1,434 matches
-
Cordylus spp. (ÎI) = 456 Șopârlele cu brâu Teiidae Tejide Crocodilurus amazonicus (ÎI) = 457 Șopârla cu coada de crocodil Dracaena spp. (ÎI) Varani Tupinambis spp. (ÎI) = 458 Tejul Scincidae Corucia zebrata (ÎI) Xenosauridae Șopârle-crocodil Shinisaurus crocodilurus (ÎI) Șopârla-crocodil de Chină Helodermatidae Șopârle scorpion Heloderma spp. (ÎI) Șopârla scorpion Varanidae Varanus spp. (ÎI) (Cu exceptia speciilor incluse în anexa A) Varani Varanus bengalensis (I) Varanul de Bengal Varanus flavescens (I) Varanul galben Varanus griseus (I) Varanul de deșert Varanus komodoensis (I) Varanul din Komodo
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
cu brâu Teiidae Tejide Crocodilurus amazonicus (ÎI) = 457 Șopârla cu coada de crocodil Dracaena spp. (ÎI) Varani Tupinambis spp. (ÎI) = 458 Tejul Scincidae Corucia zebrata (ÎI) Xenosauridae Șopârle-crocodil Shinisaurus crocodilurus (ÎI) Șopârla-crocodil de Chină Helodermatidae Șopârle scorpion Heloderma spp. (ÎI) Șopârla scorpion Varanidae Varanus spp. (ÎI) (Cu exceptia speciilor incluse în anexa A) Varani Varanus bengalensis (I) Varanul de Bengal Varanus flavescens (I) Varanul galben Varanus griseus (I) Varanul de deșert Varanus komodoensis (I) Varanul din Komodo (varanul uriaș) Varanus olivaceus (ÎI
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Lonchura stygia Padda fuscata Sturnidae Sturnide (grauri) Cosmopsarus regius Mino dumontii Sturnus erythropygius Corvidae Corvide Cyanocorax caeruleus Cyanocorax dickeyi REPTILIA Reptile TESTUDINATA Broaște țestoase Emydidae Broaște țestoase de apă dulce Chinemys nigricans Ceoemyda spengleri Melanochelys trijuga Carettochelodae Carettochelys insculpta SAURIA Șopârle Gekkonidae Geckolepis maculata Șopârle gecko Rhacodactylus auriculatus Rhacodactylus ciliatus Rhacodactylus leachianus Uroplatus spp., viz. Uroplatus alluaudi Uroplatus ebenaui Uroplatus fimbriatus Uroplatus guentheri Uroplatus henkeli Uroplatus lineatus Uroplatus malahelo Uroplatus phantasticus Uroplatus sikorae Agamidae Acanthosaura armata Cordylidae Zonosaurus karsteni Zonosaurus laticaudatus
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Sturnidae Sturnide (grauri) Cosmopsarus regius Mino dumontii Sturnus erythropygius Corvidae Corvide Cyanocorax caeruleus Cyanocorax dickeyi REPTILIA Reptile TESTUDINATA Broaște țestoase Emydidae Broaște țestoase de apă dulce Chinemys nigricans Ceoemyda spengleri Melanochelys trijuga Carettochelodae Carettochelys insculpta SAURIA Șopârle Gekkonidae Geckolepis maculata Șopârle gecko Rhacodactylus auriculatus Rhacodactylus ciliatus Rhacodactylus leachianus Uroplatus spp., viz. Uroplatus alluaudi Uroplatus ebenaui Uroplatus fimbriatus Uroplatus guentheri Uroplatus henkeli Uroplatus lineatus Uroplatus malahelo Uroplatus phantasticus Uroplatus sikorae Agamidae Acanthosaura armata Cordylidae Zonosaurus karsteni Zonosaurus laticaudatus Zonosaurus madagascariensis Zonosaurus quadrilineatus
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
și un efectiv mai mare, graurii comuni și purpurii (oaspeți de vară). Dintre păsările cântătoare, în stepă trăiesc fluierarii (Tringa totanus), prigoriile (Merops apiaster), dumbrăvencile albastre (Caracias garrulus) și cunoscuta ciocârlie de Bărăgan (Melano sarypha calandra) 4) reptilele, reprezentate de șopârlele de stepă din familia Lacerta și de șerpii aparținînd genului Caluber. În ultimii ani a început acțiunea de colonizare a fazanului în pădurile din apropierea municipiului, multe exemplare din specia Fasianus colchycus fiind căutate pentru penajul lor cu un colorit aparte
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
și un efectiv mai mare, graurii comuni și purpurii (oaspeți de vară). Dintre păsările cântătoare, în stepă trăiesc fluierarii (Tringa totanus), prigoriile (Merops apiaster), dumbrăvencile albastre (Caracias garrulus) și cunoscuta ciocârlie de Bărăgan (Melano sarypha calandra) 4) reptilele, reprezentate de șopârlele de stepă din familia Lacerta și de șerpii aparținînd genului Caluber. În ultimii ani a început acțiunea de colonizare a fazanului în pădurile din apropierea municipiului, multe exemplare din specia Fasianus colchycus fiind căutate pentru penajul lor cu un colorit aparte
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
hârciogul, iepurele, ariciul, cârtița. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și, în ultimii ani, căprioara. Din grupa păsărilor se află stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestriță, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, Oltului și a celorlalte pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, șalăul, somnul, scrumbia, etc. Pe lângă aceste vertebrate, fauna cuprinde o mare varietate de insecte. Zona de la digul de protecție
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtita. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și în ultimii ani căprioară. Din grupa păsărilor, menționam: stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestrița, rândunica, vrabia, cioară, ciocârlia, etc.. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, a celorlalte râuri și pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, salăul, somnul, scrumbia, etc.. Fauna este completată de o mare varietate de insecte. Zona de la digul de protecție la
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
Leuciscus idus"), cernușcă ("Leuciscus borysthenicus"), știucă de Amur ("Esox reichertii"), caracudă ("Carassius carassius"), lin ("Tinca tinca"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), plătică ("Abramis brama"), caracudă argintie ("Carassius auratus auratus"). Vipera de stepă ("Vipera ursinii"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla multicoloră ("Eremias arguta"), șopârla de câmp ("Podarcis taurica"), șopârla cenușie ("Lacerta agilis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), țestoasa dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), buhaiul de baltă cu burtă
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
borysthenicus"), știucă de Amur ("Esox reichertii"), caracudă ("Carassius carassius"), lin ("Tinca tinca"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), plătică ("Abramis brama"), caracudă argintie ("Carassius auratus auratus"). Vipera de stepă ("Vipera ursinii"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla multicoloră ("Eremias arguta"), șopârla de câmp ("Podarcis taurica"), șopârla cenușie ("Lacerta agilis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), țestoasa dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), brotacul
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
reichertii"), caracudă ("Carassius carassius"), lin ("Tinca tinca"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), plătică ("Abramis brama"), caracudă argintie ("Carassius auratus auratus"). Vipera de stepă ("Vipera ursinii"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla multicoloră ("Eremias arguta"), șopârla de câmp ("Podarcis taurica"), șopârla cenușie ("Lacerta agilis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), țestoasa dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
nisipuri zburătoare) cu deosebit efort, incepand cu anul 1932. Printre speciile arboricole întâlnim: salcâmul, stejarul pedunculat, șocul, păducelul. Lunca Șiretului (aria inundabila) este reprezentată de plop, salcie, arin și cătina. Fauna este reprezentată - în pădurea Hanu Conachi - prin specia unicat: șopârla de nisip (Eremyas argută deșerți) dar și de cerbul lopătar, căprioare, vulpi, iepuri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fundeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
întâlnim elemente faunistice est-europene și central-europene. Întâlnim fauna specifică de pădure, lupul și râsul dispărând de mai bine de 45 de ani. Ca fauna piscicola întâlnim crapul, carasul etc.Fauna nisipurilor este mai săracă;găsim termita, furnică, șarpele termofil și șopârla de nisip. În urmă faptului că ambianța naturală oferă condiții de dezvoltare a vieții și activități umane, componentele cadrului natural trebuie analizate prin influență ce o exercita atât așezărilor localității Ivești precum și modul în care omul prin activitatea să le-
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
în zona luncii Bahluiului și a văilor înguste. Pe teritoriul comunei se găsesc unele rarități faunistice, ca rădașca (Lucanus cervus), fluturele Evergestis ostrogovichi (în a doua localitate din lume), greierul împroșcător (Dinarhus desipus), vipera de stepa moldava (Vipera ursini moldavica), șopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis), precum și păsări: fașa de câmp (Anthus campestris), prepelița (Coturnix coturnix), mărăcinar negru (Saxicola torquata) sau ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), potârnichi, lebede. Animale sălbatice: porc mistreț,vulpe, căprior, iepuri și în migrație cerb. Conform recensământului
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
poți să faci o cameră plină cu oameni beți și drogați să se trezească și să gândească, înseamnă că faci ceva.” Aceasta popularitate rezistență se reflectă în vânzările constante ale înregistrărilor lor timpurii. Personajul metaforic al lui Jim Morrison Regele Șopârla (The Lizard King) este explicat în acest link.
The Doors () [Corola-website/Science/300057_a_301386]
-
corpul acoperit de o piele groasă, solzoasă, fără picioare sau cu picioare scurte, dispuse lateral, și cu inima tricamerală. Doar câteva duc un mod de viață acvatic sau semiacvatic. Se cunosc aproximativ 7000 de specii de reptile. Formele actuale includ șopârlele, șerpii, broaștele țestoase și crocodilii. Corpul reptilelor poate fi alungit (șopârlă, șarpe, crocodil) sau rotund (broască țestoasă). Pielea lor solzoasă micșorează evaporarea apei din corp și le dă posibilitatea să trăiască în zone aride. Ochii sunt destul de dezvoltați. Ei au
Reptilă () [Corola-website/Science/300112_a_301441]
-
picioare scurte, dispuse lateral, și cu inima tricamerală. Doar câteva duc un mod de viață acvatic sau semiacvatic. Se cunosc aproximativ 7000 de specii de reptile. Formele actuale includ șopârlele, șerpii, broaștele țestoase și crocodilii. Corpul reptilelor poate fi alungit (șopârlă, șarpe, crocodil) sau rotund (broască țestoasă). Pielea lor solzoasă micșorează evaporarea apei din corp și le dă posibilitatea să trăiască în zone aride. Ochii sunt destul de dezvoltați. Ei au un cristalin foarte elastic, ce le permite să vadă la distanțe
Reptilă () [Corola-website/Science/300112_a_301441]
-
Pielea lor solzoasă micșorează evaporarea apei din corp și le dă posibilitatea să trăiască în zone aride. Ochii sunt destul de dezvoltați. Ei au un cristalin foarte elastic, ce le permite să vadă la distanțe mari. Coloana vertebrală are 10 vertebre (șopârla) sau mai multe. Cutia craniană este unită cu prima vertebră. Din această cauză mobilitatea capului este mare.La șerpi, coastele nu sunt unite între ele prin intermediul sternului, putând să înghită hrana mai bine. Reptilele au o musculatură dezvoltată, în special
Reptilă () [Corola-website/Science/300112_a_301441]
-
și au scoarță cerebrală. Este un sistem nervos centralizat. Reptilele trăiesc pe aproape toate continentele (în afară de Antarctica). Marea majoritate a reptilelor trăiesc în țările cu climă foarte caldă , fiind majoritatea nocturne.În zonele acestea pot fi întâlnite unele specii de șopârle și șerpi diurne. Iarna ele hibeneaza, din cauza micșorării temperaturii externe și interne. Înmulțirea se face prin ouă depuse de femelă în locuri însorite. Ele sunt clocite cu ajutorul căldurii solare. Dezvoltarea embrionului se face fără metamorfoza. Carnivore sau insectivore Vezi: Clasificarea
Reptilă () [Corola-website/Science/300112_a_301441]
-
ciocănitoare, sturzi, codobaturi de pădure, mierle. Cocoși de munte și ierunci se adăpostesc prin desișuri. Dintre păsările răpitoare trăiesc în masiv: ulii, șoimi, acvile de pădure sau pajure, vânturei, și mai rar vulturi de stâncă. Numeroase reptile, unele inofensive ca șopârlele de munte, gușterii precum și batracienii, cum sunt salamandrele, mișună prin covoarele de frunziș mort. În unele locuri, pe versanții orientați spre soare, viețuiesc și vipere. Multe din pâraiele de munte și lacurile alpine sunt astăzi repopulate cu păstrăvi. Pe culmi
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
i (lat. "Sarmatae") erau un amestec de popoare scitice (indo-ariene), care își trage denumirea de la expresia grecească "Σαυρομάτιοι" : "Sauromatioi", adică "ochi de șopârlă". i au fost menționați mai întâi de Herodot și Hipocrate, fiind pe atunci aflați încă la răsărit de Don. Pe timpul lui August ei apar pe la gurile Dunării. Triburi izolate de sarmați apar și în Dacia : iazigii - între Dunare și Tisa
Sarmați () [Corola-website/Science/300202_a_301531]
-
atât din țară cât și din străinătate. În zona alpină trăiește: vulturul bărbos, cinteza de munte, ciocârlia balcanică, găinușa de alun, cocoșul de munte, corbul de munte, corbul, potârnichea. Pe stâncile golașe ale zonei alpine, este întâlnită și vipera comună, șopârle de munte, tritonul, unele specii de fluturi, șoarecele alb alături de care uneori urcă și șobolanii. În pădurile montane este întâlnit: cerbul carpatin, ursul, jderul, râsul, jderul de scorbură. Dintre păsări mai răspândite sunt: cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, acvila
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
întâlnit: cerbul carpatin, ursul, jderul, râsul, jderul de scorbură. Dintre păsări mai răspândite sunt: cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, acvila, alunarul, corbul, mierla, pițigoiul de munte. Mișună de asemenea în aceste păduri și numeroase reptile și amfibieni: vipera comună, șopârla de munte, broasca brună, salamandra, șarpele de alun și năpârca. O faună bogată este întâlnită și în etajul pădurilor de fag și fag în amestec cu rășinoase, unde predomină mamifere ca: ursul brun, veverița, căprioara, jderul de pădure, mistrețul, șoarecele
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
lupus"), vulpea ("Canis vulpis"), căprioara ("Capreolus capreolus"), bursucul ("Mustela putorius"), dihorul ("Putorius putorius"), ursul ("Ursus arctos"), ciuful de pădure ("Asio otus"), uliul găinilor ("Accipiter gentilis"), cucveaua ("Athene noctua")etc.; reptile: șarpele de casă ("Natrix natrix"), șarpele de aluniș ("Coronella austriaca"), șopârla cenușie ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis") etc.. Prima biserică a fost din lemn, fiind menționată în anii 1840 și 1860. Aceata a fost dezafectată, pe locul mesei altarului fiind actual o mică construcție de piatră. Biserica de piatră a fost
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
pisica sălbatica, râsul, ursul, veverița și vulpea, de păsări ca alunarul, buha, ciocănitoarea pestriță, cucul, mierla neagră, negroaica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare ca șoareci și șobolani. Reptilele sunt reprezentate de șerpi, șopârle. Se găsesc și broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumătate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege : uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnița, ursul
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]