1,239 matches
-
lungă ce era, o purta în jurul gâtului.. Pe cap purta un basc având calota croită din cânepă, fundul din in iar bentița era o lucrătură făcută de vreo mână fermecată din ațe de diverse culori. Picioarele subțiri și mici erau încălțate în opinci meșteșugite din piele de pisică sălbatică. Când vorbea, cânta iar când mergea, dansa. -Ehei! dacă ai oleacă de răbdare, vin amuș! zise craiul, în timp ce trăgea înspre el poarta. Dar... ce dor te-a trimis aici? Aracan-di-mini șî di
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pardoselii. Mă lămuresc că moscheea se numește "albastră" din cauza vitraliilor care sunt foarte frumoase. La ieșire, iau de pe raft, din greșeală, altă pereche de adidași care seamănă cu ai mei. Mă mir că piciorul îmi intră greu, când vreau să încalț primul pantof, și abia atunci remarc că perechea de adidași pe care am luat-o are o dungă albastră, nu una neagră, ca ai mei. Rușinat, îmi repar greșeala repede. Plecăm de aici spre Sfânta Sofia. Între timp, s-a
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
șosea, pe un dram pietruit, să vedem de aproape colinele de nisip rezultate din măcinarea rocilor. După ce coborâm, încerc să urc pe prima colină desculț, dar nisipul îmi frige tălpile și mă văd obligat să revin la mașină, să-mi încalț sandalele. E o căldură năpraznică, pe care abia o suport. Cred că temperatura a trecut de patruzeci și cinci de grade Celsius. După un timp, reapar arbuștii pitici, sârmoși, cu rădăcinile acoperite de nisip. Unica formă de viață. Mașina rulează
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
caprifoi pe unde cuvintele tale să poată fi șoptite pe îndelete unde să poți să te ascunzi și să zburzi când vrei să te poți legăna în balansoarul sculptat al îmbrățișărilor mele. eu am îmbrăcat rochia de petunii mov am încălțat pantofii împletiți din trifoi cu patru foi și aștept să fiu luată de mână. șase în primul loc: mergi pe un îngheț teribil, auzi gheața crăpând sub tălpile tale ușoare, fulgi albi ți se topesc pe față, cerul e de
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
masă mare de chihlimbar, cutiuța cu semințe de petunii magice, pe care o ai de la iubitul tău, din care vâri câteva în bucata arătoasă de pământ dinspre miazăzi, la câțiva becuteci adâncime, perechea ta de sandale zburătoare, pe care le încalți o secundă și privești de deasupra ținutului patul tău de lemn vechi, uns cu ulei de nuci, și, în fine, puișorul de tigru alb, ghemotoc nevoie mare. mai multe furnici albe apar imediat să adulmece lucrurile noi ajunse prin aceste
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
tău secret, kanas, lacul paletei dumnezeului adevărat, se aud rugile din bisericuța-mariitale-speranțe, vocile solemne ale veverițelor-călugăr, albinuțele superpolenizatoare, cu inelele aurii și argintii ale trupurilor elastice, lucrează intens, cu gurița înfiptă în pistilul petuniilor tale magice, sandalele tale zburătoare au încălțat picioarele din față ale tigrului alb qilin, tigrul prosperității grădinii tale suspendate, să îl facă să se trezească, furnicile albe se țin de picioruțe, lanțuri-lanțuri, în rochia ta albă de mireasă. nouă în al doilea loc: sinceritatea îți aduce noroc
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
grădinii suspendate a dragostei tale, unde defensiva este atât de bine organizată, totuși nu te neliniștești, anxietatea te poate paraliza, continui să alergi, ajutată câte un pic de roiul de albinuțe superpolenizatoare din talie, uf, măcar dacă te-ai fi încălțat cu sandalele tale cu aripi, primite de la hermes când erai mică, uf, cum graba de a fi fericită poate să orbească o minte atât de bine organizată și prevăzătoare, ca a ta. șase în al cincilea loc: zeița chuang-mu, care
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
să se dea. Într-o zi, la hotel, plănuind să se apropie de mine, m-a găsit înghețată, fără putere să fac un gest să-l primesc. S-a indignat cu o ridicare din umeri și a început să se încalțe. Oh! ce groază a fost pentru mine atunci! M-am îmbrăcat în goană și am pornit ca o nebună pe străzi, în timp ce el, transformat ca prin minune, se milogea după mine să-l iert. La urmă l-am iertat. Și-
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
pe loc: — Cine pleacă? — Seniorul Mitsuhide. — Ce?! Da, stăpâne. S-a gătit cu o ținută ușoară pentru munte și îl însoțește numai Amano Genemon. Plănuiesc să-și mâne caii până la Hiyoshi. Sau, cel puțin așa a spus Seniorul Mitsuhide, în timp ce încălța sandalele de paie la ușă, adineaori. Mitsuharu nu lipsea niciodată de la rugăciunile de dimineață, în fața capelei castelului și la altarul familiei, dar, în ziua aceea, le neglijă pe amândouă. Echipându-se atât cu sabia lungă, cât și cu cea scurtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
grijă ca nimănui să nu-i scape nici un cuvânt. Unul dintre comandanții de lângă Mitsuhide își puse mâinile pâlnie la gură și strigă: — Scoateți potcoavele cailor și aruncați-le! Comanda strident dată din primele rânduri se auzea clar. — Toți pedestrașii să încalțe sandale de paie noi. Nu purtați sandale cu curelele desfăcute după mersul pe drumurile de munte. Dacă baretele s-au rupt, legați-le îndeajuns de strâns astfel încât, dacă se udă, să nu vă roadă picioarele. Pușcași, tăiați fitilele flintelor la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
șase mâneci elegante trecură pe-alături, umezite de ceață. Sora cea mai mare o ținea de mână pe cea mijlocie, care, la rândul ei, avea grijă de mezină. Mergeau tiptil pe drumul pietruit. Eticheta cuvenită pentru fugari cerea să umble încălțați foarte sumar pentru a-și proteja picioarele, iar micile prințese nu făceau excepție, păind pe pământ doar cu niște șosete de mătase grea. Cea mai mică se opri din mers și spuse că voia să se întoarcă la castel. Samuraiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
care au destulă expresivitate); un pardesiu care se poate bănui că este larg, cu revere care îi acoperă umerii, ca două triunghiuri ascuțite care coboară, unindu-se, până aproape de talie asta se pare că era moda. Viitoarea mea mamă este încălțată cu pantofi de culoare deschisă, cu vârful ascuțit și cu o baretă chic. Ține picioarele încrucișate gleznă peste gleznă, iar sub brațul stâng strânge o mică poșetă de culoare neagră... Cealaltă doamnă, din stânga, poartă o îmbrăcăminte foarte asemănătoare, doar că
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
drept ținte pentru trageri, vopsite în verde închis, militar, cu contururi pictate de siluete umane, ciuruite de gloanțe. Muniție de război! spunea el c-un soi de oroare înflăcărată. La toamnă ăștia atâta așteaptă! Pici la admitere, te-au și încălțat! Trageri, cu duiumul! Noaptea, cu masca de gaze pe față! Și nu la poligon. Pe cine știe ce câmp nenorocit, plin de smârcuri împuțite. Treceau pe lângă movile vechi de zgură, maronii, aproape conice, brăzdate dinspre vârf către bază de albii miniaturale săpate
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
bine să nu zic nimic, și am făcut stânga-mprejur și m-am dus la dulap să mă-mbrac, nici măcar n-am întrebat-o unde mergem. Mama și-a pus cel mai elegant taior pe care-l avea, unul roșu, încălțând niște pantofi cu vârful ascuțit și toc atât de înalt, cum nu mai văzusem la ea, când a coborât treptele, s-a și împiedicat o dată, și-a fost fost nevoie să se țină de balustradă, asta tocmai când voiam s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Caduta. Între tine și Lorne nu există scene de amor. Probabil că va fi o scenă sau două cu voi în pat, dimineața, carat de genul ăsta - dar în cearșafuri - okay? — O să fiu sinceră cu tine, John, spuse Caduta Massi. Încălță copiii pe care îi avea în poală. — Așa cum ți-am spus, am patruzeci și trei de ani. Țâțele astea nu mai sunt bune de nimic. Pântecele îl am bun, fundul e bun, dar țâțele? Își flutură o mână prin aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
chip. — Într-un an, de Sfântul Nicolae, am găsit în pantofii pe care-i pusesem pe pervazul ferestrei mele o nuia! Încă de mică, aveam un temperament teribil. La cinci ani am căpătat o chelfăneală memorabilă pentru că nu voiam să încalț ghete negre, ci... albe. Pe atunci copiilor nu li se cerea părerea. Miss Buckley, guvernanta englezoaică, mă biciuia adesea cu o curea peste picioare. Eram un copil zburdalnic, plin de vitalitate, dar nu eram rea. Totuși, în tr-o seară, exasperată
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
răsăritul. O precedau co roana și unda de șoc a unei explozii termonucleare. Ne ridicam pe jumătate de pe nisip și, bărbați goi și femei goale, o priveam orbiți, prin ochelari fu murii, ca pe eclipse. Șiroia frumusețe. Mergea pe vârfuri încălțată-n pantofi de cuarț sclipitor, cu to curi ce se curbau pe alee sub greutatea ei nemai 178 De ce iubim femeile văzută. Cobora pe nisipul micului golf măr ginit de stabilopozi și-și întindea cearșaful foarte aproape de mare. Apoi se
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
suplineau, în toate situațiile, încălțările. La școala primară am mers tot desculți, la fel ca ceilalți copii care au ajuns la vârsta școlarizării, cu picioarele spălate bine, dar pline de zgârieturi și înțepături. Toamna târziu, la venirea înghețului, m-am încălțat cu opinci noi și obiele colorate. Îmbrăcat cu hăinuțe groase din pănură țesută în casă, cu căciulă de miel și cu picioarele încotoșmănite în obiele călduroase și opinci, luptam voinicește cu troienele în drumul până la școală. Îmi plăcea ca, împreună cu
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
O altă amintire din acele vremuri. Cred că eram prin clasa a lll-a când, într-o zi, un coleg pe nume lluță al lui Toader Cotruță (Dumnezeu să-l odihnească pentru că s-a prăpădit de mult) a venit la școală încălțat cu niște ghete care, deși nu păreau a fi noi, erau bune, chiar arătoase. Se mândrea cu ele și nu se mai da pe derdeluș, ca să nu le strice. Se lăuda că tatăl lui le-a cumpărat din târg, din
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Însă dacă Împăratul arată ce simte e ca și cum s-ar deschide porțile unei cetăți asediate.“ Cu câteva zile înainte, în liniștea aceea, pașii Drusillei se auziseră, ușori, dincolo de ușa aceea. Nimeni nu se mișca mai ușor decât ea când alerga, încălțată cu sandalele de piele moale, căptușite cu mătase. Și, răsuflând repede, bătea la ușă. Nici o femeie nu avea buze subțiri, surâzătoare ca ale ei. Împingea ușor ușa. El se prefăcea că doarme. Pe consola din fund stătea mica sculptură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
i-a fost și mai mare, când, a descoperit că Blândețea devenise elevă. N-a durat prea mult și zgâtia de ieri a devenit fata mare, de facultate, de azi. După absolvire, au ieșit,într-o după amiază, îmbrăcate și încălțate cu de toate noi-nouțe, la plimbare, pe aleile parcului din vecinătatea casei, pe bulevardul cartierului lor frumos și drag. Și s-au plimbat, s-au tot plimbat, până când aproape că s-a înserat. Apoi s-au dus acasă. A fost
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Parfeni, marele gânditor de la Vaslui (dacă nu-l cunoașteți pe formidabilul Parfeni, lăsați-o baltă, că tot nu pierdeți nimic). În urma gândirii „pozitive” a mulțumit lui Dumnezeu, căruia și așa îi este indiferent cu ce fel de cauciucuri au fost încălțate mașinile celor care se prezintă în interes personal la poarta păzită de Sfântul Petru, deci să mulțumească Domnului, că scapă numai cu amendă și la o adică, nu i se aplică, așa ca pe timpul lui Antonescu, cu o sută de
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ea. Sau, dacă o fuți zdravăn, poți să-i bagi aer în sânge, iar bula se duce drept la inimă. Nash e un om masiv. Un tip mare, cu o haină groasă peste uniforma albă; când ajung, e la bar, încălțat cu adidași albi. Stă cu coatele pe bar și mănâncă un un sendviș cu friptură și kaiser din care ies, la capătul celălalt, muștarul și maioneza. Bea o ceașcă de cafea neagră. Își ține părul slinos legat într-un palmier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
acel roșu al spumei de fragi cu frișcă, servite într-un bol de cristal cu picior. De sub norul de păr roz, cerceii aruncă sclipiri rozalii și roșietice în bătaia soarelui. Femeia își șterge mâinile cu un șervet de bucătărie. E încălțată cu niște mocasini bărbătești de culoare maro, fără șosete. Un șorț imprimat cu puișori galbeni o acoperă în față de sus până jos, iar pe dedesubt poartă o rochie ieftină. Își dă la o parte cu palma niște șuvițe care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
nostru Iisus Hristos. Costumul lui Helen e galben, dar nu galben-rapiță. E mai degrabă galben ca o floare de piciorul-cocoșului făurită de Carl Fabergé din aur incrustat cu pietre prețioase galbene. Omul ține în mână o sticlă de bere. E încălțat doar cu niște șosete flaușate, cenușii. E îmbrăcat cu un halat descheiat, pe sub care poartă un tricou alb și niște boxeri imprimați cu mașinuțe de curse. Își înfige sticla în gură. Dă capul pe spate, și berea începe să bolborosească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]