6,670 matches
-
care vorbește Evanghelia". La Pantanassa (prima jumătate a sec. XV) "reapare orașul". Dionisie de Fourna, sintetizând tradiția iconografică ajunsă până în vremea sa și călăuzindu-se de textul Evangheliilor praznicului îndrumă: "O cetate și în afara ei un munte și Iisus Hristos șezând pe un măgăruș și binecuvântând, iar dinapoi apostolii și dinainte pe munte, un copac, iar în copac câțiva copii ce taie ramuri cu securile și le aruncă jos iar un alt copil ce se urcă și privește în jos spre
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
pe mânz pe pământ fiind purtat, Hristoase Dumnezeule, laudă de la îngeri ai primit și cantare de la tinerii cei ce strigau: Binecuvântat ești Cel ce vii sa chemi pe Adam (Condacul praznicului). "Și în Sfânta Cetate ai intrat cu ucenicii Tăi, Șezând pe mânzul asinii, ca și cum Te-ai fi purtat pe heruvimi, plinind propovăduirea proorocilor." (Stihira, glas 4, de la Laude din ziua praznicului). Aceasta o simțeau și cei ce L-au întâmpinat: "Vrând Tu, Doamne, să intri în Sfânta Cetate, stâlpari de
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
vor striga: "Răstignește-L!" Șederea pe mânz însemnă, potrivit comentariului liturgic al praznicului, întoarcerea neamurilor neînfrânați, de la necredință la credință" (Idiomelar, glas 8, de la Doamne strigat-am, Vecernia de Duminică seara din săptămâna Patimilor) sau Răscumpărătorul nostru cel drept a șezut pe mânz ca să piardă cutezanța cea dobitocească a vrăjmașilor, care nu strigă: Toate lucrurile lăudați-L pe Domnul și-L preaînălțați în toți vecii" (Cântarea 8 din canonul Utreniei praznicului). Așadar, Mântuitorul nostru Iisus Hristos a venit în lume să
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
munții, adică neamurile cele potrivnice, cu inimile împietrite, de fața Ta s-au veselit, cântându-ți Tie cântare de biruință" (Tropar Peana 1, de la slujba Praznicului), iar El venind în Ierusalim, spre Patima cea de bună voie, poporul cel ce ședea întru întuneric și în umbra morții, luând semnele biruinței, adică ramuri de copaci și stâlpări de fenic, mai înainte închipuind învierea, L-au întâmpinat." (Rugăciunea binecuvântării sălciilor). Înnoirea duhovnicească este pârga învierii noastre cea de obște, simbolizată prin ramurile de
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
Vecernia de joi seara pentru Vinerea Săptămânii Floriilor). "Doi sfinți apostoli, care Te știau pe Tine, Hristoase, ca ești Unul din Treime, au fost trimiși acum de Tine ca să aducă mânzul, fiul asinii, precum scrie; pe care smerindu-Te ai șezut. Îndură-Te ca să găsești cu voia Ta șederea întru înălțime a tuturor celor ce Te iubesc pe Tine." (Ibidem) Arhitectura clădirilor Cetății Ierusalimului ca și muntele, se desfășoară pe verticală; muntele este înfățișat cu piscuri abrupte, foarte înalt pentru a
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
s-au umplut de bănci capitonate cu iarbă moale ca mătasea. Apoi începură să vină din toate părțile tot felul de jivine și păsări cu penet multicolor care se grăbeau să ocupe locurile pe bănci. Chiar și banca pe care ședeam eu s-a îmbrăcat în catifea de iarbă fragedă, pe care dădu buzna un urs mătăhălos, ce începu să mă înghesuie ca să-și facă loc. Îmi dădu brânci și un iepuraș, care tot bălăbănea din lăbuțe și mișca neîncetat din
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
mereu cu beteală. Mai apăru și domnul Leo cu doamna Leona, cu nasurile pe sus. Iar în urma lor, țopa, țopa, ca un caraghios, domnul Lup. Căutară o bancă mai în față, cu iarba mai deasă și mai verde, pe care ședeau un bou și o vacă. Domnul Lup rânji la ei, iar aceștia, smeriți, înțeleseră că trebuie să se retragă pe altă bancă, mai în spate. Domnul și doamna Leo se așezară tacticoși, ridicându-și cozile. Domnul Lup își desfăcu blana
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
Însă-n decorul nopții fără margini Stelele cad în șiruri argintii Unde eternitatea printre pagini Se tot rescrie-n felul meu de-a fi. Iar pietrele crescute-n vârf de munte Se sparg în orologii prinse-n vremi Cu toamnele șezând năluci pe frunte Când tu în gândul visului mă chemi. Referință Bibliografică: Bat orologiile / Manuela Cerasela Jerlăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2272, Anul VII, 21 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Manuela Cerasela Jerlăianu : Toate Drepturile Rezervate
BAT OROLOGIILE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382976_a_384305]
-
te-i mai face; De te-ai coace toată toamna, Ești mai acră decât coarna; De te-ai coace-un an ș-o vară, Tot ești acră și amară; / Ieși afară ca o pară; Intri-n casă ca o coasă; / Șezi în unghi ca și un junghi.” Cântul și-ospățul s-au sfârșit / Numai când ele-au adormit. Baba se scoală somnoroasă, / Buimacă, tocmai când în casă Lumina zorilor pătrunde. / Să-ți iei nurori, de ai de unde! La ochi se freacă
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SCRISOAREA Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului SCRISOAREA Pe un scăunel în Rai, Șade Moșul Niculai, Șade, șade dus pe gânduri Și citește niște rânduri Scrise de un băiețel Pe-o foaie de carnețel: „Dragă Moșule, te-aștept Nici nu știi, dar simt în piept Niște-nțepături, de zici Că s-au aciuat furnici
SCRISOAREA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383106_a_384435]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SCRISOAREA Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului SCRISOAREA Pe un scăunel în Rai, Șade Moșul Niculai, Șade, șade dus pe gânduri Și citește niște rânduri Scrise de un băiețel Pe-o foaie de carnețel: „Dragă Moșule, te-aștept Nici nu știi, dar simt în piept Niște-nțepături, de zici Că s-au aciuat furnici. Rău de-am
SCRISOAREA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383106_a_384435]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SCRISOAREA Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului SCRISOAREA Pe un scăunel în Rai, Șade Moșul Niculai, Șade, șade dus pe gânduri Și citește niște rânduri Scrise de un băiețel Pe-o foaie de carnețel: „Dragă Moșule, te-aștept Nici nu știi, dar simt în piept Niște-nțepături, de zici Că s-au aciuat furnici. Rău de-am fost
SCRISOAREA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383106_a_384435]
-
mai cer.... XVII. LACRIMA UNEI AMINTIRI, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016. A lăcrimat o amintire În care te-ai adăpostit Și-n înserarea din privire Cu lacrima te-am învelit. Doar cerul îți ședea sub frunte Brodând cuvântul ce l-am scris, Zăpezile păreau mărunte Iar ochii tăi de nedescris. Cântam cu îngeri la vioară Un cântec cum n-a fost vreodat` Și-ai dispărut în umbre iară Stingher în lume m-ai lăsat
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
Același cântec cum n-a fost Poate-o fi rău, poate-o fi bine, În lacrimă s-ai adăpost. Citește mai mult A lăcrimat o amintireîn care te-ai adăpostitși-n înserarea din privireCu lacrima te-am învelit.Doar cerul îți ședea sub frunteBrodând cuvântul ce l-am scris,Zăpezile păreau mărunteIar ochii tăi de nedescris.Cântam cu îngeri la vioarăUn cântec cum n-a fost vreodat`Și-ai dispărut în umbre iarăStingher în lume m-ai lăsat.Dar cânt și astăzi
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
De cicoare? Oare doare Când mai moare? Și din boare De răcoare, Și rumoare, Și splendoare, Și candoare, Iese-un flutur Și mi-l scutur Peste-un țurțur Din pridvorul casei mele, Părăsit de rândunele. Oare-n aur De balaur Șade-un faur Cât un graur, Pe tezaur? Oare vine, Cu mâini pline, Pentru mâine Și poimâine, O mireasmă, O fantasmă, O idee, O femeie, O atee - Alizee, Pentru iarnă, Să mă cearnă ... Citește mai mult OareEste soarePeste floareDe cicoare?Oare
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
fierul. Săraca mea mamă, nu știe că-i smulsă Din tot ce e verde,-n rășină neunsă; Săracul meu tată, veghează-nspre ea Și-o plânge, și-o plânge, cu stea după stea. Cupola de sticlă se sparge-n fractali, Septembrie șade-n obrajii mei pali; Ape sub ape, cu ape în ape - Volburi din matcă dorind să mă scape. Fulgeră! Tună! - Chipul meu pal Lunecă veșted, pe val după val, Plouă cu moarte și plouă cu vânt, Plouă cu tot ce
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
mai tare ca fierul.Săraca mea mamă, nu știe că-i smulsăDin tot ce e verde,-n rășină neunsă;Săracul meu tată, veghează-nspre eași-o plânge, și-o plânge, cu stea după stea.Cupola de sticlă se sparge-n fractali,Septembrie șade-n obrajii mei pali;Ape sub ape, cu ape în ape -Volburi din matcă dorind să mă scape.Fulgeră! Tună! - Chipul meu palLunecă veșted, pe val după val,Plouă cu moarte și plouă cu vânt,Plouă cu tot ce-i
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
pleurei și ale diafragmei. Un ciocănit ușor, ușa s-a deschis fără zgomot, pe ea a intrat mama Lăzărica, s-a apropiat de pat, a pus pe masă sacoșa,apoi s-a așezat pe scaunul pe care puțin mai înainte șezuse Crina. A oftat, l-a prins de mână și l-a privit în ochi. -Spune Florică mamă, ești mai bine? - Sunt ceva mai bine. Mamă Lăzărico, ai căutat prin sertarele mele? Îmi trebuia o agendă, mă gândeam dacă ai găsit
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385347_a_386676]
-
ce-i picau din ochi pe picioarele Domnului. „,Fiind Iisus în Betania, în casa lui Simon Leprosul, s-a apropiat de El o femeie, având un alabastru cu mir de mare preț, și l-a turnat pe capul Lui, pe când ședea la masă. Și văzând ucenicii, s-au maniat și au zis: De ce risipă aceasta? Căci mirul acesta se putea vinde scump, iar banii să se dea săracilor. Dar Iisus, cunoscând gândul lor, le-a zis: Pentru ce faceti supărare femeii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92408_a_93700]
-
tricolor nevăzut”. La 14 mai 1918, în ziarul „Lumina”, Liviu Rebreanu scria: „Coșbuc e primul poet pe care-l dă Ardealul literaturii românești. Ardelean a rămas toată viața. Până și în graiul viu păstrase o notă ardelenească, particulară, care îi ședea bine. Aici, în țară, dragostea lui a fost pentru cele șase milioane de țărani. Simțea o fraternitate profundă cu dânșii.... A răsărit deodată, fără să-l știe nimeni, fără să facă ucenicia cafenelelor și bisericuțelor bucureștene. Și a biruit împotriva
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
Facebook este pretutindeni. Facebook vede și aude tot. Și nu iartă nimic. Vi s-au retras câteva mii de like-uri într-un răstimp mai scurt decât ar zice pește un ins volubil, nu un taciturn ca dvs. Ce bine vă ședea când insistați să rămâneți filosof! Și ce s-au mai rugat de dvs. oamenii! Cum care? I-ați putut oare uita pe cei care cu mic cu mare au ieșit să împiedice în toamna anului 2014 un cataclism? V-a
Deutsche Welle: Adio şi nu mai am cuvinte, Klaus Iohannis [Corola-blog/BlogPost/92927_a_94219]
-
dat pe pâine, ca să nu murim de foame. Norocul nostru că ne-au ajutat rudele după mamă, care erau mai înstărite și ne dădeau porumb, secară. Măcinam grăunțele la râșniță, le fierbeam și astfel ne-am salvat. Într-o seară ședeam cu fratele și sora în casă morți de foame, căci nu luaserăm nimic în gură toată ziulica. Când s-a întors mama de la rudele sale din Doljoc, ne-a adus trei colțunași mari și am mâncat, apoi ne-am culcat
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
pietate, în muncă națională, în devotațiune pentru Biserica Ortodoxă Română”. Dincolo de toate realizările, de virtuțile și foloasele aduse Bisericii Ortodoxe Române și țării, de referință rămân chipul său bonom și iubirea Vlădicăi Melchisedec față de școlari și săraci. ”Închipuiți-vi-l șezând pe scaun și împărțind școlarilor cu zâmbet părintesc haine, cărți și poame, când era vremea lor, ori portocale când se mântuiau merele și perele păstrate. Și să nu uităm că el a cerut să doarmă somnul de veci în grădina
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
mână. Nu știa dacă și ceilalți tovarăși ai săi, desemnați în ajun de domnul Gaiță, cu mânerul cravașei întins spre dânșii, să poarte grijă acelor cai, trăiseră aceeași senzație. Îi privise cu suspiciune și se întrebase iarăși, ceva mai târziu, șezând pe un graden al tribunei, dacă preocupările lor erau altceva, în fond, decât curată pierdere de vreme. Demonstrația o privise cu ochi apatici, dezghiocând între dinți semințe de dovleac. Se despărțise de coechipieri, aceștia ținuseră morțiș să intre în prima
CALUL NEGRU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383141_a_384470]
-
dilatată, frapant de asemănătoare cu aceea a figurinelor din plastic și pânză condamnate să se mistuie în focul sobei de tuci a librăriei de vizavi. Ajungând la capătul aleii, luase o hotărâre temerară: să se întoarcă! Să revină în dreptul fetei șezând în scaunul cu rotile. Trecuse pe lângă ea încercând să-și dea seama ce o determina să stea acolo, să ocupe un astfel de vehicul, dar nu descoperise nimic neobișnuit. Purta blugi, adidași, ca toată lumea, parcă s-ar fi așezat în
CALUL NEGRU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383141_a_384470]