198,887 matches
-
la Romă, apoi la curtea Medici la Florența; își datorează redescoperirea modernă lui Marco Chiarini, care a identificat desene similare celui de la București și în colecția Muzeului de la Lille, (prezentată la Pitti în 1991 într-o expoziție similară acesteia). Operele școlii florentine reprezintă însă cel mai unitar corpus din expoziție: Florența a fost orașul unde desenul a fost întotdeauna baza oricărui demers artistic (prima Academie de Arte a fost înființată la Florența în 1563 și a purtat numele Accademia del Disegno
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
Arte a fost înființată la Florența în 1563 și a purtat numele Accademia del Disegno). în ciuda lipsei cîtorva maeștri de necontestat, precum manieriștii importanți (cu excepția lui Baccio Bandinelli și a lui Văsari) și a primilor reformatori în sens naturalistic ai școlii florentine (Cigoli, Santi di Țîțo), expoziția reușește prin diversitatea artiștilor și a temelor să prezinte o vie imagine a evoluției desenului în arta florentina pe o perioadă de un secol și jumătate (1550-1700). Sînt nume puțin sonore pentru publicul larg
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
estul Europei este ireversibil. Dar atenție, acest lucru se poate schimba în orice clipă". Tot "Noua Europă" a găzduit în zilele de 20 și 21 mai un colocviu organizat de Facultatea de Litere, pe tema: "Disciplinele filologice în universitate și școală". Rolul "literelor" în viața de astăzi, diferența dintre filologie și litere, specificul pedagogiei, învățământul și viața culturală, acestea au fost temele discuțiilor în plen, urmate de ateliere specializate. Au participat la disputele animate, dar civilizate, profesori de română din mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
spuneau ai mei circ se dă și duminica/ un sfert de oră la emisiunea de varietăți/ și încă de-ăla adevărat rusesc cel mai bun din lume// așa că la circ n-am mai ajuns și nici în dimineața aceea la școală/ era cald și parcul pustiu cezara/ cânta la vioară la nesfârșit singurul lucru pe care-l știa/ rapsodia română de george enescu". Cea mai potrivită secvență caracterizantă pentru acest gen de poezie este prepoziția fără. Fără rimă, fără ritm, fără
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
vrăjit totodată, admirativ și gelos. Nu Natalia, ci o necunoscută era cea care îi scotea caftanul, cămașa și se pregătea să-i scoată și chiloții. Se întreba dacă, în naivitatea sa, nu se căsătorise cu o fermecătoare vrăjitoare, formată la școala lui Buhren, și, poate, a altor câtorva. Punându-l să șadă pe marginea patului, îi trase cizmele, ceea ce-i revenea prin tradiție, în prima zi, unei tinere căsătorite. în poziția pe care o luase pentru a-l descălța, el zări
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
subvenții și de către firme românești, până când ziarul și-ar câștiga audiență și ca organ publicitar. Alte mijloace de a sprijini ziarul ar fi câștigarea de cititori printre germanii din România. în acest sens ar putea fi folosite ziarele minorității germane, școlile și elevii germani. Evident, n-ar putea fi vorba decât de o publicitate de la om la om, dar ea n-ar trebui, totuși, neglijată, întrucât orice plus pentru acest ziar înseamnă un minus pentru adversarii Germaniei". Era, după cum ne putem
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
a aborda curajos subiecte din realitatea cea mai fierbinte, dar totul se termină într-o pastă de vorbe, amestecate cinic". E o "pălăvrăgeală", un limbaj populist-pamfletar prin care Preda se apropie de ipostaza aparentului său "rival" Eugen Barbu și de școala acestuia, "rival" de care-l despărțeau nu atît convingeri opuse (aveau o platformă politică apropiată și chiar unele apucături similare), cît interese de carieră, sub semnul "vieții ca o pradă". Nici unul din cei doi scriitori nu-i iubeau pe intelectuali
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
situată undeva în districtul Făgărașului, pe una din culmile muntoase care despart Transilvania de Valahia. Este evocată în roman "măreția sălbatică" a locurilor. Cele câteva referiri la Făgăraș și Transilvania, ca și pomenirea Timișoarei, orașul în care eroul învățase la Școala Normală, sunt elementele de topografie românească din Mathias Sandorf. Acțiunea principală a romanului se desfășoară însă în spații mediteraneene. Castelul din Carpați este cartea în care "prezența chipurilor, a obiceiurilor și peisajelor românești în creația verniană culminează", motiv pentru care
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
însărcinată? Sau: - Callie avea un prieten? Sau: - Întotdeauna a părut un copil așa cuminte. N-aș fi crezut-o niciodată în stare de una ca asta. Sau: - Întotdeauna s-au fălit cu fata lor, care are numai note bune la școala aia nemaipomenită. Ei, acum se mai fălesc? Părintele Mike o ținea pe Tessie de mînă în timp ce ea stătea întinsă, în durerea ei, în patul de la etaj. Cu jacheta scoasă, îmbrăcat numai în cămașa lui neagră cu mînecă scurtă și cu
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
Grete Tartler E răspândită ideea că influențele faste ale Iluminismului asupra formării conceptelor de națiune, de unitate și independență au venit în România doar din Apus, mai precis prin Școala Ardeleană, care a și dat mari dascăli în principatele Țara Românească și Moldova (Gh. Lazăr, Gh. Asachi, Simion Bărnuțiu ș.a.), ale căror nume se leagă de începuturile învățământului și ale culturii în limba națională. Iată însă că o exegeză a
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
o anume filosofie) cu creștinismul. Identitatea elenă însă, suscitată național în formațiunile grecești rămase încă o vreme neocupate de otomani (după căderea Constantinopolului la 1453), mai ales în Despotatul Moreea (denumire politică pentru aria geografică Peloponez) și în Trapezunt. Îndeosebi școala grecească de la Mistras (Moreea) devenise celebră prin corifeii ei (Gemisthos Plethon, în special) ce propagaseră sinteza ortodoxiei cu... neoplatonismul; simbioză mai fericită în vederea înlăturării adverității ce o impuseseră neoaristotelismul nu doar între ortodoxi și catolici, ci și înăuntrul ortodoxiei. (Apăruseră
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
insulele rămase încă libere cât și - mai ales - în Florența și Roma unde - se precizează în prezent cu tot mai multe argumente - neoplatonsimul lor a influențat decisiv apariția Renașterii. Între timp, la Constantinopol, patriarhul ortodox ardea în piața publică lucrările "școlii de la Mistras", mai cu seamă scrierile lui Plethon, și anatemiza sufletele autorilor (!!!). școlile grecești (de orice fel) au dispărut cu totul din partea continentală a Greciei de azi, mai bine de trei sferturi de veac. Dispariția lor a fost compensată în
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
se precizează în prezent cu tot mai multe argumente - neoplatonsimul lor a influențat decisiv apariția Renașterii. Între timp, la Constantinopol, patriarhul ortodox ardea în piața publică lucrările "școlii de la Mistras", mai cu seamă scrierile lui Plethon, și anatemiza sufletele autorilor (!!!). școlile grecești (de orice fel) au dispărut cu totul din partea continentală a Greciei de azi, mai bine de trei sferturi de veac. Dispariția lor a fost compensată în parte de către școlile grecești de peste hotare (Veneția - unde era o comunitate grecească puternică
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
mai cu seamă scrierile lui Plethon, și anatemiza sufletele autorilor (!!!). școlile grecești (de orice fel) au dispărut cu totul din partea continentală a Greciei de azi, mai bine de trei sferturi de veac. Dispariția lor a fost compensată în parte de către școlile grecești de peste hotare (Veneția - unde era o comunitate grecească puternică -, Padova), de către învățații greci - umaniști formați în Apus, urmași ai învățaților emigranți din Imperiul Otoman. Așa se va ajunge și la modelul "Academiilor domnești" din țările române, cu învățământ mai
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
în Apus, urmași ai învățaților emigranți din Imperiul Otoman. Așa se va ajunge și la modelul "Academiilor domnești" din țările române, cu învățământ mai întâi exclusiv în greacă, apoi, treptat și în procent tot mai mare, în românește, până la nașterea școlii în limba română. La Constantinopol, prin "ricoșeu", Korydaleus a înființat sub patronatul patriarhului ecumenic Kyrillos (în 1624) o Academie Patriarhală. Apăreau astfel nu doar două viziuni ortodox/creștine, ci și două puternice concepții despre originile și despre naționalitatea greacă. (Un
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
Române: Constantin Mavrocordat, domn alternativ în Moldova și țara Românească vreme de nouăsprezece ani, cel ce avea să desființeze iobăgia (la 1746 "rumânia" în țara Românească și la 1748 "vecinia" în Moldova), să introducă în țările române coduri de legi, să înființeze școli, numit pe rând "savant", "om de știință", "jusrist", "literat", "filosof"; apoi autorul proiectului de Imperiu elin (în locul celui turcesc), Rigas Velestinlis, un fel de Bălcescu al Greciei, creator al unei adevărate "Marseilleze" neogrecești, compusă - ca ecou al Revoluției franceze - într-
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
perioadă (1965-1970), dar stilistic sau tematic e foarte greu de stabilit corespondențe sau echivalențe. Aureliu Busuioc a făcut liceul la Chișinău, iar bacalaureatul îl obține la Timișoara. Ar fi vrut, împreună cu familia, să se stabilească în România. În 1948 începe școala de ofițeri la Sibiu, dar, odată cu schimbarea regimului, este repatriat. În anii 1951-1952, urmează Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. Activitatea pedagogică va avea o reflectare semnificativă în ceea ce va face, profesional sau artistic. A fost redactor-șef la "Tinerimea
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
o antologie a romanului basarabean din secolul XX, propusă de Mihai Cimpoi în 2004 la Editura Știința-Arc, Chișinău. Singur în fața dragostei, un roman de o sută de pagini, are o narațiune simplă, lineară, fluentă. Fondul îl constituie atmosfera dintr-o școală de sat basarabean: relațiile dintre intelectualii locului, problemele de adaptare a noilor veniți la presiunile mediului provincial. Singura invenție în construcție e alternanța dintre relatarea directă la persoana întâi, ca o confesiune a profesorului de fizică și matematică Radu Negrescu
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
a putut cuceri prin intimismul temei iubirii, care se substituia temelor oficiale, impuse de propagandă. Dar și aici e una anunțată de investigația socială: condiția intelectualului la țară. Prozatorul nu se conformează însă schemelor de până atunci. Mediocritatea învinge: directorul școlii, o autoritate antipatică, e perceput ca un prost și un retrograd împotriva căruia, sprijinit de la centru, nu există șanse de reușită. Radu Negrescu așteaptă semnalul din capitală, pentru a ocupa un post de cercetător la un Institut al Academiei. El
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
Theatre). A lucrat la început ca producător al serialului BBC intitulat " Piese pentru zilele noastre"(Play for Today), apoi ca dramaturg al vestitei Royal Shakespeare Company. A devenit ulterior director al Teatrului Scarabeu (Scarab Theatre) și profesor de scenaristică la Școala Națională de Film din Londra. În această ultimă calitate a fost invitat în câteva rânduri și în Statele Unite, la New York sau San Diego. Autor de scenarii de film, piese radiofonice, librete (între care o adaptare după opereta lui Offenbach, Orfeu
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
Henry IV, individul meu interior, secret, certăreț, instigatorul ocult, mă îndeamnă, nu fără ironia lui vulgară, ...și nu te mai ține, domnule, de fleacuri și prostii, ci dă și dumneata ocol celui mai vechi liceu din... ce Europa, ...dân lume!... Școală purtând numele regelui care spunea că orice cetățean trebuie să aibă duminica la el, în oală, pe masă, o găină; și care mai susținea că Parisul merită o slujbă... Neputănd intra în liceu, îi dau încet ocol... clădirii ridicată în
Instigatorul ocult by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11770_a_13095]
-
Scriptură a Vechiului și Noului Testament, realizată în 1988 sub patronajul Bisericii Ortodoxe Române, ediție coordonată de I. C. Chițimia, prilejuită de împlinirea a trei sute de ani de la apariția acestui monument de cultură și de limbă românească. Există diferențe sensibile între școala filologică bucureșteană și cea ieșeană. În Nota asupra ediției ieșene se precizează că s-a adoptat "principiul transcrierii fonetice interpretative, considerată a fi modalitatea cea mai suplă de redare a unui text românesc scrisa cu slove chirilice" (vol. I, p.
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
stoici filosofi se priciră cu el" (vol. II, p. 1189). Dar asemenea cazuri sunt multe și ele sunt studiate de editori, îndeosebi de Vasile Arvinte, unul din lingviștii noștri de marcă. Editarea Bibliei din 1688 este o realizare excepțională a școlii filologice ieșene, ce se cuvine a fi cunoscută, comentată și apreciată pe măsură, nu numai de către specialiști, scoasă mai la vedere din penumbrele bibliotecii.
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
un oraș hedonist care-și trăia ultimele zile înaintea sfîrșitului lumii. În această atmosferă "de pierzanie", au apărut amorurile nepermise, infidelitățile erotice, izbucnirile de gelozie și, inevitabil, duelurile. Pentru boierii români, Chișinăul de la începutul anilor 1820 a fost o veritabilă școală a duelului. Unul dintre "maeștri" a fost poetul romantic A.S. Pușkin, care - în perioada 1820-1823 - a fost exilat de țar la Chișinău. Un oraș pe care Pușkin îl numea "Sodomul-Chișinău". A.S. Pușkin și boerii români În decurs de numai cîțiva
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
ani de la descoperirea picturilor de la Lascaux. S-a întîmplat grație cîinelui unui domn, care a căzut în peșteră. Locul avea să fie supranumit "Sixtina preistorică". S-au făcut comparații cu Goya, Piero della Francesca, însă concluzia a fost că nici o școală de artă n-ar fi reușit să dea un reprezentant atît de sclipitor mai ales la data cînd a fost terminată lucrarea. Artistul a trăit în urmă cu 17.000 de ani înainte de Cristos, avea fruntea îngustă, mentonul dezvoltat și
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]