97,255 matches
-
seacă. în text se simte un fior, o vibrație pe care n-o regăsim (cu excepția romanticilor, v. N. Bălcescu, N. Iorga), la istoricul obiectiv. Și nu i-o reproșăm, pentru că el urmărește stabilirea adevărului, cu detașarea, cu răceala omului de știință, cercetează, trage concluzii și nu se emoționează. Mă întorc acum la jurnalul lui Pericle Martinescu și anume, la volumul Uraganul istoriei. Anul 1940, pe care l-am comentat cam în fugă într-un articol anterior din paginile acestei reviste. Iată
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
el un putregai", replică P. M. Asemenea fapte, să le zicem detalii, nu formează obiectul istoriei. Ele aparțin memorialisticii spiritului de observație și sensibilității diaristului, care știe să le pună în relief, completându-l, pe un alt plan, pe omul de știință. Odată cu anul 1940, cu instaurarea sângeroasei dictaturi legionare, P. M. nota altă dată că el și generația lui au murit ca scriitori. (Să precizăm că prea puțini au supraviețuit, mai ales cei plecați în exil.) Boemul și visătorul romantic, îmbibat de
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
cunoscător și cercetător riguros al teatrului. A deschis porți noi, nebănuite până la el. Pe orice cale a pătruns - a străbătut-o cu atenție, pas cu pas, și a descoperit ceea ce alții nu văzuseră. A făcut-o cu curiozitatea omului de știință: matematic și microscopic. Dar, în același timp, cu căldură și iubire. Cu tandrețea copilului care îți adoră mama și își respectă tatăl. Cu sensibilitate și emoție. Cu grija de a-l ocroti, de a-i păstra puritatea. Acest amestec subtil
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
mai clară a misterului pe care cuvintele lui promit a-l dezvălui. Heidegger este apostolul speculativ al tainei ascunse în cuvinte și este poate singurul filozof contemporan căruia i-a izbutit din plin rețeta obscurității. O obscuritate dozată cu o știință filologică infinitezimală și cu un fler aparte al psihologiei umane, căci Heidegger a intuit foarte bine că, în materie de selecție culturală, nu rămîn vii decît acele cărți încărcate de făgăduința unui mister. Cine are de partea lui misterul și
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
Sorin Lavric Perplexitatea pe care o încerci deschizînd cărțile lui Solomon Marcus nu vine din erudiția imensă etalată în ele, ci din constatarea stînjenitoare pentru tine că toată știința aceasta e a unui singur om. E ca atunci cînd cineva îți așază pe tipsie spectacolul cunoașterii și apoi îți spune că ea, cunoașterea aceasta, a încăput într-o singură minte. Te simți lezat în orgoliul celui care își închipuia
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
că ea, cunoașterea aceasta, a încăput într-o singură minte. Te simți lezat în orgoliul celui care își închipuia că este el însuși un știutor. Cultura aceasta, prin prăpastia pe care o cască între orizontul ei și falia îngustă a științei tale, are efectul unui afront: te simți jignit prin avansul cu care un altul te surclasează. În fața unui asemenea om, neliniștea pe care o simți e dată de neputința de a-i intui mecanismul intim. Parcă îți vine să-l
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
Pornind de la un zîmbet este o carte la capătul căreia te trezești îngenuncheat. Cititorul cu pregătire umanistă nu-l va putea urmări pe autor decît în trei sferturi din paginile cărții, restul rîndurilor fiind fortărețele inexpugnabile ale unei filozofii a științei pe care nu știu cîți intelectuali umaniști au pregătirea să o înțeleagă. Considerațiile matematice ale lui Solomon Marcus, cu prezentarea unor ecuații sau formule algebrice, cu indicarea unor scheme și cu punerea în lumină a unor noi tipuri de mulțimi
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
al acestei cărți este că, în ciuda universului cel mai adesea inaccesibil pentru adepții umanioarelor, ea prinde nemaipomenit de bine literaților, și asta chiar și numai pentru faptul că, într-o lume în care umaniștii nu pot ține pasul cu mersul științelor, cartea lui Solomon Marcus te racordează la un tărîm pe care singur nu l-ai afla în veci. Nu, nu e vorba de nici o reverență obedientă în fața unei discipline pe care nu o poți înțelege, ci de amănuntul că Solomon
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
că nimic nu îl leagă de el. În fond, Paradigme universale II. Pornind de la un zîmbet, ca eșantion reprezentativ al gîndirii științifice contemporane, e mîna prietenoasă pe care un erudit o întinde celor a căror erudiție se oprește la porțile științelor. Este drept că, purtat de la mașina Turing la descrierea logaritmică a unui fulg de zapădă, de la tipologia impreciziei regăsite în teoriile lui Gödel sau Prigogine pînă la teoria haosului determinist, de la programul binar al lui George Boole la teoria definibilității
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
prima condiție a înțelegerii ei. De aici și forța ei modelatoare, sau mai bine zis de aici putința de a-ți stîrni cele mai neașteptate asociații de idei. E o constatare de bun-simț că, parcurgînd o carte de popularizare a științei, asociațiile de idei pe care ți le prilejuiește lectura sînt incomparabil mai dese decît cele pe care le trăiești citind o carte de beletristică. Și atunci, ideea că ar putea exista o înțelegere pasivă ca act prin care autroul să
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
se află. Rezultă de aici o varietate stilistica, de tehnici narative și de modalități de abordare ideatica, data, în principal, de trecutul cultural diferit al celor patru personaje. Conștient de miza epica a confesiunii sale, Darie își trasează cu bună știință limitele poveștii: "...cred că ar trebui să vorbesc altfel (ș.a.) despre ceea ce s-a întîmplat, făcînd, de pildă, nu o descriere exactă, obiectivă a evenimentelor, ci spunînd, mai degrabă, o poveste (ș.a.) fie ea o poveste aproximativa sau inexacta, fiindcă
Exotism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10553_a_11878]
-
din istoria politică - divizarea veche de secole a Ucrainei de către alte state, care au intenționat să șteargă complet identitatea ucraineană și au acționat drastic în această direcție. Astfel, numeroși ucraineni etnici recunoscuți pe plan mondial (scriitorul Nikolai Gogol, omul de știință Vladimir Vernadski, compozitorii Dmitri Bortnianski, Igor Stravinski și chiar Piotr Ceaikovski, compozitorul și muzicologul Eusebius Mandicevski) au trăit și lucrat mai mult în afara teritoriului etnic al Ucrainei (...), așa că ei sunt de regulă încorporați în alte culturi etnice. Ca sa nu mai
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
Vuia îi solicită sprijinul (ca parlamentar) pentru dobândirea unor terenuri necesare Muzeului etnografic din Cluj și Parcului Național. Nicolae Iorga a contribuit considerabil la întemeierea Facultății de Litere și Filosofie, dar a influențat și unele decizii privitoare la Facultățile de științe, Medicină, Drept sau a avut importante consultări de specialitate cu unii dintre profesorii lor. Participarea lui Nicolae Iorga la construcția instituțională a Universității clujene este mai mult decât una simbolică și de la distanță: este o implicare în multe privințe decisivă
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
construcția instituțională a Universității clujene este mai mult decât una simbolică și de la distanță: este o implicare în multe privințe decisivă, evidentă sau subtilă, directă sau indirectă. "Cu toții - afirmă Stelian Mândruț în prefață - se adresau, cu deferență, fie omului de știință, colegului profesor, savantului, rectorului, fie omului politic, deputat, șef de partid, prim ministru, în strădania de a afla un rost imediat și răspuns prob la multe din chestiunile necesare de clarificat" (p. 10). Unii solicită un loc la studii în
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
primejdioasă, ci de sute. În oala codului intră o tonă de discipline, teologie, artă, ezoterism, istorie... Nu le enumăr pe toate, dar țin minte că, în timpul vizionării filmului, m-a pălit ideea că Dan Brown sau poate scenaristul neglijase o "știință" care ar fi avut potențial: alchimia, gîndiți-vă ce interesant ar fi fost să aflați că Sfîntul Graal e de fapt piatra filozofală... Oricum, toate aceste discipline - mi-e imposibil să nu mă gîndesc la Eco - utilizate sau mulse, cum vă
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
aibă. Evident, îi rămâne șansa de a merge la Viena. Dar dacă nu va mai fi nimic peste câțiva ani? Și oare e normal să ne expatriem de câte ori ne îmbolnăvim, fiindcă medicii care ne-ar fi putut consulta cu toată știința acumulată de-a lungul vremii s-ar afla nu la spital, ci la grădiniță, așteptându-și nepoții ca să-i conducă acasă? Numai o minte infantilă poate crede nefolositoare o minte în vârstă. Dnii Nicolăescu ori Miclea ar trebui să se
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
nu s-ar limită doar la gândirea mentală, deoarece ea include multe feluri de identificare cu alte persoane și popoare, prin experiență activă de viață. Altfel spus, dintr-o perspectivă holistica a cunoașterii umane, meta-știința ar orienta studiile din cadrul fiecărei științe sociale, analizând funcțiile potențiale și actuale în societatea că ansamblu (lume și lumi posibile), ținând cont, în primul rând, de tot ceea ce este îndoielnic sau de-a dreptul suspect. Revenind, și sinceri cu noi, mai trebuie să spunem că, indiferent
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mai trebuie să spunem că, indiferent ce spații de explorare ne-ar oferi meta-știința, fără o coerentă a abordării, orice spusă, din interiorul oricărui domeniu, șchioapătă, iar la transpunerea lingvistică, patologia, prin cele enunțate, este mai mult decat evidență. Filosofia științei și analitică, în special, vine, parcă, să completeze, într-un fel, ideile kantiene, adăugând acestora teoriile coerentiste ale opiniei, ale adevărului și ale cunoașterii.. În loc de concluzie la cele enunțate mai sus, putem spune că stă la îndemâna oricui (specialist sau nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
perspectiva kantiana (și nu numai a sa, aproape toată filosofia continentală modernă pune sub semnul întrebării cuvântul ,,lucru’’), are și o alta conotație total diferită de utilizarea lui întâmplătoare de către un fiștecine, ca la începutul alfabetizării. Cât despre ,,Infinit’’, după știință noastră, oricum inițiată și în ale matematicii, omenirea, până în prezent, încă nu i-a găsit subtilitatea nici în microși nici în macrocosmos. Din acest motiv, dar și pentru a nu fi ridicoli sau taxați drept babe ce își dau cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a pretestat că nu vrea să mă emoționez eu așa că nu vine. Dar a delegat-o pe fosta ei colega doamna profesoară Elenă Călinescu, profesoara la liceul de fete, să vină. Doamna Călinescu avea două surori. Virginica, tot profesoară de Științele Naturale căsătorită cu profesorul de fizico-matematici Bălan-un om calm, domol, avea să ne predea pentru o scurtă perioadă în timpul războiului, si Rica, învățătoare în comuna Păușești Mâglași. O comună în drum spre Olănești, la 14 kilometri de Râmnic. Știu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
reală și nominală, si lanțul ființei omenești, cu continuitatea și discontinuitatea să. Ambele, încărcate, genetic, de tensiune, bucurie și tragism. Și între ele, se află oglindă, câmpul relațional al conștiinței. „Cuvântul” este răsucit și desrăsucit pe toate fețele, cu multă știință adunată din studii „poetice” și „stilistice”, uneori este trecut din materie a poemelor în principiu generator și model al lor. Marian Barbu și-a dorit continuu claritatea și triumful logos-ului. A preferat ordinea intelectului în pofida datelor dezordonate și inconsistente
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
filosofiei (1912), ce va însemna cu adevarat prima piatră a filosofiei analitice. Deși aceasta își are rădăcini și ramificații europene (de la Kant, si nu numai, la Frege, ori Carnap, care muta distincția dintre adevăruri analitice și sintetice că granița între științele formale și științele factuale, empirice, sau „Școală de la Viena”), fructele ei s-au împlinit și se savurează peste ocean. Se găsesc în empirismul logic, în semiotica și, chiar, în poezie. Ele au apărut ca reacție la indeciziile metafizice și că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
va însemna cu adevarat prima piatră a filosofiei analitice. Deși aceasta își are rădăcini și ramificații europene (de la Kant, si nu numai, la Frege, ori Carnap, care muta distincția dintre adevăruri analitice și sintetice că granița între științele formale și științele factuale, empirice, sau „Școală de la Viena”), fructele ei s-au împlinit și se savurează peste ocean. Se găsesc în empirismul logic, în semiotica și, chiar, în poezie. Ele au apărut ca reacție la indeciziile metafizice și că nevoie a spiritului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de dedesubtul stomacului<footnote Clement Alexandrinul, op. cit., p. 281. footnote>. Aici se evidențiază că cel care este în stare să-și stăpânească pântecul va ști să stăpânească și sexul<footnote Georges Habra, op. cit., p. 196 footnote>. Referitor la acestea, atât știința medicală cât și arta duhovnicească au arătat fără echivoc că multă mâncare și mai ales băutura fără cumpătare stimulează și conduc inevitabil la declanșarea în gând și în trup a trândăviei și a curviei. Remediul ce apare frecvent în legătură cu postul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
este păcat, ci privitul cu poftă. Numai acest fel de privire te face să te scufunzi în adâncul desfrânării<footnote Ibidem, p. 98. footnote>, să ajungi prizonier<footnote Ibidem. footnote> și să săvârșești totul<footnote Ibidem. footnote>, păcătuind cu deplină știință și cu voință liberă. Căci când căutând cu iscodire te vei minuna și vei pofti, ai primit săgeata<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Puțul și împărțirea de grâu. 57 de predici de Sfântul Ioan Gură de Aur, Edit. Bunavestire
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]