3,412 matches
-
Cartea vieței și cenzorul ei, pref. trad., București, 1855, Piatră prețioasă, Iași, 1857; Dionisie Fotino, Istoria generală a Daciei, I-III, pref. trad., București, 1859; Mihai Cantacuzino, Istoria politică și geografică a Țării Românești de la cea mai veche a sa întemeiere până la anul 1774, pref. trad., București, 1863; Racine, Athalia, pref. trad., București, 1875, Phedra, pref. V. Alecsandri, București, 1875; Corneille, Horațiu, pref. trad., București, 1875; Théodore de Banville, Socrate și femeia sa, București, 1886, Sărutarea, București, 1888; Nicolae Milescu, De la
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
considerați Ion Câmpineanu, Ion Heliade-Rădulescu și Constantin Aristia. În special prin Heliade, S.F. continuă Societatea Literară din 1827, propunându-și să contribuie la realizarea unor progrese grabnice în cultura română, la înaintarea literaturii, a muzicii vocale și instrumentale, precum și la întemeierea unui teatru național. Printre membrii societății (la început în număr de patruzeci și trei) se aflau Grigore Băleanu, Constantin Brăiloiu, Ion Voinescu II, Nicolae Golescu, Dimitrie (Tache) Ghica (tatăl lui Ion Ghica), C. Cornescu, I. Ionescu, I. Otetelișanu, Petrache Poenaru
SOCIETATEA FILARMONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289756_a_291085]
-
doamna lui Ștefan voievod, în anul 7021 [1513] ianuarie 30”21. „Tratatele politice” Când reprezentanții elitelor românești (n-aș vrea să-i uit pe boieri; voi consacra paragraful următor unei „însoțiri” petrecute în această categorie) rezolvau problemele ce țineau de întemeierea unui cuplu, ei își consultau familia, nu ignorau aspectele materiale, analizau contextele politice (alianțele matrimoniale erau, de multe ori, „chei” pentru soluționarea unor dificultăți politice ori pentru proiectarea unor necesare relații sau grupări de forțe) sau dădeau cale liberă unor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
slujbă de Biserică se căsătorește, să se treacă cu vedere” -zice canonul) consta, probabil, - zicea un cercetător - în rugăciuni, cântarea în coruri etc.162 Căci așa spusese Apostolul Neamurilor (fapt care îi îndeamnă pe unii istorici ai Bisericii să fixeze întemeierea acestei grupări în timpurile apostolice- cel mai târziu în secolul al III-lea - și să vadă în ea o precursoare a monahismului feminin 163), precizând că trebuia să li se acorde încrederea numai „celor cu adevărat văduve”(I Timotei, 5
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Marica (și care ținea seama de „pragurile de vârstă” impuse de practica socială a timpului: când s-au măritat, Stanca, Maria, Ilinca, Bălașa și Smaranda aveau cel mult 16 ani, iar Safta și Ancuța nu trecuseră de 13-14 ani) urmărea întemeierea unor alianțe profitabile, imediat sau în perspectivă. Ginerii, coborâtori ai unor case domnitoare din Moldova („Constantin vodă încă viind de la paza bohazurilor la scaun, despre toamnă, au făcut gătire de nunta fii-sa Stancăi, care au dat-o după Radul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
moral. Pentru Seneca „fericirea este de a avea un suflet liber, educat, echilibrat, neinfluențat de teamă și dorințe, pentru care singurul bun este onestitatea și singurul rău dezonoarea”. Binele, adevăul și frumosul sunt cele trei valori fundamentale care contribuie la Întemeierea fericirii. Dar dintre toate aceste virtuți, cel care contribuie cel mai mult la armonia sufletului este Binele suveran - Summum bonum esse concordiam, spune Seneca. Cine sunt fericiții? La această Întrebare răspunsul lui Seneca Îl Întâlnește pe Socrate. Fericit este numai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
destinului” este o etapă, o perspectivă deschisă către „trecerea dincolo de existență”. Destinul nu este Închidere, ci perspectiva deschiderii către transcendent. Acesta este scopul cetății În viața omului. Destinul cetății este determinat de „factorul uman” care stă la temelia acesteia. Mitul Întemeierii cetății este legat de sacrificiul unui erou, care, prin gestul său, face un transfer pozitiv al propriilor sale virtuți sufletești și morale asupra cetății. În felul acesta, cetatea se Înfățișează ca o ipostază simbolică a „imaginii eroului Întemeietor”. Cetatea este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
incarnează. Ea nu poate fi altceva sau altfel decât este Însăși persoana. De aceea, ea va Împărtăși destinul acesteia. Ca și omul, cetatea există prin valorile sufletești și morale care stau la baza ei. Orice cetate are un moment de Întemeiere, de naștere și un moment de distrugere, de moarte. Prin aceasta, ea repetă forma de existență umană. Dar așa cum omul refuză ideea morții, ca proces de distrugere al ființei sale sufletești, și În cazul cetății, lucrurile se repetă. Moartea, perisabilul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mauvaise conscience. Aubier, Paris. 52. Jaspers, K. Philosophie. Springer, Berlin, 1986. 53. Jaspers, K. Psychologie der Weltanschauungen Springer, Berlin, 1960. 54. Jaspers, K. La culpabilité allemande. Ed. du Minuit, Paris, 1948. 55. Kant, I. Anthropologie. Paris, 1863. 56. Kant, I. Întemeierea metafizicii moravurilor - Critica rațiunii practice. Ed. Științifică, București, 1972. 57. Kotarbinski, T. Meditații despre viața demnă. Ed. Științifică, București, 1970. 58. Lavelle, L. De l’être. F. Alcan, Paris, 1932. 59. Lavelle, L. Le moi et son destin. F. Aubier
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Îl cunoaște acum pe Mihai Eminescu, de care se atașează printr-o strânsă prietenie și prin care va intra în legătură cu Iacob Negruzzi și cu societatea Junimea. Pentru a-și asigura traiul, se întreține din meditații. În primăvara anului 1871, la întemeierea ei, este ales președinte al Societății România Jună și pregătește, împreună cu Eminescu și cu alți studenți români, serbarea de la mănăstirea Putna, din august 1871. Pentru continuarea studiilor universitare primește, din toamna anului 1871, ajutor material din partea Junimii. Peste un an
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
recurg la o parte din fondurile nefolosite ale spitalului public al durbarului pentru a asigura deținuților cele necesare. Ținând cont de aceste aspecte, conducerea mea a fost În mod surprinzător una destul de fericită: timp de doi ani de zile de la Întemeierea spitalului, nici un pacient n-a decedat de vreo boală acută cum ar fi inflamațiile, febra, holera, mușcătura de șarpe 52 și altele, cazurile acestea fiind totuși numeroase; unele dintre ele erau atât de periculoase, Încât am fost nevoit să fac
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
predecesor, pe B. P. Hasdeu. Cunoscute au fost, la vremea lor, Rhea-Silvia (1873) și Despot Vodă („Revista contimporană”, 1875), ambele incluse într-un volum din 1877. Prima inițiază la noi teatrul de factură clasică și raciniană. Aici se interpretează legenda întemeierii Romei în sensul triumfului libertății împotriva tiraniei. Caracterele sunt reduse la o pasiune unică, acaparatoare: setea de putere - Amuliu, răzbunarea - Rhea-Silvia. Ecouri din Andromaca lui Racine se infiltrează în construcția cuplului. Intriga este condusă cu abilitate, chiar cu intuirea adevărului
SCURTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
la catolicism. Cel de-al treilea episcop al Bisericii Unite cu Roma catolică, Ioan Inocențiu Micu-Klein - considerat de Lucian Blaga „cel mai de seamă om politic pe care l-a dat neamul românesc din această țară transilvană” -, întocmește planul de întemeiere la Blaj a mai multor școli, plan înfăptuit, din 1752, de succesorul său, Petru Pavel Aaron, dezvoltat de următorii episcopi, care extind rețeaua școlilor în limba română pe tot cuprinsul principatului. Elevii eminenți aveau să își continue studiile la școli
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
cu condiția ca aceștia să fie de sursă latină. Extrapolarea demersurilor pentru învederarea caracterului latin a dus, prin exponenți din a doua generație ai Ș.A. - Timotei Cipariu, August Treboniu Laurian, Ioan Massim, cărora, de altfel, le revin merite importante în întemeierea lingvisticii românești -, la apariția curentului latinist, ce urmărea crearea unei limbi artificiale, curent combătut de personalități proeminente ale culturii naționale, ca Alecu Russo, Vasile Alecsandri, A. I. Odobescu, B. P. Hasdeu, Titu Maiorescu. Esențial pentru aprecierea corectă a Ș.A. este a
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
teologie la Universitatea din Viena, este numit vicerector al Colegiului „Sf. Barbara”. Aici începe să se manifeste vocația sa de organizator și animator cultural: conduce o societate literară a teologilor români din Viena, editează „Sionul românesc” (1865-1867, 1872), participă la întemeierea și întrunirile societății România Jună. În anii petrecuți în capitala Austriei va fi făcut și studii temeinice de limbă, literatură și folclor, căci în 1872, la întoarcerea în țară, devine profesor de limba și literatura română la Universitatea din Cluj
SILASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
lipsit de nerv polemic (intră în confruntare cu Nicolae Iorga, Tudor Arghezi ș.a.), S. s-a menținut mereu în granițele urbanității. A susținut cu probitate și, în cele mai bune pagini ale sale, a realizat un țel de netăgăduită importanță: întemeierea prin cultură, moralitate și idealism a profesionalismului gazetăriei. A tradus din literatura franceză, cu precădere scriitori din secolul al XIX-lea: Alfred de Musset, Étienne de Sénancour, Guy de Maupassant, Émile Zola ș.a. SCRIERI: Poeme, Iași, [1923]. Traduceri: Guy de
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
e prezenta acestor ecouri în lirica să franceză de mai târziu - Orient (1942) - ori în versurile din volumul Amor (1958), scrise în românește și editate în regie proprie, într-o etapă când S. se impusese că o autoritate necontestata în întemeierea unei discipline care viza cercetarea versificației dintr-o perspectivă interdisciplinara, bazată pe exemplele furnizate de marea poezie. Astfel încât s-ar părea că opera lui S. s-a constituit prin participarea a două personalități diferite: un poet ce și-a păstrat
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
I. Heliade-Rădulescu, N. Istrati, C. Negri, G. Baronzi, Gh. Sion, G. R. Melidon. Un capitol de literatură populară românească - Sage und Volkslied - restituie în versiune germană doine și strigături din culegerile lui V. Alecsandri și o legendă în versuri despre întemeierea Bucureștiului (Die Gründung von Bukarest). Bun cunoscător al limbii și literaturii române, S.-S. pune la dispoziția cititorilor transpuneri fidele atât din punct de vedere al mesajului semantic, cât și din cel al respectării metricii. Este demnă de menționat strădania
SIMIGINOWICZ-STAUFE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289680_a_291009]
-
la „Tiparnița literară”, „Vitrina literară”, „Vremea”, „Contimporanul”. Semnează și cu pseudonimul de sursă gidiană Amyntas. Înapoiat de la Paris, participă, în 1932, la organizarea grupării Forum (cu Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Petru Comarnescu ș.a.), înlocuită curând de gruparea Criterion, precum și la întemeierea revistei „Azi” (director, Zaharia Stancu) și a colecției „Cartea cu semne” (scoasă de Institutul de Arte Grafice Bucovina), în care i se publică în 1932 primul volum, Fragmente dintr-un carnet găsit. Liviu Rebreanu îl angajează redactor și cronicar literar
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
începe cu urmărirea de către Eugen Norșa a unui urs uriaș care ucide vitele dintr-o localitate brăileană. Un episod cu o vânătoare de mistreți, având ca protagonist pe același Norșa, exista și în romanul anterior. Acum vânătoarea ritualică, necesară unei întemeieri, este una din temele acestui roman care dezvoltă experiența a trei personaje-oaspeți. Narațiunea este stufoasă, interpretările din mai multe perspective dau adâncime faptelor, trăirile personajelor sunt analizate cu lux de amănunte. Cea mai importantă realizare este, după Nicolae Manolescu, „alianța
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
exprimă idealuri filosofice sau religioase, așa cum au fost formulate de Eknaton, Moise, Confucius, Lao-Țe, Budha, Socrate și Iisus” (E. Fromm, K. Jaspers). În această accepțiune, „sănătatea mintală se caracterizează prin aptitudinea de a iubi și de a crea, negarea incestului, întemeierea identității pe experiența de sine ca subiect și agent al propriei capacități, pe adaptarea la realitate și la semenii săi, pe dezvoltarea obiectivității și a rațiunii” (E. Fromm). Remarcăm încă o dată faptul că evoluția sănătății mintale are loc în funcție de organizarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
adolescență; afecțiuni psihice legate de criza de dezvoltare psihobiologică a adolescenței, tulburări de comportament, bufee delirante, toxicomanie; Grupa de vârstă cuprinsă între 21 și 30 de ani prezintă următoarele caracteristici: interese psihosociale legate de intrarea individului în viața socială, profesională, întemeierea familiei etc.; factorii cu acțiune morbigenetică sunt predominant psihosociali, legați de începutul activității profesionale, adaptarea socio-profesională, competiția socială, eșecuri, conflicte; afecțiuni psihice reprezentate prin stări reactive, nevroze, toxicomanii, psihoze endogene; grupa de vârstă cuprinsă între 31 și 40 de ani
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Formarea personalității tinerelor fete este influențată, în primul rând, de direcția evoluției vieții afective a acestora. Dorințele erotice au un alt sens decât în cazul băieților. Ele preferă relații de intimitate și prietenii stabile. Idealurile tinerelor fete sunt reprezentate prin întemeierea unei familii, apariția copiilor, tandrețe, nevoia de a fi ocrotite etc. Un aspect important îl reprezintă modul de a se prezenta, legat de feminitate și specific acesteia: ținuta, cosmetica, îmbrăcămintea, mersul, modul de a vorbi, situația în grup. Lecturile preferate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
personalități de tip psihopatic în curs de formare, cu un mare grad de orgoliu compensator, protestatari virili, conflictuali, querulenți etc. Capitolul 15 Psihoigiena adultului 1. Căsătoria Căsătoria are un rol deosebit de important în viața individului. Ea implică două aspecte principale: întemeierea unei familii pe baze biologice și psihoemoționale; procrearea de noi indivizi, rezultați din coabitarea celor doi parteneri ai cuplului conjugal. Căsătoria este, prin urmare, actul prin care se realizează familia, împreună cu toate aspectele psihobiologice și psihoculturale care decurg din aceasta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
împreună cu toate aspectele psihobiologice și psihoculturale care decurg din aceasta. Problema căsătoriei se pune la vârsta adultului tânăr, între 23 și 30 de ani. Căsătoria este legată de următoarele aspecte: alegerea partenerului (ritual social, atracție afectivă, interese sau conveniențe sociale); întemeierea familiei, ca act contractual civil între două persoane de sex opus; situația celor doi parteneri în cadrul grupului marital (masculinitate, feminitate). De căsătorie depinde în foarte mare măsură evoluția personalității, dar și cea a stării de sănătate mentală a celor doi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]