2,188 matches
-
Constantin Hârlav, „Poeme”, ST, 1974, 3; Daniel Dimitriu, „Poeme”, CL, 1974, 7; Cornel Ungureanu, „Poeme”, O, 1974, 9; Emil Manu, Două cărți de poeme, SPM, 1974, 165; Ulici, Prima verba, I, 104-107; Piru, Poezia, II, 516-518; Virgil Mihaiu, „Roza și închipuirea”, ST, 1977, 5; Iorgulescu, Scriitori, 115; Adrian Popescu, Cristalizări lirice, ST, 1980, 7; Lit. rom. cont., I, 741-742; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 113; Tartler, Melopoetica, 80-82; Lucian Ștefănescu, Cărți de poezie, ST, 1984, 4; Mariana Lazăr
NEGOIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288403_a_289732]
-
la București titlul de doctor în filologie, cu teza Presa literară românească arădeană (1869-1944), publicată în 1999 (Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Arad). Debutează în 1964 la ziarul „Flacăra roșie”, cu recenzii, iar ca poet, în 1975 la „Tribuna”, cu poezia Închipuiri. Prima carte, Păuliș ’944, îi apare în 1981. A colaborat, semnând și cu pseudonimul I. Cungreanu, în presa locală, dar și la „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, „Vatra”, „România literară”, „Steaua” ș.a., precum și la periodice ale românilor din Ungaria și Serbia. Poezia
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
zumzetele tăcerii, îți vine a crede că în aceste singurătăți dorm niște copii osteniți de joacă, în vreo veselă zi de mai, cînd se culeg florile din păduri. Toate acestea se împletesc cu un sentiment de taină, încît realitatea și închipuirea se întîlnesc la jumătatea drumului, amestecîndu-se într-un singur tot. Oricît de vremelnice, aceste priveliști liniștitoare sfîrșiră prin a-și face efectul asupra lui Ahab, măcar pentru cîteva clipe. Dar asupra comorilor sale tainice, deschise de aceste chei de aur
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
după cum pentru anxietățile lui Emil Botta are, firesc, antenele erecte. Altminteri nu prizează exagerările, pe care le taxează de teribiliste, ale criterioniștilor, ce „fac caz de neliniștile lor cerebralizate” în chestiuni, oricum, irezolvabile. Absolutul la A. e în iubire. Luând închipuirile drept adevăr, „armeanca” trăiește mistuitor, până la orbire, un sentiment care îi procură dezamăgiri și sfâșieri în suită. Șocurile trezirii sunt violente, întărindu-i convingerea dintotdeauna că existența ce i-a fost dat s-o ducă e pecetluită de semnul neîmplinirii
ACTERIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
orice faci la un anumit moment. Este un principiu budist „să fii cu picioarele pe pămînt”. Cu alte cuvinte, să trăiești chiar aici și chiar acum, să nu Îți lași gîndurile să zboare la amintiri ale vremurilor apuse sau către Închipuiri ale lucrurilor care vor veni. Măcar astăzi nu te mînia MÎnia este o emoție atît de distructivă și, de multe ori, o Îndreptăm asupra oamenilor la care ținem cel mai mult, În așa fel Încît ne face și pe noi
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
cap. Înainte de aceasta, Murărescu mi-a spus să-l bărbieresc pe cap, lucru pe care eu l-am făcut 4. Virgil Maxim crede că Drohobeczky, cu care a stat în camera 99 în vara lui 1951, a fost arestat pentru închipuiri și fantezii, și tot de aceea a fost torturat așa de aspru, fiindcă nu putea da numele spionilor cu care lucrase, deși spusese multe povești, inclusiv la Gherla, unde era tras de limbă. Maxim adaugă că Drohobeczky avea tată polonez
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de știință, așa cum vă autointitulați? ș...ț De ce v-ați pretat la josnicii, folosind metode barbare, de constrângere și siluire a conștiințelor? ș...ț Nu vei realiza și n-ai realizat nimic! Tot ce crezi că ai realizat este o închipuire a minții tale bolnave! Reacția sa l-a provocat pe Țurcanu, care l-a călcat în picioare lăsându-se cu toată greutatea, evacuând tot aerul din el și spunându-i: „Așa ai să mori! Încet! Încet, încet! Picătură cu picătură
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în mod special reveria. Breuer și Freud (1895/1965) remarcă la pacientele isterice existența unor reverii diurne pe seama cărora pune apariția unei stări hipnoide. Cam în aceeași perioadă, Janet (1898/1990) face o descriere amănunțită, pitorească și colorată a „frumoaselor închipuiri care ne fac să uităm plata realitate și ne dau curajul de a ne strădui să o transformăm”. Fără a-l include în rândul mecanismelor de apărare, Freud se interesează adesea de refugiul în reverie, mai cu seamă în articolele
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
să fac. Cred că, pentru o reorientare profundă, ai nevoie de ceva timp; pentru mine, un an nu era un răgaz suficient. În acea vreme, nu puteam să-mi imaginez că voi fi un Întreprinzător privat. Asta Îmi depășea orice Închipuire. (Cazul 2, Cehia) În Cehoslovacia, inegalitatea șanselor În exercitarea noii meserii de antreprenor este mai accentuată decât oriunde și depinde de apartenența indivizilor la nomenklatura economică sau politică: Anumite persoane, mai ales cele care erau deja active În sectorul economic
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
sale surprinzătoare. Piatra și apa spiritualizate la Balcic, apa și vegetația ei spirituală de la Vidin, amestecul de moale și aspru, de întuneric și iluminare, de naturist și artificial se subsumează, în această proză cu silnicie întreținută, viziunilor spectral efulgurante; pentru închipuirile din zori și pentru închipuirile din amurg deopotrivă, ca intermedii împărătești, dintr-o curgere a vieții comune, pururi aptă să se lase meșteșugită. I. NEGOIȚESCU SCRIERI: Florile inimii, București, 1920; Românii dintre Vidin și Timoc, București, 1923; Legătura roșie, București
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
spiritualizate la Balcic, apa și vegetația ei spirituală de la Vidin, amestecul de moale și aspru, de întuneric și iluminare, de naturist și artificial se subsumează, în această proză cu silnicie întreținută, viziunilor spectral efulgurante; pentru închipuirile din zori și pentru închipuirile din amurg deopotrivă, ca intermedii împărătești, dintr-o curgere a vieții comune, pururi aptă să se lase meșteșugită. I. NEGOIȚESCU SCRIERI: Florile inimii, București, 1920; Românii dintre Vidin și Timoc, București, 1923; Legătura roșie, București, 1925; Biblioteci și publicații muncitorești
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
nu este decât un mijloc și nicidecum țelul - esența. Palama propune „izbăvirea prin împătimire”, în schimb, în replica dată lui Varlaam, el însuși e pătimaș: „Filosoful acesta și-a îndreptat deci, împotriva aceluia (a lui Nichifor Mărturisitorul) mult născocitoarea lui închipuire, ca pe un foc ce se folosește de ceea ce îi stă înainte ca de o materie. Nu se rușinează de acea fericită mărturisire și de exilul pentru ea, nu se rușinează de cei ce s-au împărtășit de exil împreună cu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
indiferente mioare”, luminat de „ora de miere”, de „galbena zăpadă / Pe care-o ning din crengi învinse merii”, acest univers e, de fapt, un „spațiu mioritic” în viziune nouă, un spațiu de vis eminescian (Dacia din Memento mori) și de închipuire blagiană. Pământ, pentru Blaga, ce „vindecă setea de mântuire”, „spațiul mioritic” este pentru B. un tărâm euthanasic, în care extincția e o dulce topire, în adieri de miresme și zumzet de albine. Dar nu numai aici, ci în întreaga operă
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
călătorie - Frânturi („Gândul nostru”, 1922) și Din ziarul unui peregrin („Patria”, 1937). Copleșit de „beția de frumos” din muzeele Dresdei, dar nu numai, emotivul izbucnește în plâns, atunci când nu îi vine să cânte. O manieră poetizantă până la diluție edulcorează „arlechinada închipuirilor”. Ar fi putut să intereseze aici „histrionul ascuns în sufletul peregrinului”, dacă autorul ar fi fost în stare să dea cât de cât relief ideii că lumea e o scenă. SCRIERI: Din romanul unei vieți, pref. N. Condiescu, Craiova, [1900
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
sat. Un „decameron” în care mai multe personaje spun povești, despre ei și despre alții. Tonul este însă naturalist, rebrenian, cu bătăi, răzbunări, omoruri, închisori, o atmosferă crudă, neidealizată. O excepție de la tema țărănească se află în romanul Geniul și închipuirea (1997), care tratează tema creatorului de geniu, văzut ca o „pendulare dramatică” între aspirație și eșec, împlinire și ratare. Acest roman merită o atenție specială, nu doar pentru stilul clar, lipsit de înflorituri metaforice, dar și pentru problematica gravă pe
BAILESTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
vrăjitor practicând chiromanția, spiritismul și chiar magia neagră și care vrea să-l convertească la diabolism. Ambii prieteni, poetul și profesorul, obsedați de ideea geniului, poartă discuții repetate despre geniu și nebunie, geniu și putere, geniu și prostie, geniu și închipuire etc. Poate că acesta este cel mai bun roman al scriitorului. SCRIERI: Clopotul viselor, Craiova, 1975; Dealul lupului, Craiova, 1978; Poveștile de fiecare zi, București, 1982; Drum în tăcere, Craiova, 1987; ed., I-II, Craiova, 1997; Povestiri de pe Desnățui, Craiova
BAILESTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
mai bun roman al scriitorului. SCRIERI: Clopotul viselor, Craiova, 1975; Dealul lupului, Craiova, 1978; Poveștile de fiecare zi, București, 1982; Drum în tăcere, Craiova, 1987; ed., I-II, Craiova, 1997; Povestiri de pe Desnățui, Craiova, 1988; Goana, București, 1989; Geniul și închipuirea, Craiova, 1997; Sfântul drac sau Judecata de... acum, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 1999. Repere bibliografice: V. Mihai, „Clopotul viselor”, ST, 1976, 7; Aureliu Goci, „Poveștile de fiecare zi”, R, 1983, 5; Firan, Profiluri, 99-100; Popa, Clasici, 112-115; Ulici, Lit. rom
BAILESTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
Ne ține în chingi cu camăta, ne ia din ogradă toate, îi muncim și pe degeaba, pacoste pe capul satului ! Rău de noi ș-are să fie și de el, să nu zic vorbă mare... Zalomir își dădu seama că, în închipuirea oamenilor, rolul său luase proporții. De aceea se răsti, ridicându-se pe vârfuri : - Umblați cu amenințări? Păi cine vă pune să vă împrumutați? Din ușa odăii celei mici, în cerdac ieși și Iordache, gros și mare, mirosind a argăseală. Se
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
să te muncească prea tare. ― Stai liniștită, spune Jenny. Asta e meseria mea. Oricum, o zi bună. Zâmbește și dispare, iar eu mă întorc la Lauren cu gura căscată. ― Asta a fost cât de cât prietenoasă sau a fost doar închipuirea mea? Lauren ridică din umeri. ― Mie mi-a părut în regulă. De ce? De obicei nu-i așa? ― Poate sunt eu de vină, dar dățile trecute când ne-am mai întâlnit a fost a naibii de nesuferită. ― Probabil e doar geloasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
cândva miniștri le-a deschide carieră. - De ce nu voiu pentru nume, pentru glorie să scriu? Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu? {EminescuOpI 138} {EminescuOpI 139} {EminescuOpI 140} Azi, când patimilor proprii muritorii toți sunt robi, Gloria-i închipuirea ce o mie de neghiobi Idolului lor închină, numind mare pe-un pitic Ce-o beșică e de spumă, într-un secol de nimic. Incorda-voiu a mea liră să cânt dragostea? Un lanț Ce se-mparte cu frăție între doi
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
În timpul călătoriei noastre pe vas nu mi-a ieșit nici o clipă din minte sfatul unchiului meu din Madrid. Îl vedeam mereu în fața ochilor pe părintele Valente cu care în curând aveam să fiu nevoit să mă confrunt în fața episcopilor. În închipuirea mea, părintele Valente era un bărbat înalt și sfrijit, cu obraji uscățivi de sihastru. Lumina din ochi îi trăda mintea ascuțită ca un brici. Aveam sentimentul că glasul său grav se va încleșta ca o ghiară în argumentele mele dând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
călugărești sărăcăcioase, cu ochii închiși și chip istovit era părintele Valente. De când primise scrisoarea unchiului său la Veracruz, Velasco se tot străduise să-și închipuie cum arăta părintele cu care avea să fie în curând nevoit să se înfrunte. În închipuirea sa, părintele Valente avea o înfățișare inteligentă și trufașă, din când în când un zâmbet batjocoritor trecea ca o umbră peste chipul său. Nu aducea deloc cu bătrânul zbârcit, cu umerii aduși ca și când viața l-ar fi secătuit de vlagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
-i place. Dar nu spune nimic. O moleșeală dulce o cuprinde. Salteaua a devenit, deodată, covorul năzdrăvan din poveste. O poartă departe, departe, acolo unde nu ajungi nici cu pasul, nici cu privirea și nici cu gândul. Uneori, doar cu închipuirea. Căci numai cu ea poți călători atât de departe și, totuși atât de aproape. Negândit de aproape. „Na-ni, na-ni, somn ușor!” pare a cânta, din niște strune nevăzute, vântul. „Na ni, na-ni, somn ușor!” șoptesc din frunze
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
vechile povești născocite despre ținuturile străvechi. Citeam ca să evadez Într-o lume mai interesantă, nu ca să mă trezesc Încuiată Într-o Închisoare unde aerul e irespirabil și ești nevoit să trăiești indirect experiența unor oameni care sunt torturați dincolo de limitele Închipuirii. Mi-a plăcut ficțiunea tocmai pentru iluzii, pentru ușurința autorului de a-mi arăta magia, ce se află În mâna dreaptă, nu și În stânga, maimuțele vesele care stau de vorbă În copaci, și nu braconierii și cartușele folosite de la baza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pace trainică." 14. Dar Domnul mi-a răspuns: "Proorocii lor proorocesc minciuni în Numele Meu, Eu nu i-am trimis, nu le-am dat poruncă, și nu le-am vorbit, ci ei vă proorocesc niște vedenii mincinoase, proorociri deșerte, înșelătorii și închipuiri scoase din inima lor. 15. De aceea, așa vorbește Domnul despre proorocii care măcar că nu i-am trimis Eu, proorocesc totuși în Numele Meu, și zic: Nu va fi nici sabie, nici foamete în țara aceasta", proorocii aceștia vor pieri uciși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]