9,251 matches
-
moștenire lui Băbălean de la Bobeica pe care-l înștiințez eu cu buciumul cel nou. De peste munți se auzea un vuiet înspăimântător. Orătăniile, animalele de casă și jivinele se agitau ca niciodată și căutau cotloane, locuri ferite, adăposturi și gaură de șarpe în așteptarea monstrului aducător de moarte. Oamenii își făceau semnul crucii și îngenuncheau în fața icoanelor din casa cea mare, implorând izbăvirea cerească. Deodată, în plină zi, soarele a dispărut de pe cer și s-a făcut un întuneric de nepătruns. Câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
furioși tare, fiindcă tot din spusele vecinilor am aflat asta unul zicea ceva în genul: "Dumnezeii mamei lor, am stârpit cuibul de năpârcă". M-am informat la școală, dar am aflat că năpârca nu era pasăre, ci un fel de șarpe periculos. Nea Onuț era un om de poveste. Locuia singur și era cel mai bun prieten al copiilor. Nu știu de ce, dar omul îmi părea un pic altfel decât ceilalți. De pildă, obișnuia să iasă în fața blocului, în "țarc", într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
la unison cu negrul cel mare, blonda prietenă și cârlionțatul mic: "Cea-u-șes-cu Mo-bu-tu!" "Cea-u-șes-cu Mo-bu-tu!" "Cea-u-șes-cu Mo-bu-tu!"... Zice blonda: "Perfect! Acum strigă, de unul singur, dar în franceză..." Nu știu ce să fac. Îmi împleticesc, totuși, limba, fac repetiție, sâsâind ca un șarpe, și încep, solo: ""Cea-u-șes-cu Mo-bu-tu!" "Cea-u-șes-cu Mo-bu-tu!" "Cea-u-șes-cu Mo-bu-tu!"... Cele două genii mapamondiste mă zăresc și îmi fac bezele... Nu uit de vioară. Reușesc, cu rol de bezele de răspuns, niște acorduri magice. Doamna e în al nouălea cer: Începi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cu milimetru, sub geanta primului devotat. Lumânările aprinse își făceau treaba. Pitu, drăcosul Pitu, a prins mișcarea și jubila. Băieții cu periile, praful și filmătoarea tot mai munceau; ca și roboțelul. Deodată, unul dintre pălărioși țipă ca din gaură de șarpe: "Foc! Foc! Foc! Geanta cu documente!"... Devotatul sare ca din pușcă și aruncă geanta fumegândă... Toți rămân încremeniți, în afară de el: "Tu ai făcut asta, tu-ți Dumnezeii..." Se uită la mine. Eu mă uit la nea Onuț, care râde. Mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
versul: "Nu-i altceva decât obsesia noastră biblică, deșertăciunea deșertăciunilor..." Altfel, toate-s vechi și nouă toate. A. 21 Zi-i, bă, care-i treaba cu manifestele?... Credeai că scapi de mine, chiar și-n Ferentari? Și-n gaură de șarpe te găsesc. Burtă Multă își scosese șapca, o așezase pe biroul directorului, ca pe un trofeu, și o mângâia din când în când, de parcă aceasta era un animal de companie. Avea oarece probleme cu scaunul. Directorul școlii era cam pirpiriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
era suplă, cu pielea albă, părul blond revărsat des în bucle mari până la genunchi. O Evă. El era mai înalt, bine făcut, cu părul negru și o virilitate remarcabilă. El era Adam. Iar el, îmbrăcat, nu nud ca ei, era Șarpele. Eu sunt Atlant, spuse el. Iar eu Eda, spuse ea. Eu, murmură, eu sunt, eu sunt..., și căzu la loc. Unde se trezi era frig tare. Mergea prin ger, zăpadă imensă. Deși aproape îl acoperea, se simțea ca pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
înseamnă viață, căci viața înseamnă evoluție (și deci moarte). Adam și Eva au trebuit să cada din Paradis pentru a ni se da un liber arbitru mai larg, o libertate măi mare(viață umanității și identitatea omenirii). Minciuna spusă de șarpe i-a introdus intr-o lume a lor, a introdus absurdul. Noi știm că e ceva de aflat, avem conștiința lumii în care trăim în raport cu noi, dar nu am aflat încă. Am inventat atunci iubirea (vraja propriei persoane) pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
-o, sărutându-i obrajii, umerii, sânii, determinând-o și pe ea la aceleași gesturi care culminează cu același fermecător moment al dragostei împărtășite pe care Matei îl prelungește și-l prelungește până când Cecilia se ridică strigând ca din gură de șarpe. — Mi-e foame, hai să mâncăm! Hai, se conformează Matei fericit. —Dar ce mâncăm? Opincile Sfântului Sisoe? că aici nu avem nimic. —Bate și ți se va deschide! Cecilia bate în ușa frigiderului și o deschide. — Cercetează și vei găsi
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
pe care le vădeau cu mare lăcomie, și fiind mereu gata să momească cu dibăcie și să lingușească, căci lingușirea întotdeauna presupune un interes, iar ei tot timpul aveau unul! Văzându-mă curând, astfel, captiv ca într o cușcă cu șerpi, în care, fiindcă cu toții sunt flămânzi, cu toții sunt gata oricând să se muște între ei, am început să fac anumite lucruri bine gândite și să spun anumite vorbe cu mult meșteșug ticluite, toate doar în numele sfânt al unității ce doream
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
într-un verde foarte crud, adaptate la umbra frunzelor de fag. În locurile în care oamenii n-au ținut cont de importanța pădurii și au defrișat, au apărut minunate poieni, unde pe lângă ierburile verzi, apar plante ca: lumânărica, feriga, limba șarpelui, pedicuța, barba ursului, lăcrămioara, fragii, traista ciobanului și multe altele. Mai târziu, după ce coroanele fagilor s-au îmbrăcat complet cu frunze, apar zbârciogii, după care bureții de perj, apoi lichenii dar mai târziu. O dată cu venirea verii se nasc iuțarii, gălbiorii
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
în cazul neînțelegerii ce s-a iscat între pești și libelule. După ce soarele s-a ridicat pe cer, lungime de-o prăjină față de locul de unde a răsărit, apa din iazuri s-a încălzit, astfel că viețuitoarele din adâncul iazurilor, racii, șerpii, familiile de pești, broaștele, năpârcile și lipitorile au ieșit la suprafață pentru promenadă. Când tatăl familiei Pește-gri a văzut ce s-a întâmplat, imediat și-a adunat imediat familia spunând: -Fiii mei, ați văzut ce s-a întâmplat?... De acum
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ales că voi merge clandestin... cu o căruță -Stai, melcule, că mă faci să râd, zise râma, cum ai să mergi clandestin? -Uite, vezi căruța aceea din vale? Ei, stăpânul căruței va pleca la noapte să aducă fân de la Hârtopul șerpilor. -Ce cauți la Hârtopul șerpilor? -Tocmai ți-am spus, la Sfatul târâtoarelor. -Acum am înțeles. Și cum ziceai că vei ajunge acolo? -De aici din deal mă voi da de-a rostogolul până la căruță. Mă amestec cu iarba lui și
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cu o căruță -Stai, melcule, că mă faci să râd, zise râma, cum ai să mergi clandestin? -Uite, vezi căruța aceea din vale? Ei, stăpânul căruței va pleca la noapte să aducă fân de la Hârtopul șerpilor. -Ce cauți la Hârtopul șerpilor? -Tocmai ți-am spus, la Sfatul târâtoarelor. -Acum am înțeles. Și cum ziceai că vei ajunge acolo? -De aici din deal mă voi da de-a rostogolul până la căruță. Mă amestec cu iarba lui și așa voi ajunge în căruță
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
putem deplasa atunci când suntem în pericol. -Aștept părerea voastră în legătură cu măsurile pe care ar trebui să le luăm pe viitor împotriva omului. Una din cele șapte șopârle a dorit: -Să fim și noi dotate cu glande care secretă venin ca șerpii pentru a ne apăra. O altă șopârlă a cerut: -Să putem să regenerăm coada de atâtea ori de câte ori este nevoie. -Să fie pedepsiți oamenii care distrug casele melcilor, a propus vecinul râmei. A venit la acea întâlnire șopârla cu trei ochi
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
protectoare a transmis Zeului protector conținutul celor trei dorințe. Zeul protector a adus în fața Duhului Sfânt dorințele de la Sfatul târâtoarelor și după șapte măsuri de ceas a dat răspunsul. -Asta este ordinea și nu poate fi schimbată. În batjocură, câțiva șerpi de stepă și din pustiu au venit cu ideea ca șopârlele să trăiască pe lângă ei dacă vor să fie apărate, dar nu a fost luată în considerare. În aceste condiții s-a terminat Sfatul târâtoarelor și după trei luni de
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
să te ocupi de Trotinel. -Ce să-i fac lui Trotinel? a întrebat cu mirare Căiță. -Să-i dai iarba fiarelor. -Pe aici nu se găsește. -M-am gândit să-i dăm atunci când vom ajunge pe Tărâmul târâtoarelor mai precis la Hârtopul șerpilor pentru că pe acolo vom trece mai întâi, zise Buburuza. -Până atunci trebuie să-l alimentezi numai cu lapte de iapă tânără care a fătat pentru prima dată. Iar de mâncare să-i dai doar ovăz încolțit. -Așa voi face, tu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
nu alta, Zvârluga a zis: -Unde am ajuns, fraților? a întrebat mai mult pentru sine, decât pentru grupul prietenilor. -Uite, cel care tocmai a trecut pe lângă noi era un monstru, a zis Trotinel. -Înseamnă că acesta trebuie să fie Zeul șerpilor, își dădu cu părerea Ciric. N-a durat mult și s-au întors cele două plecate în observație: Cârtița și Buburuza. -Uf, ce miros înecăcios! zise cârtița după ce a ieșit la suprafață și a respirat puțin aer curat. -Suntem pe
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
dădu cu părerea Ciric. N-a durat mult și s-au întors cele două plecate în observație: Cârtița și Buburuza. -Uf, ce miros înecăcios! zise cârtița după ce a ieșit la suprafață și a respirat puțin aer curat. -Suntem pe teritoriul șerpilor, zise puțin îngândurată gărgărița. -Ce vrei să spui, Buburuza? -Ce pot zice decât că la prima oprire am ajuns într-un loc din care nu știu cum vom ieși. -Ai văzut cine-i la izvor? a întrebat Căiță. -Am văzut. Dacă toți
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Buburuza? -Ce pot zice decât că la prima oprire am ajuns într-un loc din care nu știu cum vom ieși. -Ai văzut cine-i la izvor? a întrebat Căiță. -Am văzut. Dacă toți sunt așa înseamnă că am ajuns în împărăția șerpilor, zise cu îngrijorare Buburuza. -Poate în a giganților sau a zmeilor, a fost de părere Stup. -Nu cred, a fost de părere Cârtița. -Spune, hai spune! Ce ai simțit de sub pământul lor? a îndemnat-o insistent Ciric. -De ce să
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a îndemnat-o insistent Ciric. -De ce să-ți spun? Nu cumva ai intrat la idei când ai văzut namila cea mare? l-a întrebat în batjocură Cârtița. -Defel. -Cum așa? l-a întrebat curios Trotinel. -Pentru că sunt niște șerpi obișnuiți. -Atunci ce-o fi ? a mai întrebat doar pentru el Căiță. -Stăpâne! i se adresă gărgărița. Vom fi nevoiți să-i provocăm indiferent dacă sunt gigantici sau nu. -Cum, drăguțo? a întrebat în batjocură Zvârluga. -Mai întâi, să hotărâm
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
mersul grăbit a început să latre cu capul sus, pieptul ieșit în afară, pașii rari și coada învârtind-o de zor parcă era o elice de avion. Auzind zgomotul de care nu se pomenise până atunci între semenii lui, Marele șarpe și-a ridicat amândouă capetele împodobite cu niște ochi mari și curioși ce priveau la animăluțul care își dădea importanță și-l întrebă: -De unde ai apărut și cum îndrăznești să-mi calci teritoriul, pipernicitule? -Cu mine vorbești, namilă afurisită
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
meu fără să mă întrebi, s-ar putea s-o pățești urât. De obicei, cu musafirii sunt cumsecade la început până aflu dacă sunt buni pentru burta mea. După ce cred c-o să-mi placă încerc să-i mănânc, a zis șarpele cercetând cu cei patru ochi, atent pe Stup. -Cât mă costă să-mi vinzi un secret? a întrebat Stup aruncându-se din ce în ce mai viteaz, deși inima-i bătea cu putere și abia dacă mai putea sta pe picioare de frică ce
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
mă costă să-mi vinzi un secret? a întrebat Stup aruncându-se din ce în ce mai viteaz, deși inima-i bătea cu putere și abia dacă mai putea sta pe picioare de frică ce-i era. -Nu cât te costă, a răspuns marele șarpe. -Atunci ce mă costă? a mai întrebat odată Stup. -Pielea ta, i-a răspuns șarpele. -Ce să faci cu ea? Sunt câine, șerpii nu mănâncă câini. -Nici că mă gândesc să mănânc așa mizerie. Mie-mi trebuie doar pielea ta
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
inima-i bătea cu putere și abia dacă mai putea sta pe picioare de frică ce-i era. -Nu cât te costă, a răspuns marele șarpe. -Atunci ce mă costă? a mai întrebat odată Stup. -Pielea ta, i-a răspuns șarpele. -Ce să faci cu ea? Sunt câine, șerpii nu mănâncă câini. -Nici că mă gândesc să mănânc așa mizerie. Mie-mi trebuie doar pielea ta. -Te-am mai întrebat o dată. Ce să faci cu pielea mea? -Să fac măști pentru capetele
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
mai putea sta pe picioare de frică ce-i era. -Nu cât te costă, a răspuns marele șarpe. -Atunci ce mă costă? a mai întrebat odată Stup. -Pielea ta, i-a răspuns șarpele. -Ce să faci cu ea? Sunt câine, șerpii nu mănâncă câini. -Nici că mă gândesc să mănânc așa mizerie. Mie-mi trebuie doar pielea ta. -Te-am mai întrebat o dată. Ce să faci cu pielea mea? -Să fac măști pentru capetele mele. După ce-i prind pe prietenii tăi care
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]