5,927 matches
-
unor adjective bipolare care delimitează 8 trepte ale unei scale; valoarea 8 se situează la polul favorabil al relației, în timp ce valoarea 1, la polul nefavorabil al ei. Pentru ilustrare redăm în continuare scalele LPC; c) se calculează scorul final prin însumarea valorilor alese de subiect la fiecare item în parte; d) scorurile obținute pot fi mici sau mari. Cele mici semnifică descrierea coechipierului sau a colaboratorului cel mai puțin preferat, în termeni negativi, în timp ce scorurile ridicate arată că descrierea acestei persoane
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
obiectivă. Fiecare individ din grup își aduce propria contribuție, dar decizia finală nu poate fi redusă la contribuțiile personale, oricât de importante ar fi fost acestea. Natura psihosocială a deciziei se exprimă în faptul că ea nu este o simplă însumare a contribuțiilor personale, ci o sinteză și generalizare a lor. Indiferent însă de natura ei psihoindividuală sau psihosocială, decizia implică din punct de vedere psihologic câteva mecanisme, dintre care esențiale sunt următoarele: stabilirea scopurilor/obiectivelor ce constituie finalitatea acțiunilor/sarcinilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
influența negativ organizația. Ipotezele de mai sus nu sunt valabile în orice tip de condiții, ci în condiții determinate. Cele mai multe dintre ele stabilesc relații de ordin cantitativ între două mărimi, dar în realitate relațiile se stabilesc ,,în lanț”, adică prin însumare, prin înlănțuirea factorilor respectivi. De exemplu, relația dintre eficiența scăzută și moralul scăzut se acompaniază adeseori cu predominanța unor interese subiective, personale, cu alegerea unor forme de participare mai puțin adecvate, cu o intensitate redusă a participării, cu indicatori de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cum am văzut, există comportamente identice, motivate diferit; când însă ele sunt determinate de fenomene de grup de natură psihosocială, se poate presupune că au un grad mai mare de uniformizare. Motivația psihosocială a muncii apare deci nu din simpla însumare a motivațiilor individuale, fapt care nici n-ar fi posibil, ci din interacțiunea acestora, din selectarea și reținerea doar a acelora care răspund unor nevoi de grup și care deservesc un comportament individual eficient în raport cu viața de grup. La fel
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a trebuințelor pot apărea forme de compensare (efectul produs de manifestarea unei trebuințe poate fi înlăturat ca urmare a satisfacerii unei alte trebuințe), de submotivare (prin unele trebuințe) sau de supramotivare (prin alte trebuințe sau prin toate ca urmare a însumării efectelor lor). Din cele de mai sus se degajă câteva concluzii importante. Maslow considera că nici o trebuință nu „este cel mai bun motivator”, fiecare dintre ele motivând comportamentul în măsura în care nu este satisfăcută. De ce atunci când nu este satisfăcută? Deoarece în această
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
anumite grupuri, cu anumite caracteristici, extensia burnout-ului să fie mai mare decât în altele. Cea de-a doua problemă este de ordin metodologic. Autorii lasă să se înțeleagă că o eroare metodologică ar putea duce la constatări și concluzii eronate. Însumarea relatărilor individuale nu poate fi semnificativă pentru generalizarea și extensia fenomenelor respective. Cel mult, ea ar putea arăta că oamenii care trăiesc în același mediu și întâlnesc aceiași stresori sunt influențați în comportamentele și stările lor de aceleași cauze, dar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
puțin mai departe)? Vom urma aici subtila explicație a lui Alexis Philonenko (Philonenko, 1984). Rousseau se inspiră din Leibniz și din calculul său infinitezimal. Alcătuirea voinței generale poate fi În mod util comparată cu rezolvarea unei integrale, deci cu o Însumare a diferențelor (fiecare voință particulară, diferită de oricare altă voință) infinitezimale, În vreme ce voința tuturor este o simplă sumă de entități Întregi (voințele particulare În măsura În care sunt identice). Putem asemăna distincția rousseauistă Între voința generală („Întotdeauna dreaptă”, incapabilă de „rătăciri”) și voința
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
deseori, analiza lingvistică a cîmpului semantic al categorizărilor lexicale continuă să prefere punctul de vedere al lexicografiei tradiționale, care prezintă rezultatul sensurilor produse (sub forma semelor sau a trăsăturilor semantice), defavorizînd dinamica procesului de producere a lor, adică procesul de însumare în limbă a programelor de sens care corespund categoriilor lexicale, prin urmare capitalizarea sensului. De aceea, doar prin studiul manifestărilor discursive ale sensurilor capitalizate, deci prin examenul procesului de actualizare praxemică și al reglării sensului, se pot deschide, pe terenul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
oamenilor și, prin aceasta, a lumii. Noțiunea "praxem" trebuie considerată atît din punctul de vedere al limbii, cît și din cel al vorbirii. Prima perspectivă conduce la o înțelegere reînnoită a lexicului, lista denominațiilor lexicale apărînd aici ca artefactul unei însumări metalingvistice a actelor de nominație suficient de recurente în discurs pentru a fi considerate ca fiind stabilizate în limbă. Și cîmpurile semantice cuprinse de articolele lexicografice apar ca potențialități suficiente care rezultă din procesele respective, experiențiale și discursive, anterioare, care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
În stilul științific se cuprinde și limbajul filozofiei, concretizat în variante foarte diversificate, de la unele de factură demonstrativă, pînă la altele marcate subiectiv. Dacă trăsăturile morfologice și textuale nu particularizează decît uneori în mod evident limbajele stilului științific, terminologiile (adică însumările de elemente lexicale al căror conținut este orientat exclusiv spre cunoașterea specifică unui domeniu) sînt sensibil diferențiate de la un limbaj la altul, nu numai prin elementele alcătuitoare, prin termeni, ci și prin originea lor, prin modul de organizare sistematică și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
opiniei unor specialiști, noțiunile "lexic" și "vocabular" ar trebui disociate în mod clar, lexicul fiind o realitate a limbii ce cuprinde mai multe domenii, reprezentate de vocabularele prin care se realizează inventarele sau descrierile. Ca atare, lexicul este alcătuit din însumarea vocabularelor particulare și nu se poate cunoaște decît prin ele, iar existența vocabularelor presupune existența lexicului. Din punctul de vedere al relațiilor care există între elementele unui vocabular, semnificative sînt cîmpurile lexicale (sau semantice), care se pot repartiza unor genuri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
confortabilă. Condițiile materiale indică preferința pentru un anumit loc de muncă generată de aspectele materiale ale muncii. Persoana respectivă va prefera un anumit loc de muncă mai ales pentru un salariu bun. Indicatorul este unul de tip index, construit prin însumarea răspunsurilor la întrebările Care dintre aspectele următoare vi se par a fi importante pentru o slujba: să fie bine plătită, să fie o slujbă sigură. La fel ca în cazul religiozității, cele trei dimensiuni atitudinale față de muncă au fost incluse
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
drum), la care răspundem prin a ne întreba „Ce fel de oameni?” Nu este și cazul textului alternativ cu „puțini”, căruia îi lipsește sensul deictic/demonstrativ (explicat la 3.4) sau specificitatea spațio-temporală; el este mai mult un comentariu de însumare (retrospectiv și descriptiv) decît narativ. Este non-specific și are o implicație negativă sau chiar nulă: comparați: A invitat cîțiva oameni la cină (= anumiți oameni la o ocazie specificată) cu A invitat puțini oameni la cină (= aproape pe nimeni). Iar termenul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
17. efectuează direct operații de comerț exterior, prin compartimente proprii sau prin unități specializate de import-export, marketing și conjunctură. III. Patrimoniul Articolul 6 Regia autonomă a cuprului are un patrimoniu net în valoare de 40.737,1 mîl. lei, prin însumarea patrimoniilor preluate de la subunitățile din structura, conform datelor de la 30.06.1990 și se va corectă ulterior conform Hotărîrii guvernului nr. 945/1990. Articolul 7 Regia autonomă a cuprului este proprietara bunurilor din patrimoniul sau. În exercitarea dreptului de proprietate
HOTĂRÎRE nr. 1287 din 8 decembrie 1990 privind înfiinţarea Regiei autonome a cuprului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107406_a_108735]
-
proprii, potrivit legii; - asigura realizarea de cercetări fundamentale și aplicarea lor în domeniul silviculturii, amenajarea pădurilor, potrivit legii, precum și proiectarea lucrărilor de investiții. Capitolul 4 Patrimoniul Articolul 7 "ROMSILVA"- R.A. are un patrimoniu net de 5.241 milioane lei, prin însumarea patrimoniilor subunităților din structura, stabilit în conformitate cu prevederile Hotărîrii guvernului nr. 945/1990. Articolul 8 "ROMSILVA"- R.A. este proprietara bunurilor din patrimoniul sau. În exercitarea dreptului de proprietate, posedă, folosește și dispune în mod autonom de bunurile pe care le are
HOTĂRÎRE nr. 1335 din 21 decembrie 1990 privind înfiinţarea Regiei autonome a pădurilor "ROMSILVA"- R.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107439_a_108768]
-
pregătire a forței de muncă și a salarizării, compensării și stimulării personalului; 5.18. Elaborează programe sociale, culturale și educative. Capitolul 3 Patrimoniul Articolul 6 "Romgaz" - R.A. are un patrimoniu net în valoare de 18.347,6 milioane lei, prin însumarea patrimoniilor preluate de la subunitățile din structura, conform datelor de la 30.06.1990 și se va corectă ulterior conform Hotărîrii Guvernului nr. 945/1990. Articolul 7 "Romgaz" - R.A. este proprietara bunurilor din patrimoniul sau. În exercitarea dreptului de proprietate, ea folosește
HOTĂRÎRE nr. 16 din 10 ianuarie 1991 pentru înfiinţarea Regiei autonome a gazelor naturale "ROMGAZ" Medias. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107506_a_108835]
-
în vigoare; 5.20. efectuează direct operațiuni de comerț exterior prin compartimente proprii sau unități specializate de import, export, marketing și conjunctura. III. Patrimoniul Articolul 6 "Estrel" Suceava are un patrimoniu în valoare de 4.600.156 mii lei, prin însumarea patrimoniilor preluate de la unitățile din structura, conform bilanțurilor la data de 30.VI.1990 și se va corecta ulterior conform Hotărîrii Guvernului nr. 945/1990. Articolul 7 "Estrel" Suceava este proprietara bunurilor din patrimoniul sau. În exercitarea dreptului de proprietate
HOTĂRÎRE nr. 34 din 14 ianuarie 1991 privind înfiinţarea regiilor autonome de exploatare, tranSport şi prelucrare primara a lemnului "Estrel" Suceava, "Vestrel" Braşov şi "Sudrel" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107541_a_108870]
-
în vigoare; 5.20. efectuează direct operațiuni de comerț exterior prin compartimente proprii sau unități specializate de import, export, marketing și conjunctura. III. Patrimoniul Articolul 6 "Vestrel" Brașov are un patrimoniu în valoare de 5.567.100 mii lei, prin însumarea patrimoniilor preluate de la unitățile din structura, conform bilanțurilor la data de 30.VI.1990 și se va corecta ulterior conform Hotărîrii Guvernului nr. 945/1990. Articolul 7 "Vestrel" Brașov este proprietara bunurilor din patrimoniul sau. În exercitarea dreptului de proprietate
HOTĂRÎRE nr. 34 din 14 ianuarie 1991 privind înfiinţarea regiilor autonome de exploatare, tranSport şi prelucrare primara a lemnului "Estrel" Suceava, "Vestrel" Braşov şi "Sudrel" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107541_a_108870]
-
în vigoare; 5.20. efectuează direct operațiuni de comerț exterior prin compartimente proprii sau unități specializate de import, export, marketing și conjunctura. III. Patrimoniul Articolul 6 "Sudrel" București are un patrimoniu în valoare de 3.529.393 mii lei, prin însumarea patrimoniilor preluate de la unitățile din structura, conform bilanțurilor la data de 30.VI.1990 și se va corecta ulterior conform Hotărîrii Guvernului nr. 945/1990. Articolul 7 "Sudrel" București este proprietara bunurilor din patrimoniul sau. În exercitarea dreptului de proprietate
HOTĂRÎRE nr. 34 din 14 ianuarie 1991 privind înfiinţarea regiilor autonome de exploatare, tranSport şi prelucrare primara a lemnului "Estrel" Suceava, "Vestrel" Braşov şi "Sudrel" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107541_a_108870]
-
zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie și nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietății, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de producție. ... (3) În cazul în care intre suprafața de teren a cooperativei agricole de producție, rezultată prin însumarea suprafețelor de teren aduse de cooperatori sau preluate în orice alt mod de cooperativa, și suprafața de teren actuala au intervenit modificări atât în ce privește suprafața totală, cât și pe categorii de folosință, stabilirea proprietății cooperatorilor sau a moștenitorilor acestora se
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie și nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietății, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de producție. ... (3) În cazul în care intre suprafața de teren a cooperativei agricole de producție, rezultată prin însumarea suprafețelor de teren aduse de cooperatori sau preluate în orice alt mod de cooperativa, și suprafața de teren actuala au intervenit modificări atât în ce privește suprafața totală, cât și pe categorii de folosință, stabilirea proprietății cooperatorilor sau a moștenitorilor acestora se
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
superioare și obținerea de profit; poate constitui fonduri proprii potrivit legii. Capitolul 4 Patrimoniul regiei Articolul 7 Regia "Apele Române" - R.A. are un patrimoniu net de 592.134 milioane lei, stabilit pe baza bilanțului încheiat la 30 septembrie 1992, prin însumarea patrimoniilor preluate de la unitățile din structura. Articolul 8 Regia "Apele Române" - R.A. are în administrare 295,6 mii hectare teren cu ape, conform înregistrării în evidențele de cadastru funciar la data de 1 ianuarie 1990, cu toate drepturile și obligațiile
HOTĂRÎRE nr. 196 din 22 martie 1991 *** Republicată privind înfiinţarea Regiei Autonome a Apelor Române". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107728_a_109057]
-
național și contribuie la răspîndirea actului de cultură pe întreg teritoriul țării cît și în zonele cu populație românească din exterior. Capitolul 3 Patrimoniul Articolul 6 Regia autonomă "Arcadia" are un patrimoniu în valoare de 52.175 mii lei prin însumarea patrimoniului subunităților din structura stabilit în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 945/1990. Articolul 7 Regia este proprietara bunurilor din patrimoniul sau, exercitînd dreptul de proprietate în condițiile art. 5 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 5 aprilie 1991 privind înfiinţarea Regiei autonome de difuzare a cărţii, discurilor şi altor bunuri culturale "Arcadia". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107765_a_109094]
-
este consultata la avizarea proiectelor de acte normative care interesează ramura sa de activitate; 37. exercita și alte atribuții care decurg din actele normative în vigoare. Capitolul 3 Patrimoniul Articolul 6 Societatea Naționala a Căilor Ferate Române are un patrimoniu constituit prin însumarea patrimoniilor unităților din structura, care urmează să fie reevaluat, în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 945/1990, valoarea inițială fiind de 170.706 milioane lei. Articolul 7 Societatea Naționala a Căilor Ferate Române este proprietarul bunurilor din patrimoniul sau. În exercitarea dreptului de
HOTĂRÎRE nr. 235 din 29 martie 1991 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107754_a_109083]
-
cu valoarea cea mai scăzută, în condițiile calității tehnice, respectării documentelor licitației, precum și demonstrării eligibilității și capacității ofertantului de a executa lucrarea publică. Articolul 10.6 În cazul aprecierii prin punctaj, oferta desemnată cîștigătoare (adjudecata) reprezintă acea oferta care prin însumare totalizează punctajul maxim, cuantificînd elementele precizate la art. 10.3. Articolul 10.7 Atît în cazul evaluării ofertelor prin metoda aprecierii simple cît și prin metoda aprecierii prin punctaj, oferta desemnată cîștigătoare reprezintă oferta cea mai competitivă, conform prevederilor art.
HOT��RÎRE Nr. 291 DIN 30/12/91 *** Republicată pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea licitaţiilor, prezentarea ofertelor şi adjudecarea lucrărilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107800_a_109129]