40,723 matches
-
altor țări precum Franța, Polonia, Suedia, Bulgaria, Ungaria, Marea Britanie. Cele mai fericite țări din Uniune sunt Germania și Austria, unde rata șomajului nu trece de 10%. În Germania este de 7,8%, iar în Austria de 8,9%. Iată harta șomajului:
Harta șomerilor Europei. Situație CRITICĂ. Țara cu o situație dramatică by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/82093_a_83418]
-
sporirea numărului de locuri de muncă pentru tineri, "Youth Employment Initiative". Totodată, România primește 8 miliarde de euro pentru investiții rurale și 168 de milioane pentru sectoarele maritime și piscicole. Conform comunicatului Comisiei Europene, investițiile UE vor ajuta la reducerea șomajului și vor impulsiona competitivitatea și creșterea economică prin susținerea inovațiilor și educației în zonele rurale și urbane. Fondurile Europene Structurale și de Investiții cuprind (ESIF): Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul European Social, Fondul de Coeziune, Fondul European Piscicole și
Comisia Europeană a adoptat "Acordul de Parteneriat" cu România: Bruxellesul oferă 23 de miliarde de euro by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82111_a_83436]
-
sporirea numărului de locuri de muncă pentru tineri, "Youth Employment Initiative". Totodată, România primește 8 miliarde de euro pentru investiții rurale și 168 de milioane pentru sectoarele maritime și piscicole. Conform comunicatului Comisiei Europene, investițiile UE vor ajuta la reducerea șomajului și vor impulsiona competitivitatea și creșterea economică prin susținerea inovațiilor și educației în zonele rurale și urbane. Fondurile Europene Structurale și de Investiții cuprind (ESIF): Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul European Social, Fondul de Coeziune, Fondul European Piscicole și
Comisia Europeană a adoptat "Acordul de Parteneriat" cu România: Bruxellesul oferă 23 de miliarde de euro by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82112_a_83437]
-
provoacă/ viața a devenit imposibilă aici lângă stade de france/ noaptea se aud sirenele poliției și ale pompierilor/ elicopterele suvolează saint-denis/ fiii imigranților nu se mai simt francezi/ își agită excitați cartea de identitate/ s-au săturat de discriminare mizerie șomaj/ și atacă autobuze vitrine intră cu bâtele în carrefour/ și distrug// furia fostelor colonii răscumpără păcatele coloniștilor/ care le-au tulburat somnul/ acum sunt două popoare diferite aici/ cel din paris și cel din periferii: liberté, égalité, diversité". (p. 37
Parisul sufletelor împovărate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9742_a_11067]
-
muncă ocupat de salariat, dintr-o cauză reală și serioasă. Potrivit art. 67 din Codul muncii, persoana în cauză beneficiază de compensații, în condițiile legii și a celor prevăzute în contractul colectiv de muncă, cât și de măsuri de combaterea șomajului. Tot din motive ce nu țin de persoana salariatului poate avea loc concedierea colectivă, în condițiile art. 68 alin. 1 și 2 din Codul civil. În acest scop, angajatorul este obligat să inițieze consultări prealabile cu sindicatul și cu reprezentanții
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
în funesta galerie de mai sus oameni de bună-credință, mai puțintei la minte, luați de val în marea de vorbe despre pericolul dictaturii. Eu nu i-am văzut, dar poate există. Câteva ONG-uri, mogulii și păreriștii lor speriați de șomaj, trei partide și câteva sindicate s-au înfrățit în Alianța Anti. Ei au decretat că Traian Băsescu are voie doar să tacă sau să dispară. Orice zice și face este prost, odios și ilegal. Respectă legea numai când își ține
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
În vârstă de 17 ani, bolnavă de sifilis și SIDA, care a reușit să Îmbolnavească 156 de bărbați care i-au fost clienți. Puținele cercetări făcute În România au permis identificarea următorilor factori care determină angajarea unor tinere În prostituție: șomajul - În condițiile procesului de restructurare a unor Întreprinderi sau șantiere sau În cazul Încetării activității acestora, numeroase tinere (mai ales muncitoarele necalificate și absolventele fostelor licee cu profil industrială au Întâmpinat dificultăți În reinserția În câmpul muncii, alegând calea prostituției
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
unui drept care să o instituie și care să organizeze cererea și oferta de locuri de muncă. Neexistând o adaptare automată a ofertei și a cererii de muncă, statul intervine masiv pe această piață cu scopul de a ține sub control șomajul, de a reduce rata acestuia. Într-o economie modernă există mai multe piețe: piața bunurilor și a serviciilor, piața capitalurilor, piața resurselor naturale, piața muncii. Ele acționează simultan, asigurând funcționarea mecanismului economic și social, reglarea proceselor și fenomenelor În condiții
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
existe reglementări care să o recunoască; să fie constituite organisme care să o organizeze; să existe oferte de servicii (de locuri de muncă); statul să intervină pentru a armoniza, pentru a tempera excesele și mai ales pentru a controla fenomenul șomajului . În acest mecanism de cerere-ofertă și de schimb munca nu trebuie tratată ca ,,o marfă” pentru că aceasta este Împotriva demnității umane. Există un document internațional care interzice o astfel de optică și un asemenea tratament. Astfel, potrivit Declarației de la Philadelphia
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
pe piața locurilor de muncă sunt unul dintre determinanții cererii de bunuri de consum, salariații nu pot cheltui decât dacă au reușit să-și vândă forța de muncă În schimbul unui salariu suficient (cu excepția cazului În care beneficiază de alocații de șomaj și deci, de venituri de transfer) la fel, producătorii nu vor face angajări decât dacă au reușit (sau cred că vor reuși) să vândă o cantitate suficientă din producția lor la un preț considerat remunerator. În afară de aceasta s-a semnalat
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a uita de rigiditatea naturală, determinată de formarea și pregătirea profesională, de modelul cultural (stil de viață). Pe această linie piața muncii se confruntă cu o insuficientă reglementare juridică În ce privește reprezentativitatea participanților la negociere, condiții de acordare a ajutorului de șomaj, natura surselor de finanțare a pregătirii și reconversiei profesionale. Crearea unor instituții adecvate problematicii pieței muncii se află sub semnul improvizatului și al centralismului. În procesul reglementării legislative și instituționale a pieței muncii s-a urmărit realizarea unui raport optim
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
să se analizeze mult mai atent și pe un termen mult mai Îndelungat această piață care nu va avea niciodată un echilibru perfect, fiind supusă totdeauna unor noi dezechilibre. Altfel spus, folosirea forței de muncă atrage după sine și fenomenul șomajului cvasiprezent. Asigurarea unui echilibru real al pieței forței de muncă este Întotdeauna strâns legată de flexibilitatea acestei piețe, respectiv de măsura În care forța de muncă este sau nu elastică la variațiile de cererii. Factorii care determină flexibilitatea și mobilitatea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
propriu și lucrătorii familiali neremunerați care lucrează În agricultură, durată minimă este de 15 ore). Definirea populației ocupate la anchetă are un caracter extensiv, criteriul impus fiind Îndeplinit și de numeroase persoane Înscrise la oficiile de forță de munca și șomaj, dar care desfășoară activități În timp redus, ocazionale sau sezoniere. Așa se explică faptul ca Între populația ocupată Înregistrată la recensământ și la anchetă există - În general - o diferență În defavoarea primei. De asemenea, În populația ocupată se includ atât persoanele
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
dat de nivelul de trai a populație influențat la rândul său de veniturile obținute, În primul rând de către populația ocupată. 3.2. Șomerii Șomerii sunt, conform art. 5 pct. IV, din Legea nr. 76/2002 privind sistemul de asigurări pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, persoanele care Îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: a. se află În căutarea unui loc de muncă de la Împlinirea vârstei de minim 16 ani și până la Îndeplinirea condițiilor de pensionare; prin persoane În căutarea unui loc
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
la alt furnizor de servicii de ocupare, organizat În condițiile prevăzute de lege. În funcționarea mecanismelor pe piața forței de muncă, un rol deosebit de important Îl au indicatorii ce prezintă, gradul de ocupare al forței de muncă, salariul real, rata șomajului și nu În ultimul rând conflictele de muncă. În ultimă instanță, preocuparea instituțiilor pieței de muncă este strâns legată În principal de formarea și utilizarea forței de muncă, În așa fel Încât, În final, respectiva economie națională trebuie să se
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de formarea și utilizarea forței de muncă, În așa fel Încât, În final, respectiva economie națională trebuie să se confrunte, pe fondul creșterii nivelului de trai; cu un grad de ocupare al forței de muncă cel puțin la nivelul existenței „șomajului natural”. Împărtășim opinia, potrivit căreia șomajul natural este cel corespunzător unei rate de până la 5%. „Ratele șomajului au avut evoluții diferite de la o țară la alta. Cu toate acestea, pot fi desprinse câteva tendințe generale. Mai Întâi, În primele decenii
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncă, În așa fel Încât, În final, respectiva economie națională trebuie să se confrunte, pe fondul creșterii nivelului de trai; cu un grad de ocupare al forței de muncă cel puțin la nivelul existenței „șomajului natural”. Împărtășim opinia, potrivit căreia șomajul natural este cel corespunzător unei rate de până la 5%. „Ratele șomajului au avut evoluții diferite de la o țară la alta. Cu toate acestea, pot fi desprinse câteva tendințe generale. Mai Întâi, În primele decenii postbelice, cele mai multe țări avansate economic au
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
să se confrunte, pe fondul creșterii nivelului de trai; cu un grad de ocupare al forței de muncă cel puțin la nivelul existenței „șomajului natural”. Împărtășim opinia, potrivit căreia șomajul natural este cel corespunzător unei rate de până la 5%. „Ratele șomajului au avut evoluții diferite de la o țară la alta. Cu toate acestea, pot fi desprinse câteva tendințe generale. Mai Întâi, În primele decenii postbelice, cele mai multe țări avansate economic au cunoscut rate ale șomajului mai reduse de 5%. Apoi, Începând cu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
corespunzător unei rate de până la 5%. „Ratele șomajului au avut evoluții diferite de la o țară la alta. Cu toate acestea, pot fi desprinse câteva tendințe generale. Mai Întâi, În primele decenii postbelice, cele mai multe țări avansate economic au cunoscut rate ale șomajului mai reduse de 5%. Apoi, Începând cu primul șoc petrolier, aceste rate au cunoscut creșteri notabile În toate țările. În sfârșit, În ultimii ani marchează o nouă revigorare a șomajului, după o temporară ameliorare a sa În a doua jumătate
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
decenii postbelice, cele mai multe țări avansate economic au cunoscut rate ale șomajului mai reduse de 5%. Apoi, Începând cu primul șoc petrolier, aceste rate au cunoscut creșteri notabile În toate țările. În sfârșit, În ultimii ani marchează o nouă revigorare a șomajului, după o temporară ameliorare a sa În a doua jumătate a deceniului opt”. Trebuie afirmat totuși, că deși există și excepții (Japonia), instituțiile pieței muncii nu au reușit În ultimele decenii să asigure un grad de ocupare al forței de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ameliorare a sa În a doua jumătate a deceniului opt”. Trebuie afirmat totuși, că deși există și excepții (Japonia), instituțiile pieței muncii nu au reușit În ultimele decenii să asigure un grad de ocupare al forței de muncă În limitele „șomajului natural”, care tinde să crească, ceea ce demonstrează că eficiența acestora nu a fost corespunzătoare, concretizându-se, pe de o parte, În altă parte, În relativa accentuare a tensiunilor dintre muncă și capital. Fără a ne propune să detaliem o anumită
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a tensiunilor dintre muncă și capital. Fără a ne propune să detaliem o anumită formă a echilibrului forței de muncă, considerăm că aceasta nu poate să se identifice cu ocuparea deplină. În literatura economică se apreciază că existența așa numitului „șomaj natural” este nu numai o realitate, ci și o cerință a dezvoltării economico-sociale. Ocuparea deplină nu Înseamnă o ocupare completă a tuturor resurselor de muncă, În tot anul și În toate zilele lui, nu Înseamnă că niciun individ din aceste
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de muncă și capabil să muncească, este ocupat productiv, În fiecare zi a vieții sale În muncă”. În literatura de specialitate a căpătat o tot mai mare audiență conceptul de „ocupare echilibrată” În care se admite existența unei rate a șomajului de 3%, 5% și uneori de 7%. Echilibrul pieței muncii este influențat de o multitudine de factori interni și externi, dar, evident, În primul rând, de raportul dintre cerere și ofertă. În concluzie, societatea românească, profund marcată de dispariția piețelor
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
nu mai corespund ca performanțe cerințelor economiei de piață. Urmează În cascadă o scădere bruscă a volumului producției, diminuarea ofertei de bunuri și servicii, reducerea numerică a locurilor de muncă. În acest mod a apărut În mod manifest, la suprafață, șomajul. Șomajul În alte țări cu economie consolidată este privit ca un fenomen, firesc, care prin surplusul de forță de muncă generează un climat competițional sănătos, benefic oricărei economii. În condițiile României, Însă, șomajul este perceput ca un fenomen social, cronicizarea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
mai corespund ca performanțe cerințelor economiei de piață. Urmează În cascadă o scădere bruscă a volumului producției, diminuarea ofertei de bunuri și servicii, reducerea numerică a locurilor de muncă. În acest mod a apărut În mod manifest, la suprafață, șomajul. Șomajul În alte țări cu economie consolidată este privit ca un fenomen, firesc, care prin surplusul de forță de muncă generează un climat competițional sănătos, benefic oricărei economii. În condițiile României, Însă, șomajul este perceput ca un fenomen social, cronicizarea degradării
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]