2,273 matches
-
apostrofe pline de foc și de elocvență. Îi trebuie cuiva o formă anume de talent pentru a scoate din întuneric talente obscure, pentru a-i aplica fiecăruia dintre acești executanți specia de încurajare de care avea nevoie, pentru a-i însufleți cu zelul de care clocotea el și de a-i face să conlucreze cu înflăcărare la o activitate a cărei glorie urma să-i revină doar lui. Era absolut incapabil să scrie la șir, dacă nu era susținut și călăuzit
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
nu se pierdeau niciodată. Maniera lui obișnuită era puțin tărăgănată: începea cu oarecare șovăială, ezita adesea, dar într-un fel care trezea interesul; putem să spunem că, sub ochii noștri, își cântărea, își alegea și își îndepărta cuvintele, până când se însuflețea și foalele fierăriei intrau în funcțiune. În momentele cele mai impetuoase, sentimentul care îl făcea să apese pe cuvinte pentru a le exprima forța îl împiedica să fie rapid; disprețuia din tot sufletul volubilitatea franceză și falsa căldură pe care
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Obișnuinței de a vorbi curent în italienește îi datora talentul de a da francezei un ritm, o cadență cu adevărat noi. Și mai sublinia armonia glasului ei prin gesturi pline de noblețe și de adevăr, prin expresia ochilor, care se însuflețeau în timp ce vorbea. Ascultând-o, în fiecare zi simțeam un farmec nou, mai puțin prin ceea ce spunea, cât prin magia felului ei de a vorbi. Ea adăuga la înzestrările acestea, și așa destul de rare, mult spirit natural, cunoștințe întinse de literatură
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și totuși n-am cunoscut pe nimeni mai împovărat de ridicol decât el. Era destul de înalt, foarte slab. La vreo cincizeci și cinci de ani, câți avea când l-am cunoscut, chipul lui era palid și veșted; ca să-și mai însuflețească tenul, își punea un strat gros de pudră roșie pe obraji, până și pe nas. Lucrul era evident, și el nu-l tăgăduia, spunându-ne că, dacă nu s-ar farda, ne-am speria de el. Această față, deja destul de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
colțul lui, unde se consolează cu gândul că cei care îl văd așa îl compătimesc. Nu are o fizionomie atrăgătoare; chipul lui are amprenta unui caracter dur și meditativ. Privirea lui este o privire de sus, semeață și nu se însuflețește decât atunci când zâmbește. Tenul pal, silueta lui fără forme precise, mersul lui lent și neapăsat, în genere toată înfățișarea lui pare comună atâta timp cât nu vorbește, și nu încetează să mai fie așa pentru că ar fi un bun vorbitor. Nu rostește
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în deplinătatea ei, aceea care ar realiza, în fapt ca și în idee, alianța politicii cu filozofia. Concepția pe care și-o făcuse despre cauză și despre misiunea lui acționa, așadar, în el aproape ca o credință religioasă; ea îl însuflețea mereu, fără să-l lumineze totdeauna. Ca și credința religioasă, avea primejdiile ei ascunse. Îl făcea să acorde anumitor forme ale ideilor sale, anumitor mijloace de a le realiza, același preț, aceeași valoare, aceeași importanță ca și ideilor cu care
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
orgoliu atât de natural, atât de spontan, încât unui om inteligent îi era cu neputință să fie șocat. Orice gând care îl cuprindea îl poseda, și atunci el trebuia să se arate la lumina zilei, trebuia ca sentimentul care-l însuflețea să se manifeste, în virtutea unei legi tot atât de irezistibile ca aceea care obligă o forță expansivă să proiecteze în jurul ei tot ce îi stă în cale. Și cum niciodată gândirea umană n-a mai fost exprimată cu asemenea vervă, relief și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
felul acesta, n-a putut rezista acestor șocuri dureroase și repetate. Sănătatea ei, adesea șovăiel nică, păruse că luptă împotriva naturii atâta vreme cât o susținuse speranța sau cât îngrijirile pe care nu i le-a precupețit fiului ei pe moarte au însuflețit-o; când a văzut că nu mai poate fi de folos nimănui, puterile au aban donat-o. S-a înapoiat la Paris, bolnavă, și, chiar în ziua sosirii ei, toți medicii și-au dat seama că nu se mai vin
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
întorcând-o scurt către treburile de politică internă, cere răzbunare pentru ceea ce el numea masacrele de la Rouen, amintește cu amenințări mizeria în care este lăsat poporul și se plânge, față de popor, de primele nedreptăți ale Adunării Constituante. După ce și-a însuflețit în felul acesta ascultătorii, revine la Polonia și cere imperios, ca și Raspail, un vot imediat. Adunarea continuă să rămână neclintită, poporul să se agite și să scoată zeci de strigăte contradictorii, președintele să-și agite clopoțelul. Ledru-Rollin încearcă să
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
statuia lui Mihai Viteazul, ovații, discursuri. Lumea românească a cunoscut atunci cea mai mare întrecere oratorică. Sala Dacia de la București, în special, a fost tribuna de unde mari talente rosteau cele mai înflăcărate cuvîntări pentru cea mai pasionată cauză ce poate însufleți un neam: dorul întregirii lui. Citez cîteva nume care vor rămîne mari în istoria românească: Take Ionescu, Nicu Filipescu, N. Iorga, Barbu Delavrancea, Toma Stelian, Octavian Goga, N. Fleva, părintele Lucaci, toți intransigenți susținători ai politicii pro-aliate. În anul 1915
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ghetele lor sau ale copiilor pentru reparații. Bunica și Mama torceau din caierele de cânepă și pregăteau firele destinate războiului de țesut. Copiii ne confecționam jucării din te miri ce, și toată casa se umplea de animale pe care le Însuflețeam și le transformam doborând toate legile firii. Tinda devenea casa poveștilor, care adesea ne smulgeau din farmecul jocului și ne vrăjeau cu faptele de arme ale bărbaților participanți la primul război mondial, abia terminat și la marele act al Unirii
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ea însăși și de valorile ei. Așa devine literatura și un agent al progresului, nu doar un spațiu defulant : literatura tinde să se plaseze pe o poziție adversă și reacționară față de istorie, reușind asfel să o conserve și să o însuflețească. Ea joacă rolul memoriei instituționale a societății : provoacă, stimulează și reînnoiește ; recuperează potențialitățile abandonate în timpul actualizărilor progresului. Pirați în filme : Căpitanul Blood (Errol Flynn, în filmul omonim) ; Jack Sparrow (Johnny Deep, în Pirates of the Caribbean) ; Davy Jones (Bill Nighi
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ea însăși și de valorile ei. Așa devine literatura și un agent al progresului, nu doar un spațiu defulant : literatura tinde să se plaseze pe o poziție adversă și reacționară față de istorie, reușind asfel să o conserve și să o însuflețească. Ea joacă rolul memoriei instituționale a societății : provoacă, stimulează și reînnoiește ; recuperează potențialitățile abandonate în timpul actualizărilor progresul istoric și completează rezerva de opțiuni și imagini a viitorului nostru istoric. Într-un cuvânt, fiind reacționară, literatura devine un mijloc de propagare
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pătruns și în vorbirea curentă. Influența a venit și din partea limbii cancelariilor care era tot slavona. „Aș vrea să scriu o istorie a prostiei omenești de-a lungul ultimelor secole. O boacănă care trebuie demistificată este «Cântecul cneazului Igor» care însuflețește pornirile expansioniste de esență slavă. Numai că povestea asta este cântată pe strune neacordate la realitate. Este un fabricat mult ulterior evenimentelor evocate. Nu există un document autentic și, pe la 1795, a mai fost pritocit de Ecaterina a II-a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
prin mijloace care plac mulțimilor, a fost o muncă specific feminină, având toate atributele hărniciei și răbdării. În general, consilierelor noastre li s-a rezervat un singur teren de activitate: asistența socială, dar pe acest teren munca lor metodică, chibzuită, însuflețită de un mare dor de bine, a fost rodnică și pilduitoare. Acolo mai ales, unde s-a lăsat femeilor oarecare mână liberă, activitatea lor a fost cu totul remarcabilă: astfel d-na Marilena Bocu la Lipova în Banat, d-na
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
banalizezi, să nu expui la ridicol o mișcare nouă, nedorită și neînțeleasă chiar de acei în folosul cărora s-a creat, s-a dezvoltat și a dat roadele expuse la începutul acestui raport, nu e foarte greu, dar e eroic. Însuflețite de acest gând exprimat la sfârșitul cuvântării imediat mai sus, vom căuta în conștiința noastră noi forțe spre a continua cu adâncă convingere că munca și realizările obținute de noi vor fi prețuite în adevărata lor valoare, mai târziu. Până
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
în stare să împiedice și războaiele. „Mai tare ca moartea e dragostea”, a spus regele Solomon în Cântarea Cântărilor; mai tare ca Războiul va fi oare Pacea pe care o sprijină sute de milioane de femei democrate din lumea întreagă însuflețite de dragostea lor de copii, dragostea care trebuie să fie chezășia unui viitor fericit pentru generația care ne va urma. Pasana Giosanu Drumul femeii 1, nr. 7, din ianuarie 1946, p. 3. 79TC "79" șApel Electoralț Românce!tc "[Apel Electoral
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
de prima zi de caniculă, și își ciocneau halbele de bere. (2009) Cotcodăceala politică Când am avut la un moment dat ocazia să stau mai mult în străinătate, am realizat cât de neînsemnate și de penibile sunt zgândărelile politice care însuflețesc presa dâmbovițeană. Privite de departe, toate dezbaterile stârnite de nu știu ce replică aruncată de vreun politician român - despre ce a mai zis Băsescu, despre ce ia mai răspuns Tăriceanu - își dovedeau ridicolul. Am încetat să urmăresc presa din țară, iar când
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
este însă că niciodată n-am mai avut vreo veste nici de la ei, nici despre ei... Desigur, ca și mine, toți cu Dumnezeu înainte... Postfață "Tenacitate de neînfrânt, energie nestăvilită, curaj până la sacrificiul suprem" Deviza lui Guynemer, cea care a însuflețit generații de piloți de vânătoare, evidențiază câteva trăsături fundamentale, înzestrări, "daruri" divine. Astfel, aceștia le-au folosit, le-au înmulțit, întru binele lor și al semenilor, asemenea celor doi slujitori buni din "pilda talanților", rostită de Mântuitor. Un astfel de
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
noștri, ca atâția oameni din jurul nostru. Aveam s-o luăm de la capăt; oricum, eram doar la începutul vieții. Aveam să căutăm de lucru, să ne adaptăm, să ne descurcăm. Un optimism ciudat, pe care îl atribui acum tinereții noastre, ne însuflețea. Ne gândeam că ne-am plătit datoria. Vlad își executase pedeapsa, aveam 33 să fim lăsați în pace, uitând, sau mai degrabă neștiind că, odată intrați în noua eră, marcați cu stigmatele închisorii, ne aflam definitiv în colimatorul autorităților. Așa
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
asupra celor ce o respirau, încât forma ea însăși o legătură între ei și-i armoniza pe toți pentru timpul cât dura, pe unii pentru toată viața lor. Cele mai disparate spirite s-au putut întâlni și s-au putut însufleți în acest contact: veselul volterian Pogor cu sistematicul politic Carp, melancolicul Teodor Rosetti cu (pe atunci) humoristul Iacob Negruzzi, scriitorul acestor rânduri cu militarul autodidact M. Cerchez, traducătorul lui Heine, N. Scheletti, cu franțuzitul M. Korne, închisul estetic Burghele cu
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Școala noastră, odinioară... Odinioară, ca și acum, școala a fost însuflețită de oameni dăruiți, însă, de la începuturile sale până în urmă cu mai bine de un deceniu, ceea ce a definit clădirea instituției noastre a fost modestia din punct de vedere material: o școală cu ziduri gri, clădită într-un cartier muncitoresc, în
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Genovica Vulpoi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1831]
-
a acestei probleme: o bibliotecă spațioasă, noi laboratoare, un amfiteatru. Noi, cei care suntem... Considerăm că ceea ce ne definește este cuvântul echipă! Indiferent dacă ne vom numi costiniștii, ori cei de la M. C. High (cum spun adesea elevii noștri), ne însuflețesc pe toți aceleași valori: comunicare, echilibru, colaborare, autodepășire, adică pașii spre succes, iar acum, la cea de-a 40-a aniversare, ne bucură nespus faptul că printre noi se numără și absolvenți ai aceste școli, tot astfel cum ne face
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Genovica Vulpoi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1831]
-
a chiriilor mari, o bună parte din populația actuală a invadat aceste cimitire-orașe, cu artere principale și străduțe laterale, transformând în locuință locul predecesorului - locul de veci al celui de dinaintea lui. Și, dintr-odată, un spațiu destinat neființării s-a însuflețit cu tot ceea ce putea să-l însuflețească omul secolului nostru. Pe o „stradă” a cimitirului, în fața unei „case” luminată chiar - deci ei își asigură acolo și confortul necesar - am văzut chiar și o mașină. Acel locuitor al spațiului amintit reușise
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
populația actuală a invadat aceste cimitire-orașe, cu artere principale și străduțe laterale, transformând în locuință locul predecesorului - locul de veci al celui de dinaintea lui. Și, dintr-odată, un spațiu destinat neființării s-a însuflețit cu tot ceea ce putea să-l însuflețească omul secolului nostru. Pe o „stradă” a cimitirului, în fața unei „case” luminată chiar - deci ei își asigură acolo și confortul necesar - am văzut chiar și o mașină. Acel locuitor al spațiului amintit reușise probabil să se salte puțin mai deasupra
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]