1,239 matches
-
4A Bl. F3Bis;(4 Bl. F3 - B); 6 Bl. H4B, 6A Bl. H4B, 6B Bl. H4B;(6 Bl. H4 - B); 16; 18 Bl. G3;(18 Bl. G - 3); 20; 20 Bl. H8;(20 Bl. 48); 22 Bl. H Str. Petru Șchiopul 1 Bl. L1A, 3 Bl. L1A; 5 Bl. L1B; 7 Bl. H4A, 9 Bl. H4A; 2 Bl. G1C;(2Bl. G1); 4 Bl. G1B, 6 Bl. G1B; 8 Bl. F3B; Str. Petru Șchiopul 11 Bl. H2A, 13 Bl. H2A;(13 Bl.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
20 Bl. 48); 22 Bl. H Str. Petru Șchiopul 1 Bl. L1A, 3 Bl. L1A; 5 Bl. L1B; 7 Bl. H4A, 9 Bl. H4A; 2 Bl. G1C;(2Bl. G1); 4 Bl. G1B, 6 Bl. G1B; 8 Bl. F3B; Str. Petru Șchiopul 11 Bl. H2A, 13 Bl. H2A;(13 Bl. H2-A); 15 Bl. H2A, 17 Bl. H2A; 19 Bl. H1A; 21 Bl. H1A; 23 Bl. H1A; 25; 43;(10;); 10 Bl. F4, 12 Bl. F4, 14 Bl. F4; 16 Bl. F2B, 18
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Goleștii de Sus, Valea Cotești Comuna Golești Sate: Golești, Ceardac Comuna Năruja Sate: Năruja, Podu Nărujei, Podu Stoica, Rebegari Comuna Negrilești Sat: Negrilești Comuna Nereju Sate: Nereju, Brădăcești, Chiricani, Nereju Mic, Sahastru Comuna Nistorești Sate: Nistorești, Brădetu, Bătcari, Făgetu, Podu Șchiopului, Românești, Ungureni, Valea Neagră, Vetrești-Herăstrău Comuna Paltin Sate: Paltin, Ghebari, Prahuda, Țepa, Vâlcani Comuna Păulești Sate: Păulești, Hăulișca Comuna Spulber Sate: Spulber, Carșachești-Corăbița, Morăreșli, Păvălari, Țipau, Tojanii de Jos, Tojanii de Sus Comuna Tulnici Sate: Tulnici, Coza, Greșu, Lepșa Comuna
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
noi, copiii etc. Poezia despre natură și viețuitoare: Vasile Alecsandri - Bradul, Miezul iernei; Lucian Blaga - Cărăbușul de aramă; Tudor Arghezi - Zdreanță, O furnică; George Topârceanu - Rapsodii de toamnă, Balada unui greier mic; George Coșbuc - Povestea gâștelor, Mâțișorii; Elena Farago - Cățelușul șchiop, Gândăcelul, Motanul pedepsit, Bondarul leneș etc. Poezia de inspirație istorică: Vasile Alecsandri - Hora Unirii, Imn lui Ștefan cel Mare, Sergentul, Peneș Curcanul etc.; Lucian Blaga - Țară; Ana Blandiana - Țară etc. Teatrul pentru copii Se va studia minimum 1 text. Sugestii
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
priză la mizerie (e capcană în care cade uneori Aldulescu, doar uneori; ultima carte, Cronicile genocidului, e, în sfîrșit, cam ce așteptăm de la acest scriitor). Nu înseamnă priză la o anumită tema care ne interesează pe noi politic. Soldații lui Șchiop e o carte bună pentru că are în ea obsesia vintage</i> pentru notare a realității (el atinge tema „gay” secundar, dintr-o obsesie mai amplă, dintr-o înțelegere corectă a literaturii - de aia și insistă să spună că e o
Unde-s marginalii în literatura nouă? () [Corola-website/Science/295732_a_297061]
-
squalor (Radu Aldulescu sometimes falls into this trap, but his last book, Cronicile genocidului (The Genocide Chronicles), is what I’ve been expecting of him). It doesn’ț mean having a knack for a certain issue which interests uș politically. Șchiop’s Soldații</b><b> (The Soldiers)</b> is a good book because it hâș that vintage obsession with recording reality (the gay theme is a only a side note, part of a larger obsession and a correct understanding of literature
Unde-s marginalii în literatura nouă? () [Corola-website/Science/295732_a_297061]
-
Interviu cu Adrian Șchiop Adrian Șchiop (n. 1973, Porumbacu de Jos, județul Sibiu) a absolvit Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației în cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și a urmat studii de masterat în lingvistică la Facultatea de Litere a aceleiași universități. În 2013
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
Interviu cu Adrian Șchiop Adrian Șchiop (n. 1973, Porumbacu de Jos, județul Sibiu) a absolvit Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației în cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și a urmat studii de masterat în lingvistică la Facultatea de Litere a aceleiași universități. În 2013, a încheiat
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
a publicat trei române: <b>pe bune/pe invers</b> (Polirom, 2004), <b>Zero grade Kelvin</b> (Polirom, 2009) și <b>Soldații. Poveste din Ferentari</b> (Polirom, 2013). Este colaborator al platformei <b>Criticatac</b>. </i> În legătură cu formarea să, Adrian Șchiop consideră că trecerea de la un sistem la altul a avut un impact fundamental asupra literaturii sale: „Am traversat conștient trei sisteme: socialismul agonic al lui Ceaușescu, „anarhismul” anilor ’90, neoliberalismul mai așezat de dupa integrarea în UE. Literatura mea e o
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
scoala, nu? Nu stă pur și simplu în ghetou și vine un ONG - un ONG ce să facă, nu poate să-i dea de lucru. Interviu realizat de <em>ALICE MONICA MARINESCU</em></strong>[:en]<b><i>Interview with Adrian Șchiop</i></b> Adrian Șchiop (born 1973, Porumbacu de Jos, Sibiu County, România) graduated from the Faculty of Psychology and Educațional Science at Babeș-Bolyai University în Cluj and hâș an MĂ în Linguistics from the Faculty of Letters at the same
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
pur și simplu în ghetou și vine un ONG - un ONG ce să facă, nu poate să-i dea de lucru. Interviu realizat de <em>ALICE MONICA MARINESCU</em></strong>[:en]<b><i>Interview with Adrian Șchiop</i></b> Adrian Șchiop (born 1973, Porumbacu de Jos, Sibiu County, România) graduated from the Faculty of Psychology and Educațional Science at Babeș-Bolyai University în Cluj and hâș an MĂ în Linguistics from the Faculty of Letters at the same university. În 2013, he
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%206/interviu%20Schiop%20English.docx# ftn1"><b>[1]</b></a> He is currently a collaborator for the online platform <b>Criticatac/LeftEast</b>.</i> Talking about his formative years aș a writer, Adrian Șchiop considers that switching from one system to another hâd a crucial impact on his writing: “I consciously passed through three systems: Ceaușescu’s fading socialism, the ‘anarchism’ of the 1990s and the tame neoliberalism after the EU integration. My writing
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
Andreea Petruț Raluca Voinea Veda Popovici Ioana Bălănescu Elenă Irimia Ciprian Șiulea Ioana Ilie Ioana Vrăbiescu Râul Sebastian Pavel Ruxandra Ivan Christian Binder Doina Vella Predoiu Alexandru Ovidiu Anemțoaicei Irina Melente Alexandru Lița Alexandra Ghit Cezar Țurcanu Alex Sescioreanu Adrian Șchiop Iulia Andrei Lăură Sandu Sorin Cucerai Alexandra Pirici Xandra Popescu Marius-Bogdan Tudor Mihaela Michailov Mihaela Dragan Mihai Lukacs Lista semnăturilor rămâne deschisă aici <img class="aligncenter wp-image-2544" alt="ridichie" src="http://artapolitica.ro/wp-content/uploads/2015/11/ridichie.jpg" width
Viitorul are autor #Colectiv. Revendicările stângii () [Corola-website/Science/296045_a_297374]
-
și mai brutală. Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici. Cât despre literatura moldoveneasca, chiar nu mă pricep, mi-e greu să spun. În literatura română au mai apărut, se vede în ce a mai scris Adrian Șchiop, sau in Cronicile genocidului, cartea lui Radu Aldulescu. În spectacol te joci mult cu amestecul acesta lingvistic. Care a fost reacția vorbitorilor de rusă din Chișinău? Din ce-am văzut eu în trei-patru reprezentații, reacțiile sunt foarte bune printre vorbitorii
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]
-
un an rânduiește culori de demult serile încă mai au gustul zăpezii Amprente Știi tu cât frig poate să încapă într-o sferă cât spațiu nins într-un dreptunghi singuratic cu ciorne îmi tapetez pașii spre geometrii iluzorii călăuza e șchioapă în arborii gri atârnă zdrențele serii la o suflare de vânt casa mea rotunjită devine un punct semn din aer ce nici măcar să lumineze nu știe Ritual Smuls din magie Cuvântul neplătit donator de iluzii prin singurătățile trupului îl simt
POEZIE by Mariana Filimon () [Corola-website/Imaginative/13953_a_15278]
-
Teiul lui Eminescu și Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale „Mihail Sadoveanu”, „George Topârceanu”, „Mihai Codreanu”, „Otilia Cazimir”, Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu”, fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene. Alte monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru Șchiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea Cetățuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mănăstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oraș a
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
în mine, aceasta este admirația fără limite față de structura lumii atât cât ne-o poate dezvălui știința.” Einstein a scris teologie a religiei cosmice, în care descifrarea rațională a enigmelor naturii este un act religios. Astfel „Știința fără religie este șchioapă, religia fără știință este oarbă” înseamnă că religia lui Einstein este chiar știința. Pentru Einstein Dumnezeu și natura sunt același lucru. Religia și filosofia sa constituiau un tot unitar cu contribuțiile sale științifice. Einstein credea că moralitatea nu a fost
Albert Einstein () [Corola-website/Science/296781_a_298110]
-
română. Materiale care dovedesc că procesul de romanizare s-a extins și dincolo de valul român ridicat pe direcția Barbosi-Tulucesti. Prima atestare documentara a satului este din 3 aprilie 1588, cănd soborul Mănăstirii Galata din Iași îl cumpăra de la domnitorul Petru Șchiopul cu 6000 de aspri (moneda turcească de argint). Satul fusese „domnesc” adică proprietatea domnului și dat lui Ștefan camanarul (dregătorul care strângea „camăna”, dare pe băuturile spirtoase), dar acesta rămânând dator la Visteria domneasca cu 6000 de aspri de când a
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
ce se lua pe stupi și porci).După moartea camanarului Ștefan, domnitorul a scos satul, care avea și un văd de moară în apă Prutului, la vânzare. L-a cumpărat, cum am arătat, Mănăstirea Galata, care era ctitoria lui Petru Șchiopul. Spre sfârșitul anului 1588, noiembrie 25, Mănăstirea Galata a întocmit un catastif al averii sale în care este trecut și satul Sivita cu 6 mori și 100 porci. Morile erau la Prut dar și pe gârlele din Baltă Bratesului. Dintre
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
În localitate sunt două biserici, una Creștin-Ortodoxă, "Biserică Sf. Dumitru", și Biserica Creștin-Adventistă. Majoritatea populației este de religie Creștin-Ortodoxă, dar sunt și câteva familii ce aparțin religiei Creștin-Adventiste. Prima atestare documentara a satului Borosoaia datează din anul 1579, cănd Petrul Șchiopul face schimb de sate, dând Onestii și Borosenii pe satul Miletin: "Leat 7088 septemvrie 25...Și domniia me i-am dat schimbu, un sat anume Onestii și Borosenii pe Miletin și cu locuri de mori pentru acel sat de mai
Borosoaia, Iași () [Corola-website/Science/301261_a_302590]
-
Feredeni este un sat în comuna Deleni din județul Iași, Moldova, România. Este situată la aproximativ 10 km de orașul Hârlău, județul Iași. Își are originile în a treia domnie a lui Petru Șchiopul (17 octombrie 1583 - 29 august 1591). Acest domnitor pune stăpân pe Hatmanul Andrei peste satul Feredeni din ținutul ocolului Hîrlăului în anul 1590. Acesta este anul de atestare. La Feredeni se pot vizita: Situată la aproximativ 10 km de orașul
Feredeni, Iași () [Corola-website/Science/301277_a_302606]
-
Buruienești (în maghiară "Burjánfalva") este un sat în comuna Doljești din județul Neamț, Moldova, România. Satul Buruienești a fost atestat documentar din 8 mai 1587, cănd domnitorul Petru Șchiopul l-a dăruit lui Pârvu, pârcălab din Soroca. În anul 1708, sătul a ajuns în posesia familiei Sturza, iar înainte de anul 1772 moșia satului a ajuns în proprietatea mănăstirii Bărboi din Iași, până la secularizarea averilor mânăstirești. Satul Buruienești face parte
Buruienești, Neamț () [Corola-website/Science/301624_a_302953]
-
Satul Buruienești face parte din actuala comună Doljești, județul Neamț, așezat pe malul stâng al Șiretului, la circa 10 km depărtare spre nord-est de orașul Român. Satul este foarte vechi, fiind atestat documentar la 8 mai 1587, cănd domnitorul Petru Șchiopul l-a numit pe Pârvu, pârcălab de Soroca. Documentele ulterioare ne arata fărâmițarea proprietății satului și concentrarea ei în mâinile câtorva persoane. La 15 mai 1622, Ștefan Tomșa, voievodul Moldovei, cu un act dat din Iași, întărește Condachiei, jupâneasa lui
Buruienești, Neamț () [Corola-website/Science/301624_a_302953]
-
care poartă hramul "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" și făcea parte din fosta Mănăstire Topolița. Satul este atestat documentar de Domnitorul Ieremia Movilă în aprilie 1598, dar mănăstirea exista deja cu mult inaintea acestei date, ctitorul său fiind Domnitorul Petru Șchiopul (n. 1537 - m. 1594). În această ctitorie s-au mutat, pe la 1550, călugărițele de la Mănăstirea Boiștea (atestată printr-un document din 6 iunie 1446). De la Mănăstirea Topolița pleacă, în 1781, Maica Olimpiada și construiește un nou așezămănt mănăstiresc la Văratec
Topolița, Neamț () [Corola-website/Science/301689_a_303018]
-
a oferit voluntar pentru a lupta în primul război mondial. El a fost încadrat într-un batalion de artilerie al studenților. În martie 1916, a fost grav rănit, când un șrapnel i-a rupt amândouă picioarele, ceea ce l-a lăsat șchiop pe viață. A fost avansat la gradul de caporal și a fost decorat cu Crucea de Fier după ce a fost lăsat la vatră pe motive medicale. În timpul convalescenței el l-a citit pe Marx și a adoptat ideologia comunistă. Și-
Richard Sorge () [Corola-website/Science/300526_a_301855]