2,094 matches
-
este Istorie la firul ierbii. Documente sociale orale (2003), realizată în colaborare cu Zoltán Rostás. SCRIERI: Povestiri cu înjurături, Pitești, 2000; Dincolo de frontiere, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Sorin Preda, Un vapor care se clatină, OC, 2000, 39; Paul Cernat, Blazonul înjurăturii, OC, 2000, 42; Iulia Alexa, „Povestiri cu înjurături”, RL, 2000, 47; Nicolae Savin, Înjurături, VTRA, 2001, 6-7; Paul Cernat, Țărani hard & heavy, OC, 2003, 173; Marius Chivu, Viața la țară a unui rocker, „22”, 2003, 708. Ș.A.
STOICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
2003), realizată în colaborare cu Zoltán Rostás. SCRIERI: Povestiri cu înjurături, Pitești, 2000; Dincolo de frontiere, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Sorin Preda, Un vapor care se clatină, OC, 2000, 39; Paul Cernat, Blazonul înjurăturii, OC, 2000, 42; Iulia Alexa, „Povestiri cu înjurături”, RL, 2000, 47; Nicolae Savin, Înjurături, VTRA, 2001, 6-7; Paul Cernat, Țărani hard & heavy, OC, 2003, 173; Marius Chivu, Viața la țară a unui rocker, „22”, 2003, 708. Ș.A.
STOICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
Rostás. SCRIERI: Povestiri cu înjurături, Pitești, 2000; Dincolo de frontiere, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Sorin Preda, Un vapor care se clatină, OC, 2000, 39; Paul Cernat, Blazonul înjurăturii, OC, 2000, 42; Iulia Alexa, „Povestiri cu înjurături”, RL, 2000, 47; Nicolae Savin, Înjurături, VTRA, 2001, 6-7; Paul Cernat, Țărani hard & heavy, OC, 2003, 173; Marius Chivu, Viața la țară a unui rocker, „22”, 2003, 708. Ș.A.
STOICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
un mort printre valuri de grîu nemișcat. Omul ar trebui să fie în față. E mai înalt și panta coborînd-o toată greutatea a năvălit pe mine și mi se umflă venele la gît și-aș vrea grozav să trag o înjurătură. Cine ești, omule? Cînd alunec eu, omul din spate rîde cu gura lui de roată dărîmată. Cînd lunecă el, eu aproape mă prăbușesc de n-ar fi ușa, gunoi de lemn, un fel de echilibru. Mergem încet spre cine știe unde. Cînd
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
cu proiectele educative de tip social, implicând și elevii, contribuind astfel, la pacea socială. Concluzii Comportamentele agresive sunt din ce În ce mai dese În școală, ca oglindă a modelului oferit de societate prin intermediul mass-media. Agresivitatea nu Înseamnă doar comportament agresiv acut de genul Înjurăturilor, bătăilor, distrugerilor de obiecte, ci și minciună, furt, denigrarea demnității umane, bârfa, zvonistica. Cauzele sunt multiple, de ordin ereditar, familial, social și de multe ori agresivitatea copilului determină agresivitatea adultului și intervențiile nepotrivite, care mai apoi duc la amplificarea nivelului
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
în grecește înseamnă fetiță) îi înjuram pe toți românește strigându-le tot ce auzisem eu în Bărăgan, și pe toți voiam să-i duc să se tundă la nea Lică-frizeru'... Devenisem eroul orașului. Babele locale, în timp ce eu le luam la înjurături că nu pricepeau ce le vorbesc, se închinau de zor speriate zicându-mi diavolul de român! Dunărea o trecusem cu barca pe la T. Severin. N-am uitat nici până azi traversarea, cu peripeții (aveam să ne suim în tren la
Act dotal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15001_a_16326]
-
poate manifesta la orice vârstă. El este automat, necontrolat și necontrolabil, violent, caricatural și prezintă un mare grad de periculozitate. P. Bovet distinge cinci faze succesive în ceea ce privește modul de desfășurare a comportamentului bazat pe instinctul combativ: a) provocarea verbală, ironii, înjurături, ultimatum; b) apariția primelor manifestări în cursul cărora cei doi adversari sunt încă separați, dar își aruncă obiecte unul altuia sau lovituri cu pumnii; c) faza de luptă corp la corp propriu-zisă, când combatanții urmăresc să se doboare unul pe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
perfect, București, 1981; Mihai, stăpânul, și sluga lui, Mihai, București, 1983; Florin Niculiu, București, 1984; Firul principal. Cuadratura cercului, București, 1985; Sortiți iubirii, București, 1988; Vermeer și criticii săi, București, 1988; Motivul. Afară din joc. Celălalt, București, 1991; Tratat de înjurături (în colaborare cu Ion Barbu), I-II, București, 1997; Povestiri, București, 1999; Oameni normali, București, 2000; Momente. Schițe. Însemnări, București, 2002; Pictori români uitați, București, 2003; Proști, dar mulți, București, 2003. Repere bibliografice: Adrian Bota, „Noiembrie viteză”, CNT, 1976, 1
TUDOR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290283_a_291612]
-
de 18 aprilie 2011, victima R.D. împreună cu prietenul său D.T . mergând pe drum, în dreptul casei lui B.V. au fost înjurați de către C.C.(15 ani) care se afla sub influența băuturilor alcolice și a drogurilor.Aceștia nu i-au răspuns la înjurături și și-au continuat drumul. După circa o oră , cand R.D. și D.T .se întorceau înapoi pe același drum, C.C. le-a ieșit în cale învârtind un cuțit , i-a scuipat și înjurat. RD. A încercat să îl deposedeze pe
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
cum li s-a spus în câteva cazuri, erau amenințați că „nu vor mai vedea soarele”, că „acolo le vor putrezi oasele”, că vor fi „sparți în bătăi”, că „le va ieși pe nas”. S-a pedalat, de asemenea, pe înjurături și jigniri, într-o formă intenționată de „viol” lingvistic. Un muncitor a fost amenințat cu smulgerea bărbii (acesta purta barbă ca semn de doliu din pricina unui deces în familie). Alții au fost amenințați cu smulgerea părului de pe cap. Cele câteva
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sunt ei, am stat două zile fără apă, fără mâncare și fără posibilitatea de a ne rezolva necesitățile fiziologice, sub o teroare cumplită. La etaj erau camerele de anchetă și timp de două zile n-au încetat urletele, țipetele, gemetele, înjurăturile, insultele și loviturile. Pentru mine, cele două zile au fost hotărâtoare pentru tot restul vieții. Atunci, sub presiunea aceea teribilă, gândurile mele s-au limpezit și s-au conturat foarte clar: țara noastră se află în primejdie de moarte, dar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ordin scurt: „Afară, afară!”. Noi ieșeam pe culoar, unde ei, așezați pe două rânduri, formau un culoar viu prin care noi trebuia să trecem și ne loveau cu bâtele și bastoanele de cauciuc, la întâmplare, fiecare lovitură fiind însoțită de înjurături și insulte. A.N.: Era un fel de formație profesională... N.I.: Da, așa s-au format și multe dintre aceste brute au ajuns ofițeri de miliție, ofițeri de Securitate, generali și comandanți de închisori și de lagăre... A.N.: Dintre
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
N. I. Buharin, că la alegerile din 1946 a votat, deși nu avea dreptul, fiind minor, și încă în mai multe secții, cu complicitatea supraveghetorilor, că la cele din 1975 undeva au apărut pe buletine, scrise cu litere de tipar, „niște înjurături naționale” și excremente, că Grigore Vasiliu-Birlic s-a înscris în PCR sub efectul spaimei stârnite de afirmația lui Vâșinski, la un banchet, că intelectualii români aveau de ales între „titluri, onoruri și bani ori Siberia”. Lectura devine însă acaparantă prin
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
la mal „ca țiganul”, vociferează (adică „cere țigănește”), este oportunist („ca țiganul la praznic”), așa încât unde este țigănie e vorba de scandal, gălăgie nevrotică sau târguială nerușinată. Un lucru este limpede: când își pierde măsura, ironia alunecă în batjocură sau înjurătură. Ceea ce urmează nu poate fi decât un lanț grosolan de nepotriviri. Cel obișnuit să se descurce mereu nu ezită, la o adică, să-i încurce pe alții. Prea multa îndemânare la fluier și joc pare să fie cu cântec. Trenul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ciumă, vîrau cîte o cîrpă în găleata cu catran și o duceau mereu la nas. Alții, în sfîrșit, pufăiau de zor din lulelele lor, cu imameaua retezată, încît fumul acestora le umplea mereu nările. Stubb rămase uluit de strigătele și înjurăturile ce se auzeau dinspre ruful căpitanului; privind în direcția aceea, zări fața încinsă a unui om, prin crăpătura ușii, pe care cineva o ținea întredeschisă înapoia lui. Era medicul de bord; după ce protestase în zadar împotriva ordinelor date de căpitan
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fulgerător, în mai puțin de o jumătate de minut. Ă Taie-o, fir-ar al naibii! tună Stubb. Și astfel, balena fu pierdută, iar Pip salvat. De îndată ce-și veni în fire, bietul negrișor fu asaltat de zbieretele și înjurăturile echipajului. După ce lăsă să se stingă aceste înjurături neregulamentare, Stubb îl înjură oficial, într-un fel simplu, practic, dar pe jumătate hazliu; apoi, îi dădu lui Pip, neoficial, unele sfaturi sănătoase, care sunau cam așa: Ă Uite ce e, Pip
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
minut. Ă Taie-o, fir-ar al naibii! tună Stubb. Și astfel, balena fu pierdută, iar Pip salvat. De îndată ce-și veni în fire, bietul negrișor fu asaltat de zbieretele și înjurăturile echipajului. După ce lăsă să se stingă aceste înjurături neregulamentare, Stubb îl înjură oficial, într-un fel simplu, practic, dar pe jumătate hazliu; apoi, îi dădu lui Pip, neoficial, unele sfaturi sănătoase, care sunau cam așa: Ă Uite ce e, Pip, nu trebuie niciodată să sari dintr-o ambarcațiune
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lovise zdravăn mîna cu care încerca s-o priponească. Lua-o-ar naiba, du-că-se! Dar, în vreme ce se întorcea spre punte, ochii lui zăriră flăcările și atunci exclamă, cu o voce schimbată: Ă Fie-vă milă de noi, fulgerelor! Pentru mateloți, înjurăturile sînt monedă curentă; ei înjură și pe vreme bună și pe vreme rea și ar fi în stare să-și azvîrle blestemele chiar de pe vergile ce se apleacă peste marea zbuciumată. Dar rareori mi-a fost dat să aud, în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înjură și pe vreme bună și pe vreme rea și ar fi în stare să-și azvîrle blestemele chiar de pe vergile ce se apleacă peste marea zbuciumată. Dar rareori mi-a fost dat să aud, în cursul peregrinărilor mele, vreo înjurătură, în clipa cînd degetul de foc al Cerului era pus pe-o corabie, cînd „Mane, Tekel, Fares“ era scris citeț în greementul ei. în vreme ce flăcările livide ardeau pe catarge, puține vorbe ieșiră de pe buzele încremenite ale marinarilor; strânși la teuga
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-o, așa cum au făcut cu femeile pe care le siluiau. S-ar mulțumi să dănțuiască În jurul unui uriaș autodafeu, așa cum i-au Învățat maeștrii lor din Nürnberg. Și atunci, șoapte, spume șterse la repezeală În colțul buzelor. Să nu observe. Înjurături svârlite În siguranța anonimatului. Trebuiesc ținuți la ochi, ca potăile care latră după uluci bine prinse, să nu scape pe lângă o scândură ruptă și să muște. Până le sosește să plătească așa cum le-a sosit și altor Vieri și Vartici
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ar fi răzbunat Marlowe pe o femeie care, în mod esențial, nu însemna pentru el absolut nimic? Motivul e, în aparență, șocant: pentru că violase un spațiu la care avea acces doar el. Marlowe nu reacționează nici la agresivitatea corporală, la înjurături, nu devine violent când Carmen, ieșindu-și din minți, îl înjură în mod vulgar. Dar devine de o maximă intoleranță la ideea că zona zero a intimității sale a fost profanată: Mă înjură grosolan. Nu mi-a păsat. Nu mi-
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cititorului în timpul celor cinci zile ploioase. Nu e un roman al inițierii, al maturizării senine, ci consemnarea acomodării resemnate la trista morală a lumii descompuse. Marlowe repetă frecvent că „nu-i pasă” de părerea celorlalți, că nu este intimidat de înjurături și agresiuni fizice. Insistența asupra invulnerabilității e, însă, o marcă a vulnerabilității. Dar este și o marcă a acelui „Los Angeles gotic” descris de Edward Margolies (cf. Which Way Did He Go?, Holmes and Meier, New York, 1982), a nevrozei care
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
1951, Șleam l-a chemat încă o dată pe Pătrășcanu ca să îl anunțe că vor începe „demascările”, motiv pentru care trebuie să se gândească la cine va acționa și cine va suporta metodele, care nu vor include bătaia, ci doar amenințări, înjurături și pedepse fizice. Șleam a discutat aceste lucruri și cu Badale și Bârjoveanu, iar cei din „comitet” au decis ca prima victimă să fie Radu Constandache, ferindu-se la început de liderii deținuților, pentru a nu crea vâlvă. Complici agresori
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
l-a chemat iar pe Pătrășcanu și l-a anunțat că vor relua acțiunea, motiv pentru care trebuie să se gândească la cine va acționa și cine va suporta metodele, dar că acestea nu vor include bătaia, ci numai amenințări, înjurături și diverse pedepse fizice. Pătrășcanu și Badale au convenit ca prima victimă să fie Radu Constandache, ferindu-se de vârfuri pentru a nu crea vâlvă. De asemenea, i-au ales ca și complici pe Pop, Andreev și Bârjoveanu, urmând ca
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și în sistematizarea informațiilor obținute de la victime, alături de Leonida, Mărtinuș, Gheorghieș, Gheorghe Mătase, Juberian și Tudor Stănescu. În aprilie 1951, Cornel Pop a primit prin Dumitru Gheorghieș directiva de la „comitetul” lui Țurcanu de a pregăti „sărbătorirea” zilelor de Paști „cu înjurături, povești triviale, invective, pentru a ne «bate joc de cei ce mai cred» în astfel de lucruri”, motiv pentru care s-au compus scenetele triviale și cântecele batjocoritoare 1. Spre sfârșitul lui 1951, Neculai Popa l-a întâlnit pe Cornel
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]