2,964 matches
-
eu să strig nu cere voce ridicată, nici ... Citește mai mult Deși sunt un om simplu, un dascăl de școală primară aflat acum la pensie, ceea ce ar contraveni (în lumea asta - nu-i așa? - atât de specializată în “părerologie generală”) îndrăznelii mele de a mă exprima public, iată că totuși nu-mi pot reprima strigătul interior. Și iată ce-mi zice glasul lăuntric: “Ai și tu dreptul să strigi. În legea ta, nu musai să imiți lozincile celorlalți. Românul are imaginație
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
abia aveau de-ale gurii pentru a-și duce zilele de pe o zi pe alta. Nu puteau nici părăsi regatul pentru că oștenii regelui aveau poruncă să îi scurteze de cap pe toți cei care ar fi avut o astfel de îndrăzneală. Acest rege avea o singură mare teamă: teama de vrăjitoare. Se zvonea că, pe vremea când fusese prunc, o bătrână vizitase palatul părinților săi, prezicând că o vrăjitoare îl va transforma pe vecie. Regele de atunci, tatăl său, dăduse poruncă
FIICA VRĂJITOAREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381471_a_382800]
-
vară în pârg. Și ce vremi fericite și ce timpuri superbe Redeșteaptă parfumul ciorchinelui dulce Când, cu fluturi în suflet, cotropiți de imberbe Iubiri, ne unea protector un salcâm, la răscruce. Nu erau gesturi mari, erau vorbe puține; Era o-ndrăzneală ținutul de mână). Ne albea, tăcând, floarea, pe mine, pe tine, În serile-acelea, sub senin clar de lună. Iar zilele...oh, zilele-acelea de vară, Pe sub zodii născute din salcâmii în floare, Când, timidă, iubirea încolțea prima ... Citește mai mult Sfidând
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
ninseInconfundabil parfumul de vară în pârg.Și ce vremi fericite și ce timpuri superbeRedeșteaptă parfumul ciorchinelui dulceCând, cu fluturi în suflet, cotropiți de imberbeIubiri, ne unea protector un salcâm, la răscruce. Nu erau gesturi mari, erau vorbe puține;(Era o-ndrăzneală ținutul de mână). Ne albea, tăcând, floarea, pe mine, pe tine,În serile-acelea, sub senin clar de lună.Iar zilele...oh, zilele-acelea de vară,Pe sub zodii născute din salcâmii în floare,Când, timidă, iubirea încolțea prima ... XII. SENTIMENT CU VEDERE
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
romani și în multe limbi hinduse. Pentru a susține o lucrare de doctorat despre ritualuri maritale și sexuale, era imperios necesară cunoașterea terminologiei de înrudire cu derivatele sale cu tot. La pagina 127 a discutatului articol, doamna Tesăr afirmă cu îndrăzneală că în limba romani a Cortorarilor nu există cuvântul "dragoste", dând exemplul "chaliol"-îți place (de ea). Traducerea dată de dumneaei nu este conformă cu istoria acestui verb rom/indian. În limba țigănească a gaborilor și căldărarilor, "chailiovel" înseamnă "el
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
Probabil că defunctul Nicolae Gheorghe nu a vrut asta, dar orice sistem are nevoie de un exemplu pe a cărui doctriMă să se bazeze. Și da, doctrina lui Nicolae Gheorghe este o crimă la adresa culturii romilor. Să îmi fie iertată îndrăzneala, dar Nicolae Gheorghe este un fel de anti Ienăchiță Văcărescu. Acesta din urmă lăsa moștenire limba română, știind că prin limbă orice neam își păstrează identitatea, iar Nicolae Gheorghe accepta ideea că limba țigănească NU este a romilor. Ignorând cele
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
fii rom autentic, ci țigan care simte cu nesimțire că e rom. Cutumă pRost-modernă. Nicolae Gheorghe la vremea când a ACCEPTAT ideea lui Martin Kovats, că limba romani nu este a romilor, și încă cu NU mare, nu a avut îndrăzneala să recunoască faptul că din cauza lui s-a produs un genocid cultural și identitar. El a fost cel ce a creat sistemul doctrinar care permite oricărui chinez să se declare rom în România. Nicolae Gheorghe, absovent de filoZoofie, știa că
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
aristocrată minte înfățișare mândră ce inimile-atrage putea-vei, tu, respinge dorința prea fierbinte a coapselor de Evă ce sevă știe-a trage? Vai, mie, iubitoare fire, ce-ți înțelege rătăciri fecunde a tinereții învoială n-o voi păta mustrându-ți îndrăzneala ci doar mă-ntreb: cu străluciri-secunde de poți înlocui iubirea-mi și îndrăgosteala... Cu fata morgana ce-ți apare-n suflet... Apoi cu frumusețea-mi-soare strivi-vei efemeru’-i scâncet Sonnet 41 William Shakespeare Those pretty wrongs that liberty ... Citește mai
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
strivită sunt pe cale De prea multă neputință, Simon însuși mă ridică Și îmi dă mereu voință! El îmi duce Crucea-n spate Cu credință și putere, Dragostea ce i-ai trimis-o Este mare lui avere! Tu mă iartă de îndrăzneala De a spune că mi-e greu Când privesc la Crucea Ta, Lut uscat mă simt și eu! Și te rog cu apă vie Să stropești a mea ființă Mă dezleg de mine Tată, Într-un ceas de pocăință! Din
CRUCEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380948_a_382277]
-
curgătoare de viață într-un vas preasfântul și dumnezeiescul Sânge. După ce s-au săvârșit aceste fapte mai presus de fire, pe înserate, Iosif din Arimateea, ucenic al Lui la început, care se ascunsese ca și ceilalți, s-a dus cu îndrăzneală la Pilat, pe care-l cunoștea, și i-a cerut trupul lui Iisus. Pilat i-a îngăduit să-L ia, iar Iosif, pogorându-L de pe Cruce, L-a dat jos cu multă evlavie. Pe când se lăsa noaptea, a venit Nicodim
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
Toate Articolele Autorului Gând cu gând, țes cerul visului tău! Sar peste nori si pun... doar ploi-râsete-de-fericire. Adaug nasturi săruturi să-ți susțină curajul în mersul zilnic spre tine. Ajustez totul, doar sub zâmbetul larg al tăcutete-i îngăduințe. Refac tivul îndrăznelii, să se potrivescă dorințelor tale ascunse. Rog iarba să îți caute pașii, înverzindu-ți bucuria de viața. Acum, pot dormi linistită, am croiala potrivită ție! Referință Bibliografică: Albastru / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1976, Anul VI, 29
ALBASTRU de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380976_a_382305]
-
în epoca sa vasele erau de aur, însă inimile preoților au devenit de lemn... Cât privește curajul esenienilor de-a face opoziție în Sinedriu, el ne duce cu gândul la fermitatea Mântuitorului în lupta dusă cu obtuzitatea fariseilor și la îndrăzneala temerară a adepților Săi în conflictele avute cu puternicii zilei, îndrăzneală care pe Ștefan l-a costat viața, el fiind primul martir al creștinismului, iar pe Apostolul Pavel l-a adus deseori în situații extrem de critice, din care reușea să
DESPRE IUDEO-CREŞTINI, GNOSTICI SI ESENIENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380941_a_382270]
-
devenit de lemn... Cât privește curajul esenienilor de-a face opoziție în Sinedriu, el ne duce cu gândul la fermitatea Mântuitorului în lupta dusă cu obtuzitatea fariseilor și la îndrăzneala temerară a adepților Săi în conflictele avute cu puternicii zilei, îndrăzneală care pe Ștefan l-a costat viața, el fiind primul martir al creștinismului, iar pe Apostolul Pavel l-a adus deseori în situații extrem de critice, din care reușea să scape într-un chip de-a dreptul miraculos. După marea descoperire
DESPRE IUDEO-CREŞTINI, GNOSTICI SI ESENIENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380941_a_382270]
-
șarjă II): Ce nechezat răsună-n univers? / E spațiul dens de strigăte de luptă, / Iar timpul alterat de-un anotimp pervers / E plin de-amărăciuni și gustul de cucută.// Dai pinteni și te-arunci în cercul cel de foc, / Iar îndrăzneala nu cunoaște marjă, / Lipsit de scut, lipsit și de noroc, / Un cavaler în ultima sa șarjă! (Ultima șarjă II). Solilocviile resemnării Privit de aici, de jos, din praful ce nu-i deloc stelar, în pofida unor sclipiri din ce în ce mai rare, universul galactic
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
băcăuană (ziarul „Steagul Roșu”), abordând toate genurile gazetărești, dar a contribuit și la emisiuni de radio, locale și naționale. Va fi îndepărtat din presă tocmai când gazetarul căpătase notorietate și se bucura de simpatia cititorilor datorită spiritului său critic și îndrăznelii cu care denunța potlogăriile satrapilor locali. A continuat să scrie, cu talent și cu același sentiment al datoriei civice, și după plecarea în patria strămoșilor săi, în 1983, în Israel. După numeroase ocupații minore, devine secretarul general al Uniunii Originarilor
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
și octombrie 1854 - 3 iunie 1856; vestita-i familie boieresc-fanariotă dăduse Valahimii «șapte domni, împreună cu cel de față» - p. 7; unul „dintre cei șapte“, Grigore Ghica al III-lea, a fost decapitat, la ordinul Porții de Istambul, pentru că „a avut îndrăzneala de a deplânge în mod public“ vânzarea nordului Moldovei - provincia, adică dacica „țară de râuri / munți“, Bucovina, de către Imperiul Otoman, la „un preț“ derizoriu, Imperiului Habsburgic; «cel care îi urma pe scaun [lui Mihail / Mihalache Sturza] se afla, iată, pe
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
fel... -Altfel spus, chiar dacă nu o merită, anumite persoane care altminteri nu au cine știe ce calități se pot bucura totuși de succes și de un renume bun în lume pentru faptul că au știut să-și vândă masca... -Adevărat! Da. Prin îndrăzneală și istețime au și aceștia o șansă din partea sorții! -Personal nu sunt de acord cu această situație magistre! rosti sec magistratul Simbinacus. -Oh! magistre Simbinacus, și mie mi se spune ,,magistratus extraordinarii” asta însă doar cu numele, în realitate fiind
PRIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373286_a_374615]
-
întâmplării, sub faldu-i vaporos, Și nu te-ntrebi ce loc ți-e hărăzit în turmă, În turma păstorită și astăzi de Hristos. Te-ai tulburat ciudat, când tihna ți-a atins-o Cuvântul ne-nțelept al vreunui păstorel Mirat de îndrăzneala-i, în buzunar ascunsă, Îți ții biata ta dreaptă, stângaciule rebel! De ce te tulburi? Iartă și mergi precum e scris! De ai greșit, păcatul alungă-l de la tine! Tu ești copil de rege și frate cu Isus, Ia crucea Lui
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
fost-a apă vie la nedorit, trecutul? Îmi recunosc păcatul, e crudă așteptarea, chiar dacă-n urmă, poate, îmi voi găsi o scuză. Dar ferecat în cazna velinei foi, de muză, am negândit la doru-ți și am uitat chemarea. Îmi iartă îndrăzneala de-a vrea să-nșir zorite poeme împletite din șoapte susurate. Când astrul nopții prinde, în păru-ți, nestemate, mai pot spera iertarea de-a-mi spune iar: iubite? *** [Photo: Hope by Sarah Noble] Referință Bibliografică: M-ai dojenit ... Ovidiu Oana
M-AI DOJENIT … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373516_a_374845]
-
Tot cutremurul ei lăuntric se prelungește într-o rugă mistică a răstignirii, de Focul și de Dorul Basarabiei martire: „O, de-ar mai trece Dumnezeu prin țară/ Să ne citească sufletul afund,/ Cel răstignit a nu știu câta oară/ Pentru îndrăzneala de-a se vrea rotund.// Ar da de mari palate-mpestrițate/ Și de bordeie-ascunse sub pământ,/ Dar niciodată, Doamne ferecate/ La-nfățișarea Oaspetului Sfânt.// O, de-ar veni Bătrânul din poveste/ Cu barba Lui de sălcii și mălini,/ Ne-am ridica
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
sufletului. Ce altceva i-ar țintui la truda scrisului, nu de puține ori sisifica, dacă nu dragostea față de cuvantul care în zborul lui spre înălțimi ne poate înzestra cu aripi.?! Scrisul îți cere, pe lângă darul înnăscut și multă trudă, puțină îndrăzneală, enormă exigență și nu de puține ori înțelepciunea de a suporta dureroasele înfrângeri, de a înghiți amarul propriei neputințe a depășirii unor bariere nevăzute. Dar zidirea nu se înalță fără jertfă. "A scrie e a face din nou și din
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373545_a_374874]
-
Eu nu am rădăcini de vânzare. Omul cu valiză diplomatică: (Pleacă.) E un ciudat. (Părăsește câmpul.) Păpădie: Știam. Vrăbiile mi-au deschis ochii, dar am refuzat să ascult glasul rațiunii. Și când te gândești că vrăbiile se descurcă iarna datorită îndrăznelii lor de a aduna firmituri din găleata altora. Mulți ar asocia îndrăznela vrăbiilor cu obrăznicia, dar nu au dreptate. Într-o lume mâncată de interese trebuie să înveți cum să supreviețuiești. Te poate ajuta o rădăcină de păpădie sau un
RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371444_a_372773]
-
Cruce (Meșterul Manole). Poetul ne provoacă prin cuvânt meșteșugit la o gimnastică christică a spiritului, la urcușul abrupt spre nașterea din nou, din apă și din Duh, la mântuire. Calea e redutabilă. Poetul este un alpinist temerar pe versanți suprahimalayeni. Îndrăzneala de a ataca pereții abrupți nu este dată oricui: Îi iartă pe micii, / Ce-i am, ucenicii. Li-e somn. Și li-e burtă (Meșterul Manole). Ce frumoasă exprimare pentru a arăta condiția primară, orbirea de nevoile bazale, fiziologice ale
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
făcu ea ochii mari. Și ochii îi jucară ca două mărgele legate pe o ață și rămaseră cu luminile albastre întoarse spre mine ca doi tâlhari prinși asupra faptei. -Pe tine cum te cheamă? - o întrebai eu emoționat de atâta îndrăzneală. - Frida! - zice și tace. Tac și eu și ne privim lung unul pe altul; prin pruni jucau umbrele înserării, de undeva o cață sparse cu glasul ei înțepat liniștea serii, acea liniște stânjenitoare care se așezase între noi. -Și ce
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
04 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Ziua pleacă la plimbare cu mănuși de catifea Noaptea hâtră habar n-are cât o iubesc eu pe ea Dunele din mâna dreaptă, văile vor să le-astupe numai stânga, înțeleaptă, le vrea cu-ndrăzneală cupe unde vina s-o adape, cu a lacrimilor sare ca în ochii mei să sape, neîntrebata întrebare: de ce oare nemurirea ni se pare că ne-mbracă într-un anotimp ce firea nu-l admite, da’-l provoacă? de ce omul
ÎNTREBĂRI RETORICE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374823_a_376152]