1,080 matches
-
nebăgat ieste, cu cât mai vârtos sorțul tâmplătoriu (a căruia punct neînsămnat ieste), în samă mai nebăgat și mai înfruntat va fi, pre carile îndrăptnică furtuna aducându-l, scutul sufletului vitejesc a-l sprijeni i să cade. Adevărat dară amară întristare inima mi-ar fi simțit când nepriieti nul pentru a mea lenevire sau proastă socoteală m-ar fi amăgit (căci cu bună samă atuncea să cade cuiva a să întrista, când, prin a sa trufie și nebăgare în samă, singur
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
zgomotele constructorilor, încep televizoarele date la maximum, astfel că poți ști cu exactitate audiența de pe fiecare post. La miezul nopții artificii, ca împușcăturile de lăsata-secului, după ora 1, numai cîinii comunitari cu lătrături și cu urlete de urît și de-ntristare. La 6, matinale, ciorile sparg tăcerea nopții luîndu-și zborul cu țipete negre din platanii de la marginea parcului. În orașul asurzit, începe o nouă zi. Bucureștiul pîrîie ca un pepene copt, cînd îl tai. În mai puțin de o săptămînă, graurul
Un graur la București – Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12508_a_13833]
-
în toate chipurile și pentru toate potrivelile: pentru a-l încuia sau descuia în limita lui de lut, pentru a-l slobozi sau poticni, pentru a-l scuipa sau linge. Cu siguranță că aici sălășluiește și secretul acesta de mare întristare - pe care nu-l înțelege azi toată suflarea românească - secretul acesta de rînză și noapte, care l-a făcut pe Tudor Arghezi să citească cine știe ce omenie în ochii generalului Vedenin. Tudor Arghezi - gîdilici de Curte Veche." Dacă există - și există
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
a dovedit neîncăpătoare pentru cei interesați de genul scurt. Copel Moscu și-a adjudecat un premiu cu Va veni o zi, concurînd împreună cu Sabina Pop (Panc), Laurențiu Damian (Cota O), Ovidiu Bose Paștina (Eu trebuia să joc Hamlet), Cornel Mihalache (Întristări), plus Maksay Ágnes și Marius Tabacu (Golgota blazoanelor I). La aceeași categorie a filmului documentar, s-a clasat primul Papp Gábor Zsigmond cu Cină à la Esterházy, incitant dialog cu renumitul scriitor, matematician și gurmand, în vreme ce Salamon András a semnat
Senzor by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16652_a_17977]
-
fire de poveste, Trezește parcă din adânc chemare. Bătrânul Nistru, pribegit în vremuri, Urzește cânt pe stative de stâncă Și doina tristă din castani o fură, Să ducă-n sate jăluire-adâncă... Au înflorit castanii la Soroca În primăvara plină de-ntristare; Parcă-s policandre verzi în care ard Mii lumânări zvârlite din altare. Nu se deschid ferești ca să-i sărute Ca-n alte dăți, din fiecare casă, În ușile unde șopteau în noapte, Pragul, nu-i prag, e piatră care-apasă. De-
Au înflorit castanii la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
Abel până astăzi. Problema este legată de fiecare membru al Bisericii și aici trebuie să se producă vindecarea.” pag. 102,103 „În prietenia ta cu alții, pune-te în locul lor. Pătrunde în simțămintele lor, în greutățile lor, în bucuriile și întristările lor. Identifică-te cu ei, apoi poartă-te așa cum ai dori să se poarte ei cu tine dacă ar fi să schimbi locul cu ei . Influența harului trebuie să înmoaie inima, să înnobileze și să curețe sentimentele, dând o delicatețe
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
sânge pe zăpadă azi port în trup o rană ce s-a închis și lacrima ce nu poate să cadă. Această iarnă ninge-n locul meu atât de alb peste cernită zare se-aude-n ceruri Bunul Dumnezeu cum tace-nmărmurit de întristare. O crimă se petrece-n orice zi umbra lui Cain din tată-n fiu e trează iar brațul care mâine va lovi e-al celui ce acum îmbrățișează. Niobe dirijoarea fanfarei Are surâs de hârtie creponată. Părul ei platinat e-
Poezii by Ioan Evu () [Corola-website/Imaginative/3089_a_4414]
-
Stan Paraschiva, Stan Marian din Tău, Roșca Vasile, Toth Ioan, Tot Lucreția, Ungur Gheorghe, Ungur Simion, Trif Traian și Istina. O personalitate aparte a Stremțului a reprezentat-o Sofron Stan care a emigrat în America unde a prosperat. "„Cu adâncă întristare și durere aducem la cunoștința tuturor încetarea din viața a aceluia care a fost Șofron Stan, bun român, bine cunoscut în toată lumea românească din America. Răposatul s-a născut în satul Stremț, jud.Alba Iulia, România, în anul 1896. A
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
bunurilor cerești. De pildă: pofta o pot preface în mișcarea unui dor spiritual după cele dumnezeiești; plăcerea, în bucuria curată pentru conlucrarea de bunăvoie a minții cu darurile dumnezeiești; frica, în grija de-a ocoli osânda viitoare de pe urma păcatelor; iar întristarea, în pocăința care aduce îndreptarea pe urma păcatului din timpul de aici”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, traducere din grecește, introducere și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române. footnote>. Referința biblică din cartea biblică Filipeni
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
și se contractă sub mângâieri. Însăși reacția lui Keiko o incitase pe Otoko să continue.” La început a fost dragostea: frumusețea întâlnind frumusețe. O poveste oarecare, cu o fată îndrăgostită de un scriitor căsătorit. Apoi, când frumusețea se transformă în întristare, dragostea nu mai e ca oricare alta: devine o carte, devine un tablou. Când tânăra de șaisprezece ani ajunge o pictoriță cunoscută are loc revederea: tristețea întâlnind tristețe, în zvonul clopotelor de Anul Nou. Atunci apare de lângă ea o fată
Frumusețe și întristare () [Corola-website/Science/302473_a_303802]
-
romanului, cartea lui Kawabata, pe lângă valoarea ei literară indubitabilă, se dovedește a fi un adevărat manual cu menirea de a-l introduce pe cititorul român în această fascinantă civilizației a Țării Soarelui Răsare. Mihnea Voicu Șimăndan , Yasunari Kawabata: „Frumusețe și întristare”, în „Contemporanul - ideea europeană” (An X, nr. 45 (526), 23 noiembrie 2000)
Frumusețe și întristare () [Corola-website/Science/302473_a_303802]
-
Tropez. Jandarmii sunt forțați să se pensioneze pentru a lăsa locul colegilor lor mai tineri și care cunosc metode mai moderne. Șase luni mai târziu, pensionarul Cruchot se plictisește în castelul soției lui, acțiunile desfășurate nereușind să-l scoată din întristare: pescuit, plimbări călare, sistem de monitorizare a proprietății extrem de sofisticat, vizita preotului. Nu este lăsat să facă nimic, nici chiar să-și spele mașina. În timpul unei vizite neanunțate, plutonierul Gerber și soția sa, luați de departe drept intruși, cad într-
Jandarmul la plimbare () [Corola-website/Science/312918_a_314247]
-
Plotin a fost atras imediat de personalitatea sa. Porfir ne spune că, după ce, ascultând lecțiile filosofilor care se bucurau pe atunci de cea mai mare faimă în Alexandria, Plotin s-a întors de la ei „"atât de abătut și plin de întristare, încât și-a vărsat necazul către un prieten. Prietenul, ghicind parcă ce-i poftea inima, l-a dus a Ammonius. După ce a mers și l-a ascultat, Plotin i-a zis prietenului său: «Pe acesta îl căutam» De atunci nu
Neoplatonism () [Corola-website/Science/305392_a_306721]
-
viață" și "sufletul" erau relaționate conceptual. Francis M. Cornford îl citează pe Pindar când spune că sufletul doarme în timp ce trupul este activ, dar atunci când cineva doarme, sufletul este activ și relevă în mulți un vis "ce răsplătește cu bucurie sau întristare în curând". Erwin Rohde scrie că în timpurile pre-Pitagoreice exista credința că sufletul nu avea viață când pleca din trup, și se retrăgea în Hades fără nici o speranță de a se întoarce într-un trup. Platon, reflectând asupra cuvintelor învățătorului
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
disponibilitățile unei “anima” perfecte. Sunt apreciabile temele sale preferate: relațiile prin care sinele contactează lumea (dragoste, credința, devotement, statornicie) că în poeziile “Legământ, “Minunea”, “Semn”, “Izbândă cântecului”, “Regasire”, “ Credință”, sau sechela ori dezamăgirea care rămâne după acest contact cu realitatea “Întristare”, “Lacrima pietrei”, “Însingurare”, “Depresie”ș.a. Natură este percepută în planul al doilea că un fundal proiectiv al prefacerilor interioare ( “Peste marginile lumii”, “Adamclisi”,”Zori”, “Fragmant orfic” sau ca material de metamorfoza antropomorfica ( “Stare”, “Salcâmii copilăriei”, “Noaptea, “Eros”, “Copac orfic”) Elenă
Elena Armenescu () [Corola-website/Science/314568_a_315897]
-
mare compozitor ca să scrii muzica asta, trebuie să fi fost ales ca instrument al lui Dumnezeu". La vestea morții sale, marele pianist german Wilhelm Backhaus exclamă: "Nouă ne rămâne amintirea frumuseților pe care ni le-a dăruit și o profundă întristare". Înregistrările pe discuri, cu toate imperfecțiunile tehnice de atunci, au rămas documente vii asupra artei pianistice a lui Dinu Lipatti, interpretări pline de căldură umană și înaltă desăvârșire stilistică, de finețe și noblețe spirituală, de poezie și grație. Multe din
Dinu Lipatti () [Corola-website/Science/297412_a_298741]
-
pastoral. "Crucifixus" este un grăitor exemplu al evocării durerii umane. Textul latin nu are importanță în desfășurarea muzicală și în succesiunea imaginilor unei părți. Cuvintele sunt repetate până ce ideea muzicală întreagă este conturată. Generalizând, Bach dă puternice imagini contrastante ale întristării și bucuriei, ale jertfei și biruinței, ale morții și vieții. Este deosebit de importantă această missă pentru modul cum Bach a pus virtuozitatea contrapunctică în slujba expresiei. Dacă în „Ofranda muzicală” și „Arta fugii” virtuozitatea de scriitură polifonică este un scop
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
el dezaproba comportamentul despotic al tatălui său era cunoscut deși el a evitat o ruptură reală. Cu toate acestea, liberalismul lui era moderat iar opoziția, la scurtă vreme după urcarea lui pe tron la 8 martie 1844, a descoperit cu întristare acest lucru. Nu voia să audă de reforme radicale ale Constituției din 1809 însă una dintre primele lui măsuri a fost stabilitea libertății presei. De asemenea, el a trecut prima lege privitoare la egalitatea între bărbați și femei în Suedia
Casa de Bernadotte () [Corola-website/Science/318131_a_319460]
-
el dezaproba comportamentul despotic al tatălui său era cunoscut deși el a evitat o ruptură reală. Cu toate acestea, liberalismul lui era moderat iar opoziția, la scurtă vreme după urcarea lui pe tron la 8 martie 1844, a descoperit cu întristare acest lucru. Nu voia să audă de reforme radicale ale Constituției din 1809 însă una dintre primele lui măsuri a fost stabilitea libertății presei. De asemenea, el a trecut prima lege privitoare la egalitatea între bărbați și femei în Suedia
Oscar I al Suediei () [Corola-website/Science/316110_a_317439]
-
S-a născut la 13 septembrie 1087 iar momentul apariției sale a produs bucuria împăratului Alexie I Comnenul, care își vedea asigurată succesiunea la tron dar și întristarea unora cum ar fi de exemplu, fiica împăratului, Anna Comnena, care până la apariția acestui prinț era considerată moștenitoarea imperiului. Ei i se așezase la naștere, pe cap, diadema imperială, simbol al puterii pe care urma să o preia. Nu aveam
Ioan al II-lea Comnenul () [Corola-website/Science/315281_a_316610]
-
atunci când acesta a fost refugiat la curtea Burgundiei din 1456 până ce Ludovic i-a succedat tatălui său ca rege al Franței în 1661. Dar Ludovic a început să urmărească unele dintre aceleași politici ca tatăl său; Carol a privit cu întristare cum mai târziu Ludovic a răscumpărat orașele de pe Somme, pe care tatăl lui Ludovic le-a cedat în 1435 tatălui lui Carol prin Tratatul de la Arras. Atunci când sănătatea slabă a propriul său tată i-a permis să ia în mâinile
Carol Temerarul () [Corola-website/Science/322480_a_323809]
-
înfățișarea sub care o cunoaștem azi: În interiorul bisericii se află, în două nișe laterale, mormintele Domniței Bălașa (1693-1752), a șasea fiică a domnitorului Constantin Brâncoveanu și al Domniței Zoe Brâncoveanu (1800-1892), soția domnitorului Gheorghe Bibescu. Monumentul funerar al Domniței Bălașa ("Întristarea"), este opera sculptorului Ion Georgescu, iar monumentul Domniței Zoe Brâncoveanu, de pe partea opusă, este opera sculptorului francez Jules Roulleau. Cu ocazia Sărbătorilor Pascale din anul 2000, la slujba din noaptea dintre 29 și 30 aprilie au participat fostul suveran Mihai
Biserica Domnița Bălașa () [Corola-website/Science/323582_a_324911]
-
văzut, Stăpânul meu, și s-au spăimântat Și cu aripile s-au acoperit. 35. Pogorându-Te mort, De pe lemn, Cuvinte, Iosif cel cu bun chip Te pune-n mormânt; Ci-nviază, Doamne, mântuind pe toți ! 36. Bucurie, Doamne, Fiind îngerilor, Întristare lor acum le-ai pricinuit, Cu trup mort, ca pe un om, văzându-Te. 37. Suind Tu pe cruce, Împreună-ai suit Și pe muritorii vii; iar stând sub pământ, Ai sculat de-acolo pe cei adormiți. 38. Ca un
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
mormânt: „Înviază, Fiule, precum ai spus !” 19. losif Te-a ascuns, Cu evlavie, în groapă nouă; Și cântări dumnezeiești, de-ngroparea Ta, Ți-a cântat, cu lacrimi împletindu-le. 20. Doamne, Maica Ta, Pironit văzându-Te pe cruce, De amară întristare, sufletul ei S-a pătruns de cuie și de sabie. 21. Maica Ta, văzând Adăparea Ta cu fiere, Doamne, Cel ce ești dulceața lumii noastre întregi, Fața ei cu-amare lacrămi a udat. 22. „Rău m-am întristat Și rărunchii
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
Cem în 1495 a dus practic la înlăturarea celei mai formidabile arme împotriva sultanului. Iar în 1501 d'Aubusson a condus o expediție împotriva Mytilene, a aceentuat caracterul rudimentar al ideii unei posibile cruciade. Ultimii ani s-au amărât de întristare la eșecul său, care a fost greu de compensat de succesul său în extirparea iudaismului din Rhodos, prin eliminarea tuturor evreilor adulți și forțarea botezului copiilor lor.
Pierre d'Aubusson () [Corola-website/Science/330407_a_331736]