1,107 matches
-
bune, ca să te înzdrăvenești, c-ai zăcut destul ș-ai suferit. Am pus și o găină în oală să-ți fac o ciorbă fierbinte și... Se întrerupse deodată. Ochii îl priveau mereu, nemișcați, cu aceeași umbră de spaimă, deși gura întredeschisă parcă voia să vorbească. ― Aoleu, doar n-oi fi murit? bâigui Melentie zăpăcit. Se apropie, pipăi brațul uscat sprijinit pe dunga patului și cu degetele atârnând în jos. ― A murit! făcu omul abătut, uitîndu-se lung în ochii încremeniți cu privirea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cui, auzi, ca și cum cineva ar fi alergat șchiopătând pe crengi uscate, croncănitul corbului. Pasărea se roti în cercuri tot mai strânse, până ce se așeză pe creștetul cavalerului. Întinse aripile, căutându-și echilibrul, țopăi, alunecând cu ghearele, apoi rămase cu ciocul întredeschis și capul într-o parte, ca o prelungire a statuii. Petrache o ușui din vârful buzelor, dar pasărea îl privi pe jumătate nedumerită, pe jumătate înveselită. Atunci primele raze ajunseră pe creneluri și pătrunseră în atriu. Înainte de a trece dincolo de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
călărețul care îl aștepta. O privi cum se depărtează, mergând încet printre blocuri, ținându-se cu o mână de zid și cu alta apăsându-și pântecele de o durere întârziată. Se îndreptă spre casă, aproape alergând, se strecură prin poarta întredeschisă, la fel și prin ușa de la intrare, doar că, uitând de el, clopoțelul de deasupra ușii dădu, numaidecât, de veste. Atât de repede apăru maică-sa în ușa sufrageriei, încât Petrache înțelese că pândise toată noaptea, moțăind pe canapea. — Unde
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să-l sufle cu forță în afară. Nările se strâng până se lipesc și apoi se cască, precum branhiile unei viețuitoare de apă. Apoi, brusc, respirația se întețește, ca și cum trupul ar fi început să alerge, aerul dă năvală printre buzele întredeschise, băr batul respiră, icnind, de parcă fiecare respirație e un pumn care-l izbește în măruntaie. Globii oculari i se mișcă cu iuțeală sub pleoape, văd ceva care nu e de pe lumea asta, căci, în ciuda neliniștii pe care o trădează pleoapele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
prim semn, căci au urmat, foarte repede, altele. Văzând grilajul care închidea drumul, ar fi fost o greșeală să mă întorc, crezând că am greșit direcția, cum adică s-o greșesc, dacă nici măcar nu știam încotro merg ? Am găsit poarta întredeschisă, am împins-o puțin, dar nu s-a clintit. Așadar, trebuia să mă strecor, în lumea aceea nu puteai intra pur și simplu, cum intri într-un magazin ori într-o cafenea. La fel și ușa de la capătul celor șapte
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
din tine, până se termină. Pantelimon mai morfoli țigara între buze, o mirosi și o băgă, resemnat, în buzunarul de la piept. Rămase gânditor, cu ochii pe fereastră. — Vino, șopti Cosmina, cu arătătorul din nou ridicat. De data asta cu ochii întredeschiși, bolnavul se căznea să spună ceva. Chiar reuși, căci buzele nu doar se deschiseră, ci se și închiseră la loc, pe mutește, la sfârșitul cuvintelor. Cosmina se aplecă până când îi simți respirația pe obraz. El repetă, dar era prea mult
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
că e ziua ultimei șanse înaintea tragerii loto, dar într-un loc ca acela, unde ațele de păianjen curgeau ca borangicul, îndemnul avea ceva de sfârșit de lume, menit, mai degrabă, să te pună pe fugă. Iar dacă adăugăm ochii întredeschiși, resemnat vizionari, și straiele cenușii ale acestui Sfânt Ioan căruia prietenii îi spuneau Jenică, avem o privire de ansamblu asupra acestei dughene pe firma căreia, la stradă, dacă aveai destulă răbdare s-o deslușești, scria „Loto Prono“ și, mai într-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fotografia... — Las-o aici, ce-ți veni ? Fotografia n-are sens în afara locului ăstuia. — E bună chestia asta cu sensul, spuse Maca, respirând cu efort. O s-o trec în hârtiile mele. Apoi se întoarse spre Tili, care fuma, cu ochii întredeschiși : Te duci acolo mâinedimineață ? — Așa m-au programat... — De ce așa de târziu ? întrebă Jenică. Au trecut deja doi ani de când au deschis arhivele de-aici. Ce au de căutat atâta prin hârțoagele alea ? Poate că nu voiau să le găsească
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fi știut... Sigur că știa. La etajul acela și la ora aceea mirosea totdea una a ceapă prăjită. Nu făcea să te superi pentru atâta lucru. La etajul următor, ușa pe care o căuta era închisă. Dinspre cea de vizavi, întredeschisă, se auzi o voce dogită și totodată stridentă, ca o conservă rostogolită pe pietre. — Umblă creanga. Maca împinse ușa cu degetul. Bătrânul se legăna în balansoar, dând deoparte, când și când, ca pe o muscă, vârful ciorapului de lână pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
reînnoiește la fiecare șapte ani, uleiul din tigaie se primenea turnându-se unul nou peste cel vechi, în care pluteau frânturi de ceapă înnegrită. Și tot în virtutea rânduielilor care făceau viața mai ușoară, aproape de neobservat, Maca se opri în fața ușii întredeschise a bătrânului. Vru s-o împingă, pentru a da câteva ghionturi balansoarului în care dormita cel căruia îi spunea „unchiule“, nu din pricina vreunei rudenii, ci doar pentru a nu-i spune, pe șleau, „moșule“. Vocile dinăuntru se auzeau cu limpezime
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
l-a pus a fost inspirat. Maca își mușcă buzele, întrebându-se dacă bătrânul mai avea ciorapul tras pe cap, cu vârful atârnându-i între sprâncene. Becul chior agățat pe hol, în spatele lui, îi lăsa umbra să cadă prin ușa întredeschisă. Cei dinăuntru nu observară prezența, între ei, a umbrei. — Eu mi l-am pus, șopti fata. — Cum asta ? Nu-l ai de când te-ai născut ? — Ba da... Și nu erai cam mică să- ți pui singură numele ? „Boule !“, șuieră Maca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
vorbim despre asta... Dacă o să am o fată, am să-i pun numele ăsta... Magdalena. Am să te chem s-o vezi, să fii pregătit cu bănuțul de argint pentru cristelniță. Ieși, săltând pe vârfuri. Maestrul păpușilor rămase în dreptul ușii întredeschise, privind în urma tinerilor. Mergeau ținându-se de mână. Părul le flutura, râdeau, strânși unul în altul, făcându-se unul altuia trup. În jur zidurile se dădeau la o parte, copacii fremătau din ramuri înmiresmate și lumea se deschidea în fața lor
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de puțin și în câtă vreme! cât ni se păreau de ispititoare în combinezoanele lor mătăsoase și plăcute la atingere, în jupoanele lor negre, în sutienele lor cu bretele late, cu coafura abia deranjată, cu machiajul întotdeauna intact, cu gura întredeschisă și privirile scânteind de depravare, de inocență sau de dorințe nicicând potolite, mereu refulate..". Cinematograful francez nu se lasă nici el mai prejos. Cine nu-și amintește de Brigitte Bardot și de extraordinara ei transformare, din fata cuminte de familie bună
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
după-amiază pentru a-și contopi surâsul și privirea fixă într-o expresie melancolică, rezonând fin cu sobrietatea studiată a primul său portret de tânără burgheză. Așezată pe un scaun înalt, își sprijină brațul stâng pe o măsuță, în timp ce mâinile țin întredeschisă o carte de rugăciuni îndreptată puțin în jos, spre faldurile bogate ale rochiei. Fotograful nu-i cere să nu se miște sau să-și țină puțin respirația, deoarece Miss Jeanette, cu aerul ei distins și absent, în ținuta ei elegantă
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
atât viața privată, cât și arta. În interiorul rece și geometric al unei case burgheze, o tânără sobră, de o frumusețe palidă, regală, privește drept și enigmatic, în timp ce mâna stângă deschide ușa unei încăperi. Casa toată pare un labirint de uși întredeschise și camere oglindite, răsfrânte la infinit. Desculță, surprinsă în chiar miezul intimității sale, femeia își poartă, ca pe o armură, pieptul dezvelit, eliberat din mătasea grea, cu mâneci din dantelă, a unei haine nobile, dublată nefiresc de faldurile unei rochii
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
este o deschidere îngustă pe care ne strecurăm cu greu, alta este o deschidere normală și altceva este un gol prin care poate străbate toată mulțimea. Fiecare poziție a unei uși are sens diferit: ușa închisă sugerează imposibila comunicare; ușa întredeschisă o speranță; ușa deschisă șansa dialogului. Ferestrele au tot un rol simbolic în imagine; de la ferestrele enorme, care ne dezvăluie tot ce se petrece în planul III, la fereastra cu proporții normale, care ne prezintă atât cât trebuie, și până la
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
făină în plus. În câteva minute au pus-o în pungi mai mici, le-au cântărit cu grijă, probabil ca să le poată returna la magazin, și le-au pus într-un dulap cu lacăt (îi vedeam ce fac prin ușa întredeschisă); deja păreau mai liniștiți, colegii numărului șapte au și plecat rapid, dar ceva sigur a mers prost acolo pentru că desertul a fost altul: tort de înghețată. Cînd l-am întrebat ce face cu făina, i-a dispărut și supărarea; a
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
ei împotmolește crinii/ În mâl. Privirea-i prinsă-ntr-un cleștar./ Ci-n preajmă-i clipocesc candele mici,/ Plâng îngeri longilini, râd fluturi groși./ Surparea dulce-a sânilor voioși/ Mustește-n prafuri. Roua-i ca un bici/ Căzut pe flori întredeschise iar/ Când melcilor le scoate din tălpi spinii./ Oh, dânsa-i și mireasă, și altar/ De carne, uns cu-aromele luminii./ Căci ne dospește viața-n suflet, iată!/ Ca pe-un altar ce dă peste covată!!" (Oh, dânsa-i și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dimineață o formă feminină ivită/ din față: ovalul ei e exact, or merge împleticit, lent,/ cu siguranța lucrurilor moarte ca un soare placid/ închizându-se-n boltă, dezvirginarea ei s-a întâmplat/ în noaptea care a trecut și gura ei întredeschisă/ dezvăluie ferocitatea și albeața dinților;/ carnea ei a simțit cu acuitate în delirul masculului/ exactitatea și răceala unui sicriu ca o compactă formă/ în aer". Aproape fără excepție, poemele thanatice sunt, ca și aici, impregnate de un puternic erotism și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
întocmai perechii de îndrăgostiți, se prăbuși, într-un ultim țipăt de plăcere. Copacii se-ndoiau la pămînt, izbiți parcă de-o pală puternică de vînt; ierburile lăsau să le scape de pe buze un suspin de îmbătare; florile, copleșite, cu gura întredeschisă, își dădeau ultima suflare; pe cerul aprins de strălucirea de apus a lunii, stăteau nori neclintiți, nori palizi ce răspîndeau o vrajă aproape nepămînteană. Același procedeu e folosit și în Doamna Bovary (partea a doua, IX): (18) (...) și ascunzîndu-și fața
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vede barba nerasă și numărul matricol, pe gulerul mantiei, cinci sau șase cifre negre înscrise într-un chenar roșu, în formă de romb. În spatele său, se zărește ușa clădirii de la capătul străzii care nu este închisă de tot, dar nici întredeschisă, ci doar ușor împinsă, între ea și cadrul ei, ceva mai îngust, rămînînd un spațiu de cîțiva centimetri, o dungă verticală, neagră. La dreapta, sînt aliniate ferestrele de la parter, o înșiruire fără număr, neîntreruptă decît de cele cîteva uși. În
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
rezistenței), dar și pentru a ne deplasa mai ușor în apă (cresc propulsia prin apă). Materialele din care sunt confecționate nu permit absorbția apei și oferă o aderență mai mare în efectuarea mișcărilor specifice brațelor în timpul alergării (menținând pumnul ușor întredeschis); Fig. nr. 114 Fig. nr. 115 Fig. nr. 116 Fig. nr. 117 Diferite modele de mânuși pentru joggingul acvatic Jogging de la A la Z II 133 palmare sau discuri acvatice (fig.nr.118-121). Acestea sunt confecționate de regulă, din spumă
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
stadii. Stadiul I: Vena este dilatată uniform, cu peretele mai rigid și moderat îngroșat. Pe suprafața de secțiune, lumenul apare cilindric. Valvele sunt continente. Stadiul al II-lea: Îngroșarea peretelui este marcată, dar uniformă. Pe o secțiune transversală, orificiul rămâne întredeschis. Vena dilatată și cu peretele hipertrofiat s-a alungit, apoi devine șerpuitoare între punctele de fixare, fiind ușor decolabilă de țesuturile din jur. Valvulele sunt continente. Stadiul al III-lea: Peretele venos continuă să se hipertrofieze în anumite zone, iar
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat. - VARIANTA 8 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: SAMUEL BECKETT (Înmuiat) Acu’, în anii din urmă obișnuiam să mă strecor după draperii... Pândeam din sală, după ușile întredeschise... O, am iubit o himeră... (Cei doi se îmbrățișează.) GODOT (Pe umărul lui Samuel Beckett) Ce-o să facem d-acu’? Totu’ se scufundă... Trotuaru’ se scufundă... Uite la tomberon: se scufundă-n trotuar... O să murim ca niște șobolani. SAMUEL BECKETT
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
avea două lumânări la cap. Se uită multă lume la dânsul și oameni învățați, dacă nu chiar de la Junimea, unde făcuseră atâta haz de dânsul. Nu era un mort urât... căzuse bun sănătos și era roșu la față cu gura întredeschisă ca pentru a vorbi, și lumina făcliilor parcă făcea să-i joace pleoapele apăsate ca pentru somn. Și era în stare s-o fi făcut într-adins. De ce să supere el atâta lume mai subțire decât dânsul care, dacă venise
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]