3,279 matches
-
tot toamnă, așa, pe vremea asta. Era chiar ca astăzi. O tăcere mare era împrăștiată pretutindeni, pe șesuri și văi, și o pâclă de toamnă învăluia totul. Soarele nu se vedea, dar o lumină dulce sta în pâcla nemișcată. Pe șesuri goale, în văi goale, prin lumina aceasta dulce, care se strecura parcă prin geamuri fumurii, în pâclele tăcute, în singurătăți, plutea o melancolie sfâșietoare. Am umblat multă vreme, la întâmplare, mi-am pierdut direcția și m-am îndreptat și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
blajin; numaidecât să-ți spun ce-a fost pe urmă? Mai bine hai să bem și paharul acesta și pe cai, că întârziem! Am ieșit afară, am încălecat și am pornit spre Topila. O tăcere mare era împrăștiată pretutindeni pe șesuri și pe văi, și o pâclă de toamnă învăluia totul. Soarele nu se vedea, dar o lumină dulce sta în ceața nemișcată. Lumina se strecura parcă prin geamuri fumurii în pâcla tăcută și în singurătățile adânci. Potcoavele cailor vuiau înăbușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cotitură, deodată izvorî ca din pământ, lângă un pâlc de mesteceni pletoși, o movilă plină de bălării și ierburi uscate. Aici a fost hanul Boului, odată... zisei eu. Boierul Dumitrașcu își opri calul, se uită la pâlcul de copaci, la șesul drept care se pierdea scurt în vălul de ceață, la movila singuratică, și zise încet, dând din cap: Da, aici a fost... Apoi oftă lung, își puse calul în trap liniștit și ne cufundarăm în pâclele tăcute, ne depărtarăm de hanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Cetățenii României cunosc Dunărea din planșele geografice sau o văd din fuga unui vaporaș. Puțini au cercetat-o în cotloanele ei misterioase. Măreața ei îmbulzeală de ape, colectată dintr-o jumătate de Europă, se alină în această blândă margine a șesurilor și în aburul ei apare apa morților, cu năluciri de vis. Gârlele ei au îmbrățișat, din veacurile cele mai vechi, bucăți de pământ, rupându-le și adâncindu-le într-o parte, sporindu-le cu nămoluri în altă parte, alcătuind limanuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pentru a-și pregăti traversarea. Teatrul Național sta vechi și încă cu ceva măreție pe piața lui măruntă; ca doi afluenți, unul luminos, altul obscur, străzile Cîmpineanu și Matei Millo lunecau devale pe de lăturea lui, punând puțină unduire pe șesul pășunei bucurene. - Ai văzut? - zise Nory, ocolind o birjă - ai văzut cum s-a urcat în grad lăcusta noastră? De la Școala de corecție din Sibiu!. Și-a găsit loc mai bun! Mini era gata să aprobe, dar avu deslușit o
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Da, răspunde Robert, strivind cu talpa sandalei mucul de țigară. — Ce da? Da, domnule pastor Macfarlane. Cu toate că cei doi nu seamănă de loc, accentul tânărului este foarte asemănător cu cel al bărbii, având inflexiunile unui scoțian educat, din regiunile de șes. Pastorul ridică dintr-o sprânceană stufoasă ca un animal mic și păros care tocmai a reușit s-o zbughească dintre ai săi. Cu o grimasă, Robert se apleacă să strecoare mucul strivit al țigării în buzunarul pantalonului. — Sunt foarte dezamăgit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
streșina zăplazului. Iarba pălită de brumă avea o coloare mohorîtă; totuși în ea se preumblau buburuze pîntecoase și gîndăcei multicolori. Soarele privea peste păduri, pe deasupra satului, cu o puzderie de ochi aurii. Niște viței, în ocolașe, mugeau subțire iar în șesul deschis sub așezări se vedea colbul ciurdelor care se apropiau. M-am descoperit, nu în fața a ce a fost; ci în fața înserării tainice și a miresmelor. Sufletul mi se făcuse un ciur care nu mai putea să țină apa înșelătoare
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
între ele: „Vezi, fa, Dumnezeu nu bate cu ciomagul!” Cum toți se îmbătaseră, nimănui nu-i mai păsa acum de noi. Ca doi copii nevinovați, am pornit-o peste cîmp cu Ieduț de-a dreptul către gară. Plin de mușuroaie, șesul era mlăștinos. Umflat de sloiuri, un pîrîu se revărsase pe deasupra. Tîrziu după miezul nopții, cu pantalonii sunînd ca niște burlane înghețate, am ajuns la gară. Trecuse însă și ultimul tren. Între a petrece noaptea într-o sală de așteptare fără
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
de dispreț, tovarășul Șoptelea ne evacuă din încăpere. Tocmai pășeam pragul cînd, dintr-o dată, am simțit două brațe vînoase care m-au cuprins pe la spate. - Mulțămesc, omule! M-am întors mirat. - Mulțămesc că n-ai zis nimic... După arături, pe șesul dinspre Siret se întindea un suhat cu pîlcuri de laptele cîinelui. Răspîndite pe grind, se vedeau trei gospodării din care una, înconjurată cu gard de răzlogi, își lăsase casa într-o rîlă. Lătrînd astmatic, dintr-o scorbură țîșni un cîine
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
cu gard de răzlogi, își lăsase casa într-o rîlă. Lătrînd astmatic, dintr-o scorbură țîșni un cîine. Cîteva găini cu cocoș care se mira de noi ieșiseră pe imaș, în timp ce, în grajd, o vacă înghițea trifoi. Zărindu-ne pe șes, cineva îl lepădase în iesle și dispăruse ca prin farmec. Tovarășul Șoptelea făcu oțărît: - Ce dracu, parc-am fi tătari! Unde s-or fi mistuit ăștia? - S-au dus la Ucigă-l crucea pe pustii! Nici moșneagul, nici ginerii nu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
fiecare propria activitate și a-și încasa porția de săpuneală. Ca să se sustragă sentimentului de teroare, aplicau soluția „bufet”, ceea ce le descrețea frunțile și le făcea viața suportabilă. Fiind mai izolați, pentru ședința de la centru, noi, cei din Dobrina, străbăteam șesul lat al Siretului, după ce treceam apa cu luntrea. Adesea rîul venea în vîrteje. Duhnind a băutură, barcagiul muta cu nepăsare veriga care ținea șaica pe sîrmă. Plecasem pe jos pe o vreme mohorîtă, șapte și cu secretarul opt. Chiar dacă la
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
coborî picioarele goale, adună peste ele poalele sumanului și ieși în șandrama. Luîndu-se după bătrîn, șeful ne făcu semn să rămînem pe loc. În dreptul ferestrei, am auzit glasul neputincios al moșului răcnind: - Nu da, omule! Stăi, nu da!... Departe, în șesul Siretului, două case răzlețe se ițeau printre vișini desfrunziți. La una din ele o femeie alăpta un prunc. De după fustă i se ițea altul. Speriată, nevasta ne zîmbi sfioasă. Bădia Nică o întrebă: - Ai făcut cererea, Mariță? - Nu-i acasă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Ca zarea de lozii Când vântul o‐ mbie. Seninul din șoaptă‐i Stă mintea să‐ți fure Ca zvonul de șipot Sub bolți de pădure. și‐ n ochi i se‐aprinde Noian de‐nțelesuri Ca vraja ce‐așterne Amurgul pe șesuri. LUI G. URSU Avar o viață‐ntreagă ‐ am adunat Cu griji pe care nu ți le pot spune, Comori cum încă nici un împărat De când e lumea, n‐a știut s‐adune... Să le păstrezi și‐ n alte lumi mai bune
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Muntele Ryuo, până la masivul din lungul graniței cu Okayama, iar la răsărit, către marginea Muntelui Ishii și Kawazugahana. Castelul Takamatsu era situat chiar în mijlocul acestei câmpii deschise. În ochii lui Hideyoshi, plantațiile, orezăriile, terenurile de călărie și satele de pe acest șes plat erau deja scufundate. După cum vedea el lucrurile, malurile muntoase din cele trei lacuri puteau fi privire ca un șir șerpuitor de capuri și de plaje, iar Castelul Takamatsu, ca o insulă solitară, făcută de mâna omului. Hideyoshi îi înapoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
năvăleau prin deschizături, cu un vuiet care suna ca un val tsunami. Cine avea să ajungă mai repede, apa sau Hideyoshi, care acum își îndemna calul spre răsărit? Podișurile din jurul castelului se transformaseră aproape imediat într-o câmpie uscată, pe când șesurile joase deveniseră mlaștini străbătute cruciș și curmeziș de râuri; astfel, chiar dacă militarii clanului Mori s-ar fi gândit să-i urmărească, n-aveau să poată trece timp de încă două trei zile. În ziua a șaptea, Hideyoshi ajunse la vadul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
unei poziții avantajoase. În fața lor, flutura stindardul cu evantai auriu al lui Ieyasu. Relieful era foarte întortocheat în așezare. În depărtare, calea spre o porțiune a câmpiei întinse din Higashi Kasugai șerpuia și cotea, când forfecată între munți, când îmbrățișând șesurile mai mici. Drumul Mikawa, care făcea legătura cu Okazaki, se vedea departe, spre miazăzi. Dar munții acopereau mai mult de jumătate din orizont. Nu existau prăpăstii abrupte sau steiuri înalte, ci numai valuri-valuri de coline unduitoare. Primăvara fiind pe sfârșite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
15 martie 1761 “cu iscălitura și pecete răposatului întru fericiri părintele domniei meli Ioan Teodor voevod”. Locul dăruit se întindea: “din gios supt Curte domnească, undi au fostu și heleșteul domnescu,... cu iazul și cu vadul și dimpreună cu tot șesul... Bahluiului... și din iaz în gios... și cu matca Bahluiului... despre apus până unde se împreună hotarul mănăstirii Gălății și... mănăstirii Frumoasa dimpreună cu vadul... pe care loc să aibă voie... a-și faci... și moară,... și fiind aproape de Curtea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
n) protopopului Manolachi” o casă situată “de vale de Curte gospod, supt Gunoiu, alăture de la vale, dispre Bahluiu”. --Află, dragule, că soții Anița și Ștefan 3 armaș vând la 17 septembrie 1797 soților Ilinca și Sterie Zisu “o casă pe șesul Bahluiului, în mahalaua Broștenilor, supt Gunoiu”. --Cer iertare, sfințite, dar nu pot să nu remarc, cum am mai făcut-o, că o față bisericească de pe cea mai înaltă treaptă... --Ce vrei să spui? --Că la 26 februarie 1800 Maria Androneasa
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
la o ședință, despre niște obiective, care la acea dată erau perfect realizabile, dar care în timpurile ce aveau să vină, se vor translata ușor dar sigur pe terenul științifico-fantasticului. Cu câteva zile mai înainte, la Vaslui, avuseseră loc pe șesul de lângă Peniteciar, demonstrații cu avioane ușoare și motodeltaplane. Entuziasmat, președintele de ședință din acea zi, Aganencei, fostul director de la Combinatul Moldosin, a propus ca să se construiască la Vaslui un aerodrom. L-a temperat puțin primarul Cristea, amintindu-i că pe
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
departe vodă: „din ispisoc de danie... ce ne-au arătat de la Dumitrașco Cantacuzino voievod, de un loc de moară de la capul iazului cestui domnesc din gios, în gârla ce vine despre Balica (Frumoasa), și cu o bucată de loc din șes, din hotarul târgului Iașilor, și cu o bucată de loc din locul gălătenilor, socotindu ca să le fie de treaba iazului morii... dacă am văzut acel adevărat zapis de danie crezutu-l-am și... încă am dat... sfintei mănăstiri... Galata din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
7178 (1670). De fapt, zidirea mănăstirii a început în 1669 și s-a sfârșit în 1672. Dacă vrei să știi - și știu că ești curios din fire - la 10 iunie 1672 Sultanul Mahomed al IV-lea, care avea tabără pe șesul łuțorei, a urcat la Cetățuia, la invitația lui Gheorghe Duca voievod. Mult i-au plăcut priveliștile văzute de aici, dar a prezis grabnica ruinare a Cetățuii... Intrăm pe sub turnul clopotniță, care încheie zidul împrejmuitor, înalt de vreo 7 metri. Bătrânul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fiule. Mănăstirea Cetățuia era închinată „la sveta... besăreca... în Ierusalim, unde iaste Îngroparea Domnului Dumnedzău și Mântuitorul nostru Iisus Hristos”. Apoi că la 31 martie 1680 (7188) Gheorghe Duca voievod a dăruit Cetățuii „un loc de moară ce iaste în șes, lângă grădina domnească a răposatului Vasilie vodă (Lupu), în pârâul Bârnovii”. Închinarea mănăstirilor moldovenești către Muntele Athos sau către Ierusalim era un lucru obișnuit, dar se mai puteau închina și către mănăstiri autohtone. Așa a făcut Constantin Duca voievod la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Și te privesc nepăsător C-un rece ochi de mort. Tu trebuia să te cuprinzi De acel farmec sfînt, Și noaptea candela s-aprinzi Iubirii pe pămînt. (1883) Mihai Eminescu Trecut-au anii ... Trecut-au anii că nori lungi pe șesuri Și niciodată n-or să vie iară, Căci nu mă-ncîntă azi cum ma mișcară Povești și doine, ghicitori, eresuri, Ce fruntea-mi de copil o-nseninară, Abia-nțelese, pline de-nțelesuri Cu-a tale umbre azi în van mă-mpresuri, O, ceas
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
Filisteni în mîinile tale." 20. David a venit la Baal-Perațim unde i-a bătut. Apoi a zis: "Domnul a risipit pe vrăjmașii mei dinaintea mea, ca niște ape care se rup." De aceea s-a dat locului aceluia numele Baal-Perațim (Șesul rupturii). 21. Ei și-au lăsat idolii acolo și David și oamenii lui i-au luat. 22. Filistenii s-au suit din nou, și s-au răspîndit în valea Refaim. 23. David a întrebat pe Domnul. Și Domnul a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
om este oaspetele lui, nu poate accepta. Legea noastră nu-i permite. — Legea voastră nu mai există! Malik-el-Haideri se așeză pe o piatră și-și aprinse o țigară, în timp ce coloana de soldați și captivi începu să coboare colina stâncoasă spre șes, unde așteptau mașinile. — Legea voastră, făcută de tuaregi pentru tuaregi și în folosul lor, nu mai are valabilitate în fața legilor naționale. îi suflă fumul în față. — Soțul tău n-a vrut să înțeleagă cu binele și acum va trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]