1,085 matches
-
depinde de această necunoscută. Sincer sau complezent, Grigore Alexandrescu interoghează pe Voinescu, II: „Cum să scap de muze, de vechea tiranie, De ale lor capriții, d-a lor cochetărie, Care Întotdeauna mi-au fost supărătoare Și pricini felurite de lungă Întristare?” Întrebare, totuși, retorică. Îngrijorare puțin jucată. Poetul cunoaște remediul: tehnica de a versifica bine „stilul deslușit”. Pentru a evita o tiranie incontrolabilă, acceptă cu bucurie o tiranie controlată de legi. Este Împăcat, de altfel, cu ideea că literatura lui reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
incertitudinile. Orice retragere este urmată, la el, de o nouă provocare a neliniștii. Spațiul securizant este la acest romantic, urmărit de blestemul soartei spațiul maximei contestații. Natura nu-l tămăduiește de tristețe, natura Îl reface energiile spiritului. Într-un poem (Întristarea) se arată, În stilul celui, mai fidel lamartinism, scîrbit de zgomotul cetății. Vrea liniștea, singurătatea naturii. Evaziune cunoscută: „Scîrbit peste măsură De zgomotul cetății Eu caut În natură Un loc făr’de murmură Supus singurătății.” Acest loc este schitul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
turn bate miezul nopții... Strigoimea, sub ochiul marelui Satan, Încinge o horă lingă turnul creștinesc. Din morminte ies sufletele blestemate: „Acum, iată, pe mormînturi, Clătinați, bătuți de vînturi, Toți strigoii s-au lăsat. Așezați Într-un rond mare, Adînciți În Întristare, Pe secriu-și fiecare Oasele-și a rezemat.” Strigoii sînt foștii despoți, vînzători de țară, demnitari lacomi... Glasul ceresc intervine și pune capăt adunării sinistre, iar focul dumnezeiesc trece și purifică păcătoasele locuri. Fantasticul lui Alecsandri nu e pur. El
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Anton Pann face, se va vedea deîndată, ca morala să nu lase petrecerii toată libertatea. Deocamdată, lumea petrece În chinurile erosului. Pann trage acum spre partea desfătătoare a lucrurilor: „Chitar’, muz-armonicească PÎnă cînd o să tăcem? PÎnă cînd să ne muncească Întristarea ce-o avem? Și cînd iarăși o să-ncepem Dulce să ne veselim? Că din griji, precum priceperii, Nimica nu folosim. Ceasul umblă, vremea trece, Și noi nainte pîșim, Ne spune, ne dă junghi rece, Că vîrsta ne-o moleșim. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
greu. Poezia se deplasează din iatac În natură. Un discurs sincretic. Spațiul securizant: „vîrful de delișor”. Poet al juxtapunerii. Nesațiul familiei. V. Vasile CÎrlova. „Mila” față de lucruri. Poezia ca ușurare a spiritului. O euforie a „dulcelui”. Amorul ca izvor de Întristare. Petrecerea În singurătate. „Valea tristă” și sentimentul securității. O evaziune și un eșec. VI. Ion Heliade Rădulescu. Trei verbe esențiale: a crea, a plasma, a edifica. Impaciența și lăcomia acumulării. Poezia Începe cu treapta zero a existenței. Tema plenitudinii, tema
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu clocotul lacrămile cu hohotul». În același cadru i se integrează și predilecția pentru limbajul ușor arhaizant, a manierei solemn patriarhale cu care se Încheie „uricele” sau cronicele. «Și felurite jivine, nesățioase foarte și haine, s-au fost stârpit de Întristare, de spaimă deasă și Înfricoșare, că s-au iubit acu, primăvara, Întâia oară omul cu țara». (Ă). Apreciem procedeul ca un mijloc de a sugera ura străveche a poporului contra asupritorilor lui succesivi, care i-au barat accesul la viață
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
surprind un anumit tip de resemnare în fața acestei situații: „(...) apași ascunși de lumina zilei în bârloagele mahalalelor, începând a porni după pradă de îndată ce înserează și izbutind adesea, prin îndeletnicirea lor mizerabilă, să aducă actul la sfârșit favorabil, jefuind și sădind întristarea în sufletele celor năpăstuiți”. Paleta obiectelor ce suscitau atenția hoților era extrem de variată. Practic, se fura orice: bani, obiecte prețioase, instrumente muzicale - cazul unei viori, saci cu făină sau cu zahăr, obiecte de mobilier, păsări, porci, diferite lucruri casnice ș.a.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vremii. De pildă, în secolul V, patriarhul Proclu al Constantinopolului preciza că „Psalmodia este întodeauna un izvor de mântuire. Melodia liniștește pasiunile. Cântarea psalmilor descoperă curajul, distruge durerea din rădăcină, usucă lacrimile, alungă grijile, mângâie pe cei care sunt în întristare, duce pe cei păcătoși la pocăință, naște evlavia, populează pustiurile, întemeiază mănăstiri, îndeamnă la o viață curată, conduce la blândețe, învață iubirea aproapelui, slăvește dragostea, îndeamnă la răbdare, înalță sulfetul către cer, întărește Biserica, sfințește pe preot, izgonește pe diavoli
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lângă Sfântul Ioan Gură de Aur până la al doilea exil al acestuia, deci până în 404, ne face să înțelegem că au asistat și au participat din toată ființa la drama marelui patriarh, trăind alături de poporul creștin al Constantinopolului durerea și întristarea sa. Tratatul de hristologie Despre întruparea Domnului al lui Cassian se încheie cu un elogiu adus lui Ioan Hristostom și Bisericii Constantinopolului, punând în contrast fidelitatea lor cu perfidia lui Nestorie. Misiunea la Roma. Din nou, soarta a făcut ca
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și privește la frați posac, fără liniște și răbdare, ajungând la disperare. Cassian arată că tristețea e folositoare doar când ne stăpânește din căință pentru păcatele săvârșite sau din dorința desăvârșirii dând, spre întărire, un citat din Sf. Apostol Pavel: Întristarea cea după Dumnezeu aduce pocăință spre mântuire, fără părere de rău; iar întristarea lumii aduce moarte” (II Corinteni 7, 10). Tristețea morocănoasă, disperată care zdrobește sufletul și nimicește roadele Duhului Sfânt trebuie eliminată la fel ca și duhul desfrânării, al
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
arată că tristețea e folositoare doar când ne stăpânește din căință pentru păcatele săvârșite sau din dorința desăvârșirii dând, spre întărire, un citat din Sf. Apostol Pavel: Întristarea cea după Dumnezeu aduce pocăință spre mântuire, fără părere de rău; iar întristarea lumii aduce moarte” (II Corinteni 7, 10). Tristețea morocănoasă, disperată care zdrobește sufletul și nimicește roadele Duhului Sfânt trebuie eliminată la fel ca și duhul desfrânării, al iubirii de arginți sau al mâniei (cap. 12). Cartea a X-a, în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
care o învață, pot crea o predispoziție la monah pentru primirea unui har dumnezeiesc sau a rugăciunii extatice, dar nu o pot garanta. Rugăciunea de foc este însoțită în scrierile lui Cassian de lacrimi. Lacrimile pot avea două motive importante: întristarea pentru păcat și cel de-al doilea este legat de experiențele extatice și care se găsesc menționate în Convorbirea duhovnicească IX,27 și în Convorbirea duhovnicească XX,7. De asemenea, apar menționate alte două motive pentru care monahul poate vărsa
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
versuri, proze, texte critice și traduceri aparținând, în genere, unor tineri autori mai puțin cunoscuți. Aproape număr de număr se publică poezii de D. Florea-Rariște, A. G. Delafântânele și Eusebiu Camilar, ultimul, cel mai important, semnând poemele Bucurie, Sonet, Cântec de întristare, Rămas bun. Dintre prozatori se detașează, prin frecvența colaborării, Neagu C. (cu povestirile Colindă, Cândva, Icoană, Fragment), alături de care se pot reține numele lui D. Florea-Rariște, cu un fragment din romanul Conjugarea perifrastică, Dimitrie Gherasim, cu fragmente din nuvela Miron
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287295_a_288624]
-
riscat propria viață pentru a veni aici și a Începe din nou. Cinismul, scepticismul și pesimismul sunt complet străine spiritului american și găsesc puțin suport printre americani. Putem spune ceva asemănător despre Europa? Acesta este motivul pentru care spun cu Întristare ca America nu mai este o țară mare. Desigur, este Încă cea mai puternică economie a lumii, cu o prezență militară neegalată În istorie. Dar pentru a fi o mare țară, este necesar să fii o țară bună. Este adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
footnote id="5">Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvânt XV la Matei; P.G. LVII, 225<footnote> , prin care au supărat pe Dumnezeu și pe aproapele lor, asemenea fiului pierdut, lui Zaheu vameșul sau tâlharului răstignit de-a dreapta Mântuitorului. Aceasta este întristarea despre care Sfântul Apostol Pavel scrie: „Întristarea, cea după Dumnezeu aduce pocăință spre măntuire, fără părere de rău; iar întristarea lumii aduce moarte” (II Cor. 7, 10). Despre această întristare vorbește și Sfântul Apostol Petru, arătând ca ea este cauza
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Aur, Cuvânt XV la Matei; P.G. LVII, 225<footnote> , prin care au supărat pe Dumnezeu și pe aproapele lor, asemenea fiului pierdut, lui Zaheu vameșul sau tâlharului răstignit de-a dreapta Mântuitorului. Aceasta este întristarea despre care Sfântul Apostol Pavel scrie: „Întristarea, cea după Dumnezeu aduce pocăință spre măntuire, fără părere de rău; iar întristarea lumii aduce moarte” (II Cor. 7, 10). Despre această întristare vorbește și Sfântul Apostol Petru, arătând ca ea este cauza feluritelor ispite la care este supus cel
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pe Dumnezeu și pe aproapele lor, asemenea fiului pierdut, lui Zaheu vameșul sau tâlharului răstignit de-a dreapta Mântuitorului. Aceasta este întristarea despre care Sfântul Apostol Pavel scrie: „Întristarea, cea după Dumnezeu aduce pocăință spre măntuire, fără părere de rău; iar întristarea lumii aduce moarte” (II Cor. 7, 10). Despre această întristare vorbește și Sfântul Apostol Petru, arătând ca ea este cauza feluritelor ispite la care este supus cel credincios, spre lămurirea credinței lui . Mântuitorul fericește nu numai pe cei ce-și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Zaheu vameșul sau tâlharului răstignit de-a dreapta Mântuitorului. Aceasta este întristarea despre care Sfântul Apostol Pavel scrie: „Întristarea, cea după Dumnezeu aduce pocăință spre măntuire, fără părere de rău; iar întristarea lumii aduce moarte” (II Cor. 7, 10). Despre această întristare vorbește și Sfântul Apostol Petru, arătând ca ea este cauza feluritelor ispite la care este supus cel credincios, spre lămurirea credinței lui . Mântuitorul fericește nu numai pe cei ce-și plâng păcatele proprii, dar și pe cei care-și frâng
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
mediteze asupra Patimilor Domnului. Tot atunci ei vor învăța și vor rosti rugăciunea lui Efrem Sirul, „Doamne și Stăpânul vieții mele”. Meditația religioasă trebuie să devină o necesitate și o preocupare a creștinului în momentele de bucurie, dar și de întristare sufletească. Profesorul îi va îndemna pe elevi să-și formeze deprinderea de a medita asupra faptelor săvârșite în ziua care a trecut, în fiecare seară, după rostirea rugăciunii. Deprinderile morale sunt faptele și virtuțile duhovnicești ale creștinului. Practicarea lor, în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
lui Țepeș sunt isteți ca tine ? Din toți, eu sunt cel mai prost, căci altfel eram și eu ca ceilalți: mort ori liber. Văzând Mahomed atâta curaj și credință, rămase gânditor, apoi, Întorcându se către pașalele din jurul său, zise cu Întristare: Dacă Țepeș ar avea o sută de mii de soldați ca acesta, de mult ne-ar fi gonit din Europa ! Mahomed porunci apoi să scoată pe soldat din fiare, Îi dărui o pungă cu bani de aur și-l lăsă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Mântuitorul, așa trebuie să se gândească și despre patimile trupului. Căci dacă nu S-ar fi temut, firea Lui omenească nu s-ar fi eliberat de teamă. Dacă nu S-ar fi întristat, firea nu s-ar fi izbăvit de întristare. Dacă nu S-ar fi tulburat și speriat firea Lui omenească, nu ar fi ajuns vreodată liberă de ele. Și pentru toate cele ce se întâmplă omenește, vei afla potrivindu-se aceeași rațiune din Hristos. Patimile omenești ale trupului se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
două motive. Unul, pentru că ucenicii se întristau totdeauna când se despărțeau de Hristos. Că se întristau, o știm din cuvintele lui Hristos. Ascultă ce le spune: Nimeni dintre voi nu Mă întreabă: Unde te duci? Dar pentru că am spus acestea, întristarea a umplut inima voastră (In. 16, 5-6). Dacă e greu să ne despărțim de prietenii și rudele noastre, cum oare să nu se fi întristat ucenicii când au văzut că se despart de Mântuitorul, de dascălul Cel purtător de grijă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Liturghie ca în niște altare sfinte și în niște taine dumnezeiești”. (Sf. Ioan Gură 87 de Aur, Cuvântări împotriva anomeilor, cuv. VI, în vol. Cuvântări împotriva anomeilor. Către iudei, p. 95) „... locul cel lipsit de tulburare, de unde au fugit durerea, întristarea și suspinarea. Acolo nu-i nici schimbare, nici umbră de mutare. Acolo toate sunt statornice și nemișcate; toate trainice și întemeiate; toate nestricăcioase și nemuritoare; toate nepieritoare și veșnice”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la cel întru
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nelegiuiți (mai în urmă). Dar „și însoțitorii ei de mucenicie erau adânc întristați de a lăsa o așa de bună tovarășă și însoțitoare singură pe calea aceleiași speranțe. De aceea, cu trei zile înaintea muceniciei, uniți cu toți în aceeași întristare, au făcut rugăciune către Domnul. Îndată, după rugăciune, au cuprins-o durer ile (nașterii). Și pe când suferea, plângându-se de greutatea firească a unei nașteri în luna a opta, unul dintre paznicii celor închiși i-a zis: Dacă acum tu
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
cale este Menara KL (421 m), În care ne propunem să urcăm pentru vizualiza de la Înălțime orașul. Suntem Într-o stare euforică, aici la Kuala Lumpur, În inima Malaysiei. Cine ar fi crezut vreodată că vom ajunge aici?!! Bucuria unora, Întristarea și indiferența altora! Așa e viața! KUALA LUMPUR Inițial o tabără de minieri care extrăgeau cositorul din jungla malaeziană, bântuită de malarie, situată la confluența râurilor Kelang 675 și Gombak, s-a transformat treptat, În a doua jumătate a secolului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]