13,784 matches
-
Ion Simuț Cu două tipuri de reproș (printre altele) a fost întâmpinată literatura română de dinainte de 1989: primul - că nu a dat marele roman al experienței comuniste; al doilea - că tot ce vine din perioada comunistă este irecuperabil ca valoare transferabilă dintr-o epocă în alta. Prima așteptare se pune involuntar într-
Romanul conștiinței etice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9633_a_10958]
-
să facă teorie pe această temă, Amos Oz schițează tabloul psihologic al fanaticului de pe orice latitudine a globului. Ceea ce definește cu precădere fanaticul este credința neclintită că se află în posesia adevărului ultim. De aici rigiditatea interioară cu care își întîmpină semenii și tot de aici ardoarea pătimașă cu care așteaptă ca ceilalți să se supună adevărului pe care li-l propovăduiește. Numai că, pentru a-i putea aduce pe ceilalți pe calea cea bună, modificîndu-le radical convingerile, este obligatoriu ca
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
mișcare de 360 de grade, spre opera de analiză psihologică. Impresii de călătorie l Holurile și coridoarele erau transformate în talcioc, unde se comercializau bikini, sutiene, gumă de mestecat, adidași și alte mărgele. l La tot pasul, în Istanbul, te întîmpină vestigii, datînd din urmă cu 2500 ori 500 de ani, sau făurite în ultimul deceniu. l Această priveliște mi s-a așezat pe cornee ca o lentilă de contact. l Italia, precum știe toată lumea, are forma unei cizme, ce-și
Pescuitorul de perle by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9717_a_11042]
-
urlînd de neputința de a-și aminti ce anume a pierdut." The Art of Cooking and Serving, evocă amintirea naratoarei legată de momentul crucial al nașterii surorii ei. Astfel, sîntem purtați înapoi în timp cînd femeia care în povestirea anterioară întîmpina oarece greutăți cu acomodarea la realitate după momentul trezirii din somn, este acum o adolescentă, terifiată la gîndul că mama sa, aflată deja la o vîrstă înaintată, va mai avea un copil. Spaima nu se confirmă imediat pentru că nașterea, prin
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
pe valoare. Apoi, tracasările redacționale, discuțiile de la cenzură, concesiile la care era constrâns autorul, ca să-i poată apărea cartea. Firește, lucruri îndeobște cunoscute, întărite acum de o nouă mărturie, ce vine din interiorul sistemului. E.T.A. are și ea de întâmpinat o seamă de piedici, atât ca redactor, cât mai ales ca scriitor. încredințând un fragment de roman colegilor Al. Oprea, I. D. Bălan, Lucian Raicu, ea cade sub un potop de acuze. "Doamne, m-au făcut praf." "Sexualism" a spus Raicu
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
simțea nimic decât mijlocul frumoasei Amina, cald și primitor și sărutările fetei care din când În când se Întorcea spre Fănică al ei, ridicându-și vălurile cu bănuți auriți. Timpul trecu ușor și ajunse la marginea unei oaze unde fură Întâmpinați de mai mulți beduini, bărbați și femei, deosebit de ospitalieri. Gazdele erau foarte vorbărețe și Îi informau cu plăcere despre viața În deșert, despre cai, cămile și corturi, despre credința și istoria lor. Admirau un frumos apus de soare și mâncau
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
prin emoțiile cele mai mari! CÎ ghini zâci, neta! Hai Victori cî mâni ti duci la Vaslui! Pe șesul Pușcașilor, noaptea se Îngâna cu ziua iar prin iarba Înaltă și Înrourată cântau cârsteii cu chemări de iubire. Șușmeaua Puscașului Îl Întâmpină cu teuca plină și cu un șuvoi de argint topit ce curgea pe șipotul vechi și ruginit. Ajunse prea dimineață În centrul Vasluiului, oarecum adormit la ora aceea. Doar câțiva „blonzi” din familia Negrescu ieșiseră cu măturoaile lor lungi să
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
și acum, pe buna sa prietenă specială care l-a Învățat să cânte la pian piese minore și l-a lecuit de ... prostie! Se apropia Crăciunul și În casa modestă a lui Victor Olaru se făceau pregătiri intense pentru a Întâmpina Nașterea Domnului, așa cum Îl Învățase bunicul său, dascălul și așa cum se obișnuia și În casa părinților săi din „satul cu rușânia”. Maria trăgea „brâie” pe pereții care miroseau a var proaspăt și se pregătea să scuture lăicerile mai vechi ori
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
anumit fel. Sâmbătă poate treci pe la birou pentru a primi cheia de la apartament, eu nu voi fi acolo. Fata a observat mica dezamăgire de pe fața lui Rică și acest lucru Îi Întări una din convingerile sale anterioare. Rică Olaru fu Întâmpinat de șeful său cu aceeași privire de cunoscător și se limită să-l Întrebe: A fost mulțumită doamna contabilă? Din câte am văzut eu, da! M-a servit cu o cafea. Bravo, ai făcut treabă bună! Zilele treceau repede, băiatul
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
și a surprins În ochii săi, Încă frumoși, aceeași expresie de mirare și interes, pe care nu o putea descifra, și-și punea o serie de Întrebări, așa cum și Nelu Roman se Întreba mirat: „Măi, să fie?!”. În birou fu Întâmpinat de G, nu-i plăcea să-i spună Gertrude, care plină de tandrețe se apropie de el, Îi Înmână aceeași cheie, Îl sărută scurt și hoțește și spuse: La opt, da? Da, domnișoară! Lasă că-ți explic eu ce-i
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ochiul deformat vizibil, Maria a strigat gâtuită de emoție: Victori, da’ aista-i Fănicî, Fănic-a neu! Hai, vinî la mam-Maria sî ti sărut, cî credem cî oi muri șî nu ti mai văd! Victor Olaru s-a grăbit să-l Întâmpine și impresionat de statura și hainele oaspetelui său spuse: Bine-ați venit la noi, domnu’ Ștefan! Mă bucur sincer! Ce mai faci tu, don’Fane? Au urmat Îmbrățișări și pupături de mâini, lacrimi calde și cuvinte de mulțumire și felicitări
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Charlot se simțea mai hăituit decât orice colaboraționist, căci trecutul său era la fel de rușinos: nu putea da nici o explicație cu privire la felul în care își pierduse averea, dacă nu cumva lucrul acesta se aflase deja. La fiecare colț de stradă îl întâmpina o figură cunoscută; în fiecare autobuz vedea o siluetă care-i amintea de cineva. Toate acestea îl obsedau și-l alungau dintr-un loc într-altul. În mod intenționat se instalase într-un Paris care-i era necunoscut. Parisul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
încăperea să semene cu sala motoarelor de pe un vapor, numai că acest vapor ancorase cu mulți ani în urmă, căci toate tuburile erau pătate și scorojite. Demodată încă din 1939, arăta în 1944 a mobilă de epocă. Charlot se văzu întâmpinat de un bătrân care fusese, probabil la vremea când mobilierul era încă nou, receptiv la ceea ce era modern și de bun gust. Bătrânul se așeză la întâmplare pe un scaun, ca și cum ar fi fost în sala de așteptare a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
sau dintr-un ornament, îi stârni în suflet dorința arzătoare de a se ridica, de a lua trenul și de a porni spre casă așa cum făcea odinioară. De a ceda brusc, pe neașteptate, în fața unui capriciu și de a fi întâmpinat cu bucurie la capătul drumului. În definitiv, pentru a muri e timp destul, își spuse el. 8 Clopoțelul, la fel ca toate lucrurile de acolo, era de modă veche. Electricitatea nu fusese pe placul tatălui său, așa că, deși și-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Russe cu superioritate. Orice preot care a stat în același loc timp de patruzeci de ani e un om bun. Când vorbea, parcă-și molfăia dinții la fiecare cuvânt, dar, de fapt, era tot plescăitul galoșilor prin noroi. Thérèse îi întâmpină în ușă. Cu gentuța în mână, preotul urcă scările în urma ei - un meseriaș ducându-și uneltele. N-avea timp de pierdut; în zece minute era înapoi în hol și-și punea galoșii. Din colțul coridorului, Charlot îl văzu luându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Ce vulpoi bătrân! chicoti Carosse înciudat. Astăzi suntem în nouăsprezece. Cred că nu mai trece mult și-și face apariția. Vorbele lipsite de importanță ale actorului nu-l impresionau prea mult pe Charlot: dincolo de ele auzea glasul Vrăjmașului care-l întâmpina și-l încuraja ca un comandant de pluton: „Bună treabă ai făcut, Chavel“. Îl cuprinse un val de fericire la gândul că se afla acasă și că locul acesta îi aparține. Atunci ce rost mai are să te dai drept Chavel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
firul roșu în evoluția societății românești. Modernizarea s-a petrecut mereu la impuls extern, fără mare susținere în spațiul levantin. Mai în vremurile noastre, Adrian Marino adăuga, în Viața unui om singur, explicații suplimentare la întrebarea de ce comunizarea n-a întâmpinat, la noi, o mare rezistență: „În sfârșit, colaboraționismul în masă se explică, în primul rând, prin lipsa totală de tradiție și de conștiință civică, de tip liberal democratic occidental. A te bate pentru principii, democrație, drepturile omului și altele nu
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
și plăcerea banilor câștigați ușor. El, leneșul descurcăreț, este supraviețuirea și transformarea sub capitalism a lui homo sovieticus, strămoșul indiferent și perfect inutil al noii specii de est-european somnolent în muncă, dar sprinten la furat. Tabloidul german Bild l-a întâmpinat în data de 6 martie pe premierul grec, aflat în vizită la Berlin, cu o scrisoare deschisă. Printre rândurile ei, se citea exasperarea nemților față de indolența grecilor: „Dacă citiți această scrisoare înseamnă că sunteți într-o țară diferită de a
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
-ți da seama ce are în găleată nu-ți trebuie prea multă minte, Dumitre. Stii doar că în fiecare toamnă moș Petrache ne iese în cale cu o găleată plină cu tulburel... Pe nesimțite, au ajuns. Moș Petrache i-a întâmpinat, ca de fiecare dată: Bine ați venit, gospodarilor! Nu vă era sete? Cum să nu ne fie sete, moș Petrache? Asta-i vreme să nu fii însetat? a răspuns Pâcu, cu ochii strălucitori. Dacă-i așa, atunci v-am gâcit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
celălalt tărâm, moș Dumitru cu ai lui intrau în sat...Cei doi, Alecu și Gheorghe, îi așteptau în drum. Măi, da’ voi n-ați dormit astă noapte? Ați stat ca strigoii în mijlocul drumului? Apoi frumos îi din partea voastră? i-a întâmpinat Pâcu pe cei doi. Frumos, nefrumos, noi v-am așteptat - a răspuns Alecu Slobodă. Pâcule! Copchiii iștia cred că tot ce zboară se mănâncă. Ei nu știu că printre păsările cerului zboară pupeze, cucuvele, ciori și cine mai știe ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
te văd pe unde ai să-ți scoți cămeșa... Dacă-i vorba numai de cămeșă, m-oi descurca eu. Abia au sfârșit ei vorba, că au intrat și ceilalți cărăuși. Acum să ne pregătim de masă, oameni buni - i-a întâmpinat moș Dumitru. A urmat ritualul obișnuit...Până să fie gata mămăliga, Costache a adus în fața fiecărui cărăuș - ca de fiecare dată - țoiul cu rachiu. Abia le-a așezat pe masă, că moș Dumitru s-a și ridicat, cu țoiul în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
îți umblă mintea bine de tot. Până la urmă, ne dădea și nouă prin cap, dar tu ne-ai luat-o înainte - l-a lăudat Pâcu. Am fost mai iute de gură, moș Pâcule, nu că am gândit mai repede - a întâmpinat Hliboceanu lauda lui Pâcu... Puncte luminoase tremurânde au apărut în depărtare prin ninsoarea neînduplecată. Se văd luminile de la Crâșma din drum. Nu mai avem mult de mers - a dat zvon de bucurie Mitruță. Ce ne-am face noi dacă nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
sunteți babele în țintirim. Măcar pe acelea le apucă bocitul și-i tot un drac...Dar spun totuși ceva. Da’ voi?... S-o umflat ovăzul în tine, Pâcule? Mai bine ai spune tu ceva vesel, să ne dezmorțim - i-a întâmpinat moș Dumitru vorbele. Câte nu aș spune eu, dacă aș avea oleacă de apă la moară...Așa, pe uscat, nu merge și pace - a ripostat Pâcu, întorcând demonstrativ ulcica goală cu gura în jos. Aici îi vinovat moș Costache, pentru că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de ninsoare, vremea s-a limpezit, dar au venit geruri aspre. Cărăușii au stat acasă cuminți, până ce drumurile s-au făcut bune de umblat. Haideți, babelor! Hai, că vine Crăciunul și voi stați pe cuptor lângă fusta fimeii - i-a întâmpinat moș Dumitru în ziua sorocită primului transport. Am cam stat, că altfel cine știe? Dacă nu punem mâna pe ele, le poate apuca strechea și mâncărimea, ca pe gospodina ceea din povestea lui moș Pâcu - a răspuns provocării Alecu Slobodă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Că mâine, mort-copt, trebuie să ajungem la târg. Altfel facem și noi Crăciunul ca omul din satul lui Hliboceanu - a răspuns moș Dumitru, jumătate în șagă, jumătate în serios... Când au intrat pe poarta magaziilor jupânului Aizic, acesta i-a întâmpinat cu multă vorbă, ca de obicei: Uite-te și dumneata la oamenii iștia. Nu au casă, nu au masă. Pentru ei nu este ploaie, nu este ninsoare, nu este ger. Pentru dânșii totul este să facă treabă. Incolo nu-i
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]