4,741 matches
-
o memorie extraordinară. Din nefericire, nu este adevărat, iar copiii cu deficiențe mintale au, în general, o memorie mai puțin bună, un limbaj mai puțin elaborat ș.a.m.d. Totuși, este adevărat că unii copii autiști (5% dintre autiști) au înzestrări extraordinare, dar într-o singură direcție. De exemplu, un astfel de copil are o memorie „fotografică” și este capabil să redeseneze din memorie cu un realism uimitor fațadele unor edificii fără să uite nici o fereastră sau coloană. Un altul reproduce
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
creștere ce poate ajunge până la 25% în cazul pianiștilor. În plus, această creștere depinde de numărul de ani de practică, pe când zona sunetelor pure nu este modificată. Aceste rezultate dovedesc faptul că antrenamentul joacă, de asemenea, un rol primordial în „înzestrările” memoriei. Geniul ar putea proveni din combinarea dispoziției biologice cu antrenamentul. Pentru mai multe detalii Lenhoff, H.; Wang, P.; Greenberg, F.; Bellugi, U., „Le syndrome de Williams”, Pour la Science, nr. 244, 1998, pp. 78-83. Luria, A.R., Une prodigieuse
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
cu el cu precauție, îl spiona; dacă îl vedea cu o carte în mână, se apropia, se interesa despre ce e vorba. Poate că e numai o impresie a băiatului, poate că Starețul voia doar să verifice în ce constă înzestrarea extraordinară a acelui mic călugăr bondoc și obraznic, prodigios atât la citit cât și la muncit. Toată lumea știa că-i place filosofia și poezia, vorbind despre ele ca un bătrân erudit. Dar cel ce are în grijă o turmă trebuie
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
are nevoie de anumite bunuri și servicii ale căror caracteristici tehnice (indivizibilitate, punere în comun a producției etc.) fac neprofitabila furnizarea lor de către sectorul privat. Aceste așa numite bunuri publice includ apărarea, legea și ordinea, justiția, educația de bază și înzestrarea drumurilor"4. (Tanzu Vito) Pe langă bunurile publice pure, teoria economică introduce noțiunea de bunuri mixte, ale căror caracteristici sunt: * caracterul de excludere; * rivalitatea; * creșterea sau descreșterea calității când cantitatea de consum se schimbă . Relația dintre calitate și cantitate este
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
unice/exemplare. Plecând de la aceste premise și principale opțiuni, descoperim faptul că în lume există mai multe tipuri de frumusețe: frumusețea fizică/corporală, frumusețea caracterial-comportamental-individuală și frumusețea relațională. Frumusețea fizică/exterioară/trupească Este acel tip de frumusețe ce ține de înzestrarea noastră naturală/nativă. El este, de asemenea, cel mai cultivat, cel mai mediatizat în societatea (occidentală) de hiperconsum. În măsura în care joacă un rol hotărâtor pentru obținerea succesului profesional, managerial, financiar, public, acest tip de frumusețe este componenta centrală a imaginii sociale
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
simt nevoia să schimb nimic din cele asupra cărora aș putea reveni. Sau, dimpotrivă, sufăr pentru ceea ce nu mai pot schimba, mă grăbesc să modific determinațiile asupra cărora pot reveni. Pot să-mi accept sau să-mi detest chipul și înzestrarea mentală, pot să-mi doresc alți părinți, să tânjesc după alt tărâm, să-mi repudiez neamul, să regret că m-am născut în acest secol, să visez că sânt alb, în vreme ce sânt negru, să-mi resimt numele ca pe un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
intră în spațiul libertății, iar ca imbecilitate sau ca puținătate mentală ("oligofrenie") ea nu interesează decât psihologia. Prostia ca încremenire în proiect nu are deci nimic de-a face cu testele americane pentru IQ (intelligence quotient, "coeficient de inteligență"), cu înzestrarea mentală sărăcăcioasă, cu lentoarea operațiilor mentale, cu priceperea greoaie etc. Un om prost în acest sens este un om ineficace sau cu un randament scăzut, și prostia lui nu-l afectează sau nu-l dezavantajează decât pe el. Iar un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Dar ce înseamnă a o juca? Înseamnă a respecta imperativul cantității, care în științele umaniste este decisiv. Toți cei care au făcut o ispravă în umanistică știau o carte teribilă. Nu poți veni în cultură doar cu natura spiritului, cu înzestrarea lui animală." Andrei îi invocă pe grecii secolelor V-IV. "Era oare gândul lor îngreunat, precum este al nostru, de întreg balastul alexandrin al culturii? Ce trebuia să știe Platon în fond? Matematica lui se afla la nivelul cunoștințelor unui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
muncă extraordinare, dublate, de asemenea, de o inteligență teutonă, rece și exactă. Toate aceste calități nu își găsiseră investirea cea bună și se afla în situația mai rar întîlnită la noi (unde lucrurile stau mai degrabă invers), de a poseda înzestrări și instrumente simultan cu absența proiectelor. N-am făcut, cunoscîndu-l și simțind cât de eficace ar putea deveni, decât să-i trec lecția pe care, la rândul meu, o învățasem de la Noica. Am început să fac cu el (și împreună cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
șovăitor, în fond de acea pacoste care bântuie adesea cultura noastră, a celor care refuză "să atace", lăsând viața să vină peste ei și să-i manevreze după bunul ei plac. Sorin este de fapt un astenic, bântuit de o înzestrare pe care morbida lui neîncredere în sine a boicotat-o, aproape a reprimat-o, făcând astfel totul pentru a se așeza în tabăra celor care-și trăiesc înfrîngerea într-o manieră fictivă și proiectivă, înainte de a fi dat vreo bătălie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
rodnice creierele tinere, așa cum valorificăm păcura, gazele, papura, până și deșeurile? Este probabil că în sânul celor 22 de milioane de români din ceasul de față se află douăzeci și doi de tineri - adică unul la un milion - cu o înzestrare absolut excepțională. Nu e nevoie de mai mult, într-o țară unde inteligența și desigur râvna nu lipsesc spre a împlini toate nevoile materiale și spirituale ale ceasului. Dar întrebarea este nu numai cum să-i găsești pe cei 22
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fiecare eveniment drept o confirmare a propriului său Proiect și să facă până și din prezența negativului o strategie mai complicată în economia reușitei finale. Noica este o asemenea natură fericită. El a cunoscut fericirea aproape ca pe elementul unei înzestrări biologice și a știut să o plimbe peste viață și lume cu grația iresponsabilă și inconștientă pe care nu o au decât sfinții și înțelepții. A dus de fapt, o lungă vreme, începînd cu anul 1948, o viață de mizerie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
donchijotesc al celui care are nevoie să transforme întreaga lume în scenă a faptei sale. Dacă România are douăzeci și două de milioane de locuitori, oare nu există printre ei douăzeci și doi - deci unul la un milion - cu o înzestrare excepțională? Noica a început, de unul singur, o campanie dezlănțuită de "recoltare a geniilor viitoare". A colindat mai toate orașele mari ale țării, pentru a trece în revistă "tinerii de viitor" între 25 și 28 de ani. Alcătuise dosare pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
expresia unor crize de continuitate. Papini spunea că dacă fiecare om, mediu dotat, ar putea să subordoneze fiecare minut al vieții sale unui scop unic, omenirea ar fi plină de genii. Nu e de ajuns "să ți se dea" o înzestrare, o vocație, o abilitate spirituală ieșită din comun; în și mai mare măsură e nevoie de calitățile secundare care sânt necesare pentru exploatarea acestei înzestrări, calități fără de care spiritul unui om poate deveni o paragină, spectacolul dezolant al unei potențialități
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
omenirea ar fi plină de genii. Nu e de ajuns "să ți se dea" o înzestrare, o vocație, o abilitate spirituală ieșită din comun; în și mai mare măsură e nevoie de calitățile secundare care sânt necesare pentru exploatarea acestei înzestrări, calități fără de care spiritul unui om poate deveni o paragină, spectacolul dezolant al unei potențialități care nu prinde niciodată corp și de pe urma căruia suferă în primul rând cel instalat în mijlocul acestei păcăleli ontologice. Orice înzestrare poate fi înecată în incapacitatea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sânt necesare pentru exploatarea acestei înzestrări, calități fără de care spiritul unui om poate deveni o paragină, spectacolul dezolant al unei potențialități care nu prinde niciodată corp și de pe urma căruia suferă în primul rând cel instalat în mijlocul acestei păcăleli ontologice. Orice înzestrare poate fi înecată în incapacitatea de a compune cu tine. Cauza acestei incapacități nici nu mai contează. Că ea se exprimă prin lene, destrămare interioară sau prin restriște istorică și neașezare socială, rezultatul e mereu același: o așteptare neîmplinită, o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
construirea unor impozante curți boierești pe vatra satului Torcești, clădiri suspendate pe piloni din beton de peste l,20 m înălțime, pentru a proteja construcția de efectele distructive ale inundațiilor râului Bârlad, ce se produceau destul de frecvent. Apoi, trebuie să subliniem înzestrarea bisericii satului cu „o bogată colecție de cărți bisericești”, conform tradiției medievale. Acestui orgolios boier i se mai datorează construcția celei mai mari și mai moderne mori din Moldova, pentru perioada dată, adică începutul ultimei jumătăți a secolului al XIX
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele „materiale” (mai corect, a cerințelor spirituale de viață față de cele materiale), „spiritualizarea economiilor” etc. „Ceea ce s-a petrecut În viața modernă nu este doar Îmburghezirea culturilor războinice și Înlocuirea pasiunilor prin interese, ci, de asemenea, spiritualizarea vieții economice și Înzestrarea acesteia cu aceleași energii competitive care alimentau pe vremuri viața politică. Ființele umane, În mod frecvent, nu acționează ca niște maximatori de raționalitate utilitară În orice sens direct al termenului de utilitate, ci introduc În viața economică numeroase valori morale
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
acordat altor persoane vor putea fi valorificate și în cadrul altui proces în care să figureze pretinși debitori. Suma împrumutată din bunurile comune de un soț, nerestituită încă, deci creanța privind această sumă, face parte din masa de împărțit. În cazul înzestrării copilului, fără opunerea celuilalt soț, bunurile respective au ieșit din patrimoniul comun al soților. Când soțul contribuie numai cu o parte din veniturile sale din muncă la dobândirea bunurilor comune, cota lui la aceste bunuri se determină potrivit acestei contribuții
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cele mai vechi timpuri. Între anii 1772-1774, erau consemnați la Oncești 2 ciobani, 1 văcar, 1 porcar și 2 herghelegii. În anul 1816 figurau crescători de oi în satele Slobozia, Tarnița, Glăvănești și Dănceni. Caii erau necesari mai ales pentru înzestrarea oștirii. Caii moldovenești, turcești și cei „asturcani” nu se scoteau din țară decât pentru solii. În satele aflate pe principalele drumuri comerciale erau folosiți tracțiunea rapidă caii „de olac” și „de menzituri” (cai de schimb și cai de poștă). Alături de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu sprijin francez, în vara anului 1917, armata română declanșează contraofensiva. În țărâna răscolită de obuze, în umezeala tranșeelor, printre trunchiurile de copaci, în lapoviță și ninsoare, în scrâșnetul tăios al gerurilor și în toate lipsurile materiale, în contrast cu înzestrarea armatei dușmane, ostașii români au dat dovadă de un eroism legendar. Lupte crâncene s-au dat la Oituz, Mărășești și Mărăști. Multe episoade eroice, cum ar fi „atacul cămășilor albe” sau cel al mitraliorilor din zona pădurii Răzoare ori asalturi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
agentul nu comunică informații false; bunăvoința: agentul nu are scopuri conflictuale în raport cu alți agenți și execută întotdeauna ceea ce i se cere; inteligența: agentul acționează asemănător, în unele privințe, cu o ființă inteligentă. În ceea ce privește ultima caracteristică, cea de inteligență, ea presupune înzestrarea unui agent cu calități cum ar fi: cunoașterea, convingerea, intenția, obligația, emotivitatea ș.a. Asupra agenților inteligenți vom reveni pe larg într-un paragraf ulterior. 3.3.3. Agenți și sisteme multiagent Prin sistem bazat pe agenți (ABS) se înțelege un
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
condiție elementară a legăturii dintre școală și societatea actuală. Noile realități economice, științifice, social-culturale, tehnologice, au produs mutații importante la nivelul idealului educațional. Funcția centrală a educației și implicit a Învățământului, ce vizează formarea și dezvoltarea personalității libere și autonome, Înzestrarea sa cu capacități menite să ușureze inserția activă și creatoare a individului În societate, implică exercitarea și a unor funcții secundare: a) funcția economică, de asigurare a forței de muncă În conformitate cu nevoile societății și cu aspirațiile membrilor ei; b) funcția
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
medii a firmelor, efect al automatizării și computerizării și de dezvoltare a unor firme foarte puternice și mari, de regulă corporații transnaționale, ce marchează sensibil mecanismele și fluxurile economice naționale și internaționale. tehnica utilizată: are În vedere atât gradul de Înzestrare tehnică a firmelor, cât și tipul și randamentul tehnologiilor folosite. Ca urmare a progresului tehnic și științific se constată o " rarefiere " relativă a forței de muncă din Întreprinderi, reflectată În contacte umane mai puțin frecvente și intense, cu consecințe directe
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
unei persoane de succes putem atinge cu certitudine același obiectiv. Partea nevăzută a aisbergului este compusă din sistemele de convingeri și valori, respectul de sine, factorii motivaționali intrinseci și extrinseci, creativitatea, etc. Programarea neuro lingvistică precizează că avem cu toții aceeași Înzestrare neurologică, astfel Încât dacă cineva poate ceva pe lumea asta, la fel putem și noi. 5. Oamenii dețin toate resursele de care au nevoie. Este perfect adevărat. Noi deținem o uriașă bază de resurse. Problema este că singuri o limităm, nu
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]