1,092 matches
-
și ascuțită, ieși din adîncitura stîncii. Era ca o umbră ieșind din botul unei fiare. Linse într-un chip îngrozitor torsul gol al lui Gilliat și, dintr-o dată, lungindu-se peste măsură și subțiindu-se, i se lipi de piele încolăcindu-i-se în jurul corpului. În același timp, o durere nemaipomenită, care nu se poate asemăna cu nici o alta, punea stăpînire pe Gilliat făcînd să-i zvîcnească mușchii încordați. El simțea pătrunzîndu-i în carne o sumedenie de corpuri rotunde, îngrozitoare. I
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cînd ajunse la paroxism îți ia graiul. Gilliat nu scotea un țipăt. Era destulă lumină ca să poată vedea formele acelea respingătoare care i se lipiseră de trup. O a patra panglică, mișcîndu-se de data asta cu iuțeala unei săgeți, zvîcni încolăcindu-se în jurul pîntecului. Cu neputință de tăiat sau de smuls curelele acelea vîscoase, care se lipiseră de corpul lui Gilliat prin nenumărate puncte de contact. Fiecare dintre aceste puncte era un focar de durere stranie și îngrozitoare. Era ceea ce ai
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
era un focar de durere stranie și îngrozitoare. Era ceea ce ai fi simțit dacă ai fi fost devorat dintr-o dată de o sumedenie de guri prea mici. [5] O a cincea prelungire țîșni din scobitură. Ea se suprapuse celorlalte și încolăci mijlocul lui Gilliat. Senzația de înăbușire veni să se adauge groazei: Gilliat abia mai putea să răsufle. Aceste curele, ascuțite la vîrf, se lățeau treptat-treptat ca lampa unei săbii spre mîner. Ele umblau și se tîrau pe trupul lui Gilliat
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
transformatoare a magiei, pe care o regăsim în bagheta zânei sau a vrăjitorului, precum și în toiagul lui Moise; - sprijinul, ajutorul și susținerea, aduse de baston sau de cârjă; - îngrijirea, medicina și vindecarea, în imaginea caduceului, băț sacru în jurul căruia se încolăcesc doi șerpi; - virilitatea, ca simbol falic și reproducere a erecției. Dintre toate aceste noțiuni se desprinde sensul principal, și anume cel de energie. Astfel, în vis, bățul este un semn pozitiv, exprimând aportul de dinamism, vitalitate, putere interioară sau exterioară
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
egipteană și zeița Isis, ceea ce arată că rebotezarea stăpînului în Iahwe s-a făcut după anul 400 î.e.n. și deci toate scrisorelele lor ,,revelate” s-au ti-cluit tot după această dată fiindcă în ele apare numai Iahwe. Pentru a-i încolăci și pe macedonenii care erau stăpînii lor, l-au botezat pe Iahwe și cu numele grec de Adonai - Domnul, Stăpînul - fiindcă Adonis era divinitatea renașterii vieții și a vegetației foarte cinstită de macedoneni. Iahwe cel întunecat era chiar înaintea macedonenilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
așa că materia nu putea fi răspândită doar în interiorul unei uriașe sfere. Dacă universul provenea dintr-un punct singular, mai mult decât probabil, energia degajată în momentul Big Bangului ar fi trebuit să umple destul de uniform întregul balon sau să se încolăcească într-un imens ghem; iar balonul ar fi trebuit să aibă mai degrabă aceeași opacitate, sau măcar un punct gigantic pe el, decât o mulțime de buline. Ceva trebuia să dovedească proveniența discontinuităților. Dar mai tulburătoare era întrebarea: de unde provenea
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
puzderie, măruntă și deasă"; "cu căutătura-n jos, cu un nod în gît, cu gura friptă de sete"; "lăcuste erau, secetă era, vitele boleau"; "chipul ei, zbîrcit, uscat și luminat de candelă"; "ponoase, cîrtiri, zavistii"; "tînără, curățică, harnică"; "cu mijlocul încolăcit în bete, c-un maldăr de ciucuri pe șoldul drept, cu pălăria pe ceafă"; "ochi negri, blînzi și genoși"; "fînul de leandră, de mărgărintă, de trifoi". În oglinda deformatoare a ironiei, modelul se degradează, solemnul în exces devenind rizibil așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
știa gândul șarpelui. Cum șarpele iscodea și urzea mereu împotriva Fârtatului, atunci Fârtatu l-a prins de coadă, l-a învârtit de două trei ori cum învârți un bici și l-a zvârlit în hău. Și a zis: Să te încolăcești în juru pământului de nouă ori și să-l aperi de prăpădul apelor."348 Șarpele primordial, de origine sacră, era antropomorf, iar prin "căderea" ontologică a fost supus, paradoxal, unui blestem întemeietor, fiind considerat o cauză a facerii lumii: "Șerpele dîntâi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
scăpat zilele și se gândea ce să facă ca să iasă afară. Pre când se gândea și se plângea dânsul, auzi un țipăt și o văietare care îi împlu inima de jale; se uită împregiur și văzu un balaur care se încolăcise pe un copaci și se urca să mănânce niște pui de zgripsor. Scoase paloșul Prâslea, se repezi la balaur și numaidecât îl făcu în bucățele." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) "Mă-ntorc și văz pe maiorul, alb
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Dar avem dovezi chiar mai vechi în această direcție, dintr-un loc unde încă nu a reușit Dracu să-și priponească iapă, din Ki-en-gi/Sumer. În religia emeșilor era o divinitate arhaică fiind prezentată simbolistic printr-un șarpe ce se încolăcește pe un toiag/băț și conside- rată creația de început a lumii, prin înțelepciunea divină. Și caduceul precreștin, dar corect este al creștinilor arimini care se găsește la sfîrșitul cărții, prezintă simbolic întocmai povestioara noastră unde se văd cei doi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
edificiului, pentru a sugera facultățile care funcționau în cadrul acestei instituții academice (pe direcția punctelor cardinale: la Nord, snop de păioase, la Sud, strugure și frunze de vie, la Vest, cap de cal cu căpăstru, la Est, litera V cu șarpe încolăcit în cupă). Următoarea medalie, din anul 2002, este realizată la împlinirea a 90 de ani de învățământ agronomic universitar la Iași. Noile reprezentări heraldice, de data aceasta numai din categoria efigiilor și edificiilor, comunică un alt mesaj în legătură cu începutul învățământului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
21000 persoane vindecate în spitale în cursul acestei domnii. Ea are 2" în diametru; pe față (fig. 67av) se află portretul bine reușit al principelui cu inscripția latină «MICHAELI GREGORIO / STOURDZA PRINC.MOLDAVIAE». Pe revers (fig. 67rv) Higieia lângă toiagul încolăcit de un șarpe; pe margine se citește: XXI MILLIA SANATORUM TIBI SOTERIA FERUNT; iar la picioarele zeiței: A MEDICIS MOLDAVIAE MDCCCXLII. În ziua de 22 aprilie, ora 11 dimineața, primi principele în sala tronului pe toți medicii din capitală, și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
O creație medalistică originală cum este cea dedicată, în anul 2005, marelui chirurg Nicolae Hortolomei, prin legenda reversului (fig.118rv) RECUNOȘTINȚA / CHIRURGILOR / ROMÂNI, la 120 DE ANI DE LA NAȘTERE și două simboluri de largă accesibilitate (toiagul lui Esculap, respectiv șarpe încolăcit pe un baston, și ram de laur), fără intenția celor care au conceput-o, este o replică la medaliile despre care am discutat mai sus. Medalia, realizată în tehnica proof, are pe avers (fig. 118av) chipul marelui chirurg orientat jumătate
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
partea superioară din cercul ce încadrează zona centrală a aversului, sugerându-ne o personalitate puternică, definită de voință și perseverență. Între cerc și marginea medaliei este inscripția CENTENARUL NAȘTERII DR.MIHAI CIUCĂ 1883-1983 SĂVENI. În dreapta efigiei este simbolul medicinei (cupă încolăcită de șarpe). Pe revers (fig. 125rv), o bandă circulară cu inscripția EXPOZIȚIA FILATELICĂ ȘI NUMISMATICĂ „MEDICINA 83” SĂVENI, încadrează inscripția pe trei rânduri CASA MUZEU / DR.MIHAI / CIUCĂ, având deasupra casa cu pomi și doi nori. Medalia (bronz, 60 mm
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
traducând sub imaginea reptilelor orgoliul femeii fascinatoare de a vedea ființele masculine tîrîndu-i-se pe dinainte: Mă reazăm de-un copac ș-acolo aștept tot neamul vostru-nvins Să mi se-adune la picioare cu trupuri àcere de spadă, Să nalț, încolăcind pe brațu-mi întins, sălbateca mea pradă Și-n cingători însuflețite să las să-mi fie brîu-ncins. Făr' de putere împotrivă-mi, pădurea-ntreagă-mi este roabă, Ea ce mă-nlănțuia cu aspra-i mireazmă și cu teama grea, De-acum
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
edificiului, pentru a sugera facultățile care funcționau în cadrul acestei instituții academice (pe direcția punctelor cardinale: la Nord, snop de păioase, la Sud, strugure și frunze de vie, la Vest, cap de cal cu căpăstru, la Est, litera V cu șarpe încolăcit în cupă). Următoarea medalie, din anul 2002, este realizată la împlinirea a 90 de ani de învățământ agronomic universitar la Iași. Noile reprezentări heraldice, de data aceasta numai din categoria efigiilor și edificiilor, comunica un alt mesaj în legătură cu începutul învățământului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
21000 persoane vindecate în spitale în cursul acestei domnii. Ea are 2" în diametru; pe fata (fig. 67av) se află portretul bine reușit al principelui cu inscripția latină «MICHAELI GREGORIO / STOURDZA PRINC.MOLDAVIAE». Pe revers (fig. 67rv) Higieia lângă toiagul încolăcit de un șarpe; pe margine se citește: XXI MILLIA SANATORUM TIBI SOTERIA FERUNT; iar la picioarele zeiței: A MEDICIS MOLDAVIAE MDCCCXLII. În ziua de 22 aprilie, ora 11 dimineață, primi principele în sala tronului pe toți medicii din capitală, si
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
O creație medalistica originală cum este cea dedicată, în anul 2005, marelui chirurg Nicolae Hortolomei, prin legendă reversului (fig.118rv) RECUNOȘTINȚĂ / CHIRURGILOR / ROMÂNI, la 120 DE ANI DE LA NAȘTERE și două simboluri de largă accesibilitate (toiagul lui Esculap, respectiv șarpe încolăcit pe un baston, si ram de laur), fără intenția celor care au conceput-o, este o replică la medaliile despre care am discutat mai sus. Medalia, realizată în tehnică proof, are pe avers (fig. 118av) chipul marelui chirurg orientat jumătate
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
line. În interiorul luncii se află și balta. Romanticii cîntă mai ales lacul solitar. Balta lui Alecsandri clocotește de viață. Dimineața, ea așteaptă ca pe un mire luminos „voiosul soare”. Din ochiuri de apă se Înalță cîrduri de rațe, șerpii se Încolăcesc sub florile de nufăr, nagîții țipă, lișițele „dau În fund”... VÎnătorul trece cu luntrea prin acest paradis natural, Însă viețuitoarele nu se sperie: vînătorul e poet... CÎmpia este un teritoriu mai vast și mai arid. Alecsandri nu l-a ocolit
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
douăzeci de funți, astfel încît întreaga saulă poate să țină o greutate de aproape trei tone. Saula pentru balene are, în medie, o lungime de peste două sute de stînjeni. Ea este ținută la pupa ambarcațiunii, într-un coș, după ce a fost încolăcită, în spirale ce nu seamănă cu ale unui alambic, ci în așa fel încît să formeze un calup rotund, ca de brînză, cu straturi concentrice foarte dese, fără nici un loc gol, în afară de inima lui - un minuscul tub vertical din axul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cum e denumită bucata de saulă fixată de harpon; dar înainte de asta, „firul scurt“ trece printr-o serie întreagă de operațiuni tainice, prea plicticoase pentru a fi redate aici. în felul acesta saula învăluie întreaga ambarcațiune într-o rețea complicată, încolăcindu-se și răsucindu-se în toate direcțiile. Toți vîslașii sînt prinși în firele ei primejdioase, astfel încît, în ochii speriați ai omului de pe uscat, ei apar ca niște fachiri indieni pe ale căror brațe se încolăcesc șerpii cei mai periculoși
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
într-o rețea complicată, încolăcindu-se și răsucindu-se în toate direcțiile. Toți vîslașii sînt prinși în firele ei primejdioase, astfel încît, în ochii speriați ai omului de pe uscat, ei apar ca niște fachiri indieni pe ale căror brațe se încolăcesc șerpii cei mai periculoși. Nici un fiu născut de o mamă muritoare nu se poate așeza, prima oară, în acest labirint de cînepă, fără să se gîndească, în timp ce trage din răsputeri la rame, că harponul ar putea să țîșnească din clipă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aer, așa cum sare un mic aisberg de pe care un cîrd de urși albi se aruncă speriați în valuri. Ă Trageți! trageți! strigă Starbuck. Se ridică la suprafață. Saulele, pînă mai adineaori întinse la maximum, erau acum azvîrlite în ambarcațiuni și încolăcite în grabă, așa ude cum erau; nu peste multă vreme, balena își făcu apariția cu vreo două lungimi de corabie mai încolo. Mișcările ei arătau limpede că era sleită de puteri. Mai toate animalele de uscat au în venele lor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
coada leviatanului se mișcă altfel decît cozile tuturor celorlalte făpturi ale mării. Ea nu se răsucește niciodată. La om, ca și la pește, zvîrcolirile sînt un semn de inferioritate. Singurul mijloc de propulsie de care dispune balena, e coada ei. încolăcindu-și-o sub trup ca pe-un sul, apoi trăgîndu-și-o înapoi cu repeziciune, monstrul realizează acea stranie mișcare în salturi, cu care înoată cînd e furios. Aripile laterale îi slujesc doar drept cîrmă. 2) Faptul că, atunci cînd se bate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nici un vînător care se pricepe nu întoarce spatele unui astfel de cadavru, oricît s-ar feri în general de „balenele crăpate“. Pequod era acum atît de aproape de baleniera străină, încît Stubb se jură că vede mînerul sapei sale printre saulele încolăcite în jurul cozii uneia dintre balene. Ă Frumos animal e șacalul! exclamă ei rîzînd batjocoritor, la prova balenierei noastre. Știam eu că broscoii ăștia franțuji n-au habar de vînătoare. Li se întîmplă să-și lase la apă ambarcațiunile cînd văd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]