă rog? Până cînd? Ajunsesem la a 15-a scrisoare respinsă și totodată la capătul răbdării. Nu m-am dat învins, nu ― în ruptul capului! Înainte! Mereu înainte
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
simțit cel mai fericit om de pe lume! Dar Mihaela, monstrul cu chip de om, nu voia, nu putea să înțeleagă. Ea nu știa decât una și bună: să-mi înapoieze la infinit răvașele. Să le citească, bineînțeles, și să le înapoieze. Până când, mă rog? Până cînd? Ajunsesem la a 15-a scrisoare respinsă și totodată la capătul răbdării. Nu m-am dat învins, nu ― în ruptul capului! Înainte! Mereu înainte! Perseverență până în pânzele albe! Încă zece scrisori avură aceeași soartă. Drace
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
aduce femei la el acasă și îl disprețuiește? Cât timp scrisorile se aflau în păstrarea ei tot mai era o nădejde că lucrurile se vor îndrepta. În tot cazul, o simțeam foarte aproape pentru că deținea ceva de la mine. Acum îmi înapoiase totul, era liberă, descătușată, putea să facă ce voia, să înceapă altă dragoste, orice... Pentru întîia dată am simțit o apăsare care mă neliniștea. Nu, nu voiam s-o pierd. O cucerisem prin luptă, trebuia s-o pierd tot prin
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
aștept în seara aceea la Șosea, în dreptul Bufetului. N-am adăugat un cu-vînt mai mult. La ce bun? Ce nevoie mai era acum de poezie? Am aruncat biletul în cutie și, odată cu el, maldărul de scrisori pe care mi le înapoiase. Am calculat la rece așa: " Ne vom întîlni inocent, de două-trei ori, cu sau fără clar de lună. După aceea o deplasare cu automobilul la Băneasa. În program: plimbări obligatorii prin "pădure, minimum două ore, pentru obținerea înfometării. Ospăț copios
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]