1,232 matches
-
mult de 15 kilometri, iar cuvântul de adresare către oamenii în uniformă va fi "domnule milițian", și nu "tovarășe", acesta fiind rezervat doar clasei muncitoare, proletariatului, țărănimii cooperatiste colectivizate, și nu hoților, ticăloșilor, chiaburilor și criminalilor care se opuneau cu înverșunare construirii "mărețului viitor al socialismului victorios la sate și orașe". În perimetrul construibil al viitoarei localități de pe harta României comuniste, aflată sub cizma rusească a bolșevicilor, nu exista nicio sursă de apă potabilă. Niciun puț. Nimic. Departe, hăt, la orizontul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
fost: " Atunci a început cea mai înfricoșătoare transformare a omului în animal. A început metamorfoza regresivă, adică apariția omului-cârtiță; au apărut mutanții. Ca niște monstruoase cârtițe bipede apărute în urma unor mutații genetice moleculare pe linie ontogenetică, aceste ființe scurmau cu înverșunare în pântecele Bărăganului, pentru a-și construi adăposturi subterane temporare. Tăcute și încrâncenate, introvertite și necomunicative, erau preocupate doar de ideea fixă a scobitului în pământ, care le stăpânea corpul și mintea, rătăcite într-o pâclă densă și otrăvitoare. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
în Bucovina a politicianismului s-a izbit de dârza împotrivire a dlui Iancu Flondor. Două lumi se măsuraseră, lumea de proaspătă propășire, ridicată în mocirla vechiului regat și lumea tradiției românești. Una în zbaterea disperată a agoniei, cealaltă în impresionanta înverșunare a reînvierii. Dl. Flondor a izbit scurt, masiv. Gestul său ne-a trezit nu știu de ce amintirea unei lovituri decisive de bâtă peste botul unui râmător.” - spun Pamfil Șeicaru și Cezar Petrescu în al lor „Pe noul front.” Despre I.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
conducătorii cercurilor culturale care sunt rugați să încaseze și să expedieze suma în fiecare lună la sediul redacției. Clopoțelul de Storojineț, tipărit la Cernăuți, a spus adevăruri fundamentale: „Presa a devenit școala mulțimii”, „Presa e sentinela neadormită care luptă cu înverșunare contra minciunii, răului și tiraniei pentru izbânda dreptății și a binelui”, iar dispariția ei „ar însemna o totală stagnare a vieții publice”, care s-ar asemăna cu întreruperea „dintrodată a căilor de comunicație, a firelor de telegraf și telefon etc.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
chiar mai mult, asfixiantă.” Și aceasta pentru că, acuză Luptătorul, „guvernul Nicolae Iorga a deschis un război fățiș împotriva Bucovinei, hotărând distrugerea individuală a intelectualilor români bucovineni.” De aceea, „îmbrăcat în platoșa unei conștiințe civice superioare, Luptătorul va lupta cu necruțătoare înverșunare 129 împotriva a tot ce este putred, corupt, vicios și ilegal, va stimula cu bărbăție toate tendințele regeneratoare și va fi - în limita puterilor lui - o neclintită pavăză a democrației, în cadrul noilor orientări înspre care se îndreaptă astăzi omenirea.” În
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
făcea apărătoarea celor prigoniți pentru purtarea la vedere a tricolorului românesc, Bourgignon și-a îndreptat toată urgia împotriva ziarului, l-a cenzurat și supravegheat, iar pe Valeriu Braniște l-a exilat, deși nu l-a găsit nicăieri. Dar cu cât înverșunarea baronului era mai mare cu atât mai dârză era rezistența românilor și atitudinea ziarului. Deși la alegerile pentru Dieta Bucovinei Partidul Românilor a susținut lupta în șapte districte Câmpulung, Rădăuți, Suceava, Gura Humorului, Storojineț, Siret, dar și la Cotman, Sadagura
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se întoarce în Bucovina, de unde era de baștină și, unindu-se cu o rudă, care era și el un om grăbit, dl. Florea Lupu, se puse în fruntea acestei a doua, întemeind așa zisul „partidul democrat”. „Boierii, fură atacați cu înverșunare de foaia de scandal Voința poporului. Împotriva lor se făcu alianță,mai mult sau mai puțin acoperită, cu rutenii, cu evreii, cu cârmuirea... Jos zace poporul, a cărui Voința se tipărește, al cărui nume se speculează, dar al cărui bine
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
umple de rușine față de mizeriile vieții: de prostie, de răutăți, de scîrnăvii, de toane, de viclenii. Vede în patima invidiei un rău mai activ decît egoismul, iar în visul egalității zace îndemnul de a ne vrea răul unul altuia cu înverșunare. Iisus nu-i doar bun, blînd, drept, îndurător etc., ci, concluzionează Steinhardt, este înzestrat și cu toate însușirile minunate ale unui gentleman și cavaler: "Mai întîi că stă la ușă și bate; e discret. Apoi că are încredere în oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pronunțaseră sau prezentate ca glume ori figuri retorice). Și s-a petrecut ceva aproape suprarealist: o grămadă de români — oameni politici, jurnaliști, intelectuali — s-au mobilizat pentru alegerea lui Iliescu, pe care mulți dintre ei Îl combătuseră până atunci cu Înverșunare. Aveau de ales, potrivit propriei lor logici, Între „rău“ și „foarte rău“ și s-au dus la vot pentru a ajuta răul să triumfe asupra răului mai mare. În fapt, judecând lucrurile la rece, Vadim nu avea nici o șansă de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
democrată. Stânga fiind aproape monopolizată de P.S.D., tentația multora este de a trece la dreapta, și În special pe culoarul popular, devenit liber prin cvasidispariția național-țărăniștilor; se pare că democrații Îi vor moșteni, după ce, ani de zile, Îi combătuseră cu Înverșunare, dinspre stânga). Oricum, la numai câteva luni după ce-l numise, lui Băsescu i-a intrat În cap să scape de liberalul Tăriceanu. Nu trece o săptămână fără o nouă lovitură a președintelui la adresa prim-ministrului (pe care, potrivit Constituției, l-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de asemenea. Războiul demoralizează armata, trezind soldaților cele mai josnice instincte animalice, întreține o xenofobie pseudopatriotică în societatea rusă, compromite țara dumneavoastră. Am dori să credem că Rusia va intra în noul secol eliberată de povara ambițiilor imperiale și de înverșunarea anacronică de a-și impune voința altor popoare. Cu stimă, Scriitorii europeni Așa sună textul scrisorii de protest, a cărei inițiativă aparține colegilor noștri ucraineni. Mai ales Andriy Bondar manifestă o mare fervoare și, drept să spun, insistența cu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
lăsat bucuros pe Isus să fugă. Succesorii lui Titus nu i-au pedepsit pe evreii care au supraviețuit distrugerii Templului, mulțumindu-se să deturneze impozitele vărsate leviților către fiscul imperial. Cruzimile romane erau fulgurante dar, cu excepția Cartaginei, fără prea multă înverșunare. Până și în persecutarea creștinilor, ei au acționat cu intermitențe, fără o încăpățânare metodică. Regimurile totalitare, care au tot timpul, ignoră acest du-te-vino, între benign neglect și loviturile neașteptate în plină figură, propriu democrațiilor parlamentare sau plebiscitare, și pe care
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
baie, pe strada Carol am văzut un dulău într-o stare oribilă. Se bătuse cu alți câni la nunțile lor; era tăvălit prin apă și glod, mușcat și sângerat, cu-un ochiu crunt și scos, și totuși făcea amor, cu înverșunare și disperare. 15 Mai. Pentru a face amor trebuiesc doi. Unii cred că trebuiesc mai mulți. Alții socot că trebuiesc mai puțini. Lumina cea neînserată. La cafeneaua aceea boierească (Capșa) care mie nu mi se pare tocmai boierească. Acolo cuconu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
moldovenii știau semnele gropilor arse, unde se păstra grâul. Pentru dușman, țara era un pustiu - tăcut, primejdios. Moartea pândea din toate părțile. Cei ce se despărțeau de grosul oastei nu se mai întorceau, de parcă-i înghițea pădurea, pământul. O asemenea înverșunare nu le mai fusese dat turcilor să vadă până acum. În drumul lor nu întâlneau, ca în alte părți, sate sau orașe pe care să le prade, ori să le ardă; nu se puteau bucura cu omorul tâlhăresc săvârșit asupra
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pomeni acel război și acea moarte până la sfârșitul veacului. Iar atunci a căzut și Șandrea în acel război, și a fost adus și îngropat lângă tatăl său, la Doljești”. Șendrea era cumnatul domnului și deținea dregătoria de portar al Sucevii. Înverșunarea moldovenilor sună a răzbunare, stârnită în mod sigur și de scrisoarea brăilenilor, o scrisoare „ordinară”, cum o caracterizează Ion Ursu, o scrisoare plină de grele insulte. Și scrie Letopisețul în continuare că, după ce l-a pus domn pe Vlad Călugărul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în tabără în zilele de 26 și 27 octombrie, după care, ridicându-și tabăra de lângă „nenorocita aceea de pădure”, a pornit spre Cernăuți. Moldovenii i-au hărțuit neîncetat pe poloni și, năvălind cu cruzime, „băgau groaza în șirurile de dinainte”. Înverșunarea de care au dat dovadă moldovenii este arătată și faptul că într-o noapte „dădură foc ierburilor uscate în partea din care sufla vântul, pricinuind mare primejdie pentru tabăra regelui, pentru că vântul mâna flacăra până la ea. Polonii fură siliți să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nedreptate istorică. În cele din urmă rușii au cedat (subl. ns.). Comandamentul regelui asupra tuturor trupelor aflătoare pe teritoriul român întâmpina obiecțiuni serioase la Stavka. Brătianu a trebuit să lupte mult ca să obție acest punct și a luptat cu toată înverșunarea. Aceasta nu era pentru el - cum o susțineau aliații - numai o chestie de vanitate. Brătianu știa cum sunt rușii; el știa din trecut, din istorie, ca și din nenorocita experiență a tatălui său, ce însemna pentru o țară mică, cum
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
distanță? Pentru mine, Aurel Dumitrașcu a rămas un poet exemplar, cu un destin tragic. Nici până în ziua de azi nu am putut accepta moartea lui, la mai puțin de un an după căderea comunismului, pe care l-a urât cu înverșunare și care i-a înveninat viața. Chiar dacă am auzit tunetul și am văzut miraculosul curcubeu apărut în timpul slujbei de la mormântul său, în cimitirul din Sabasa, în noiembrie '90... Amintirile cu el sunt vii, de la prima întâlnire (era, cred, în toamna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dictate mie, Mariei Știrbey și altora. Cum altfel să ne explicăm dispariția lor, cel puțin a celor scrise după întoarcerea din Moldova? Revenită la București, era mai amabilă cu noi, se simțea foarte singură; întreaga ei familie o blama de înverșunarea cu care vorbea de familia lui Barbu, cu care rupsese orice relații. Mie îmi spuse că nimic nu trebuie schimbat din cele stabilite de Ionel, îmi instalase din prima zi camera cea mare dând pe bibliotecă, cu camera de baie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se vedea viziunea personală, lipsea, ce mai încoace și ncolo, talentul. Am mai scris totuși, o vreme, poezii, însă din ce în ce mai neconvins, până când o altă ființă, mult iubită, a dat lovitura de grație liricului care încercasem să fiu în tinerețe. Cu înverșunarea pe care a pus-o totdeauna în a spune ce crede, necruțând, literar vorbind, pe nimeni și nimic, ființa aceea m-a făcut să pricep că nu aveam ce căuta în poezie:— Să nu mai scrii versuri, că-ți pierzi
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a orașului, pe de-o parte, iar pe de alta, o invazie de populație nouă ce făcea din urbe un adevărat "furnicar", ca să preiau expresia eminesciană. Tânărul student plonjează în acest vacarm în care se dărâmă și se construiește cu înverșunare, fiind martorul unei efervescențe intelectuale, deopotrivă, în forumul universitar, fără precedent:"[...] străzile se sufocă de oameni, cai, vehicule; și pe coridorul îngust al Spreei (în care se varsă sus-zisele "canale") se înghesuie ambarcațiuni de tot felul bărci și vase mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
publice, atenție în general puțin receptivă la noutățile ce pot schimba, și schimbă, opinii de rutină). Ideea poemului ce-și subordonează variantele la vedere, chiar dacă nu complet nouă (Petru Creția sugerea și el o posibilă asemenea întreprindere), trebuie susținută cu înverșunare până la a convinge lumea că "încorporarea succesivă a variantelor într-un text ulterior trebuie urmărită pentru a putea repera și realiza textul ultim, dar și mai importante, pe de altă parte, sunt relațiile textului definitiv cu virtualitățile din formele parțiale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
echipa fanion în maniera asta în plin campionat e dezonorant pentru oraș. Nu ne rămâne decât să sperăm că, în al doisprezecelea ceas, celor de care depinde soarta echipei le va veni gândul cel bun, vor lăsa la o parte înverșunarea și vor bate palma spre binele sportului băcăuan. Miting al suporterilor băcăuani Vestea referitoare la iminenta retragere din campionat a echipei-fanion a județului, FCM Bacău, a scos astăzi din case circa 60-70 de suporteri. Aceștia s-au adunat în fața intrării
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
înecat la mal: CSU SUCEAVA - ȘTIINȚA BACĂU 28-27 (12-13) Sigur că nimeni nu se aștepta ca sucevenii să ne facă vreo concesie, după scandalul din tur, de la Roman. Și nici n-au făcut-o, apărându-și șansele corect, chiar cu înverșunare, dar asta nu e absolut deloc de condamnat, dimpotrivă. E clar că echipa băcăuană a pierdut pe propria mână, plătind tribut greșelilor incredibile din repriza a doua, dar mai ales din final, când elevii lui Gabriel Armanu n-au marcat
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
se caracterizează prin nondirectivitate prin renunțarea de către educator, de bună voie, la orice normă, directivă și putere, el devenind unul din membrii grupului. Întîlnim la reprezentanții acestei orientări pedagogice o totală neîncredere în contribuția școlii "directive" la dezvoltarea personalității umane, înverșunarea cu care M. Lobrot scrie despre neputința școlii de a cultiva aspirațiile culturale ne amintește de verbul incisiv al lui Ivan Illich. Marile personalități, ca Rousseau, Balzac apreciază el datorează capacitatea lor creatoare tocmai faptului că au reușit să se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]