1,711 matches
-
a șoptit înspăimîntat: - Bagă de seamă, bagă de seamă... Pungașul i-a râs în nas: - Taci, fleoarță, din gură! Paguba dracului! Afară, ningea mărunt, cu fulgi mici și deși. Orașul, alb ca o rochie de mireasă, strălucea în lumina zăpezii. Șutul avea o inimă ușoară și-o veselie de tânăr cu noroc. S-a oprit pe la frizeri, s-a mai tuns, s-a mai bărbierit, s-a parfumat ca un fante și, spre seară, puțin amețit de vinul băut și de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe el Paraschiv, și furia fl orbi. Sandu a crezut c-o omoară și s-a aruncat între ei: - Las-o! a strigat, c-o mai iubea încă. Las-o! Bozoncea a dat să-l lovească și pe el, dar șutul s-a ferit cu dibăcie și 1-a potolit. Piele a cărat-o pe Didina în casă și-a gonit lumea strânsă pe la porți: - Hai, ușcheală, fiecare la casa lui, că nu-i panoramă! Și-a poruncit lăutarilor să cânte
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
avea o privire împăienjenită, tulbure. Abia vorbea de durere. Codoșul se ducea după doctor: - Scapă, mînca-ți-aș ochii? - Scapă, n-avea nici o grijă, e sănătos tun. Se mai înveselea ăl bătrân. Îi aducea vin negru, puterea ursului: - Ia, Paraschive, ia, nenică... Șutul se dezmeticise după aia. - Te doare? îl întrebase Gheorghe. - Nițel mă mai ține în spate, dar nu-i nimic. Mă fac eu bine... Privea pe fereastră și vedea acoperișurile caselor pline de zăpadă. - Oh, nu mai trece iarna asta... Își
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a luat poliția... - Ce-mi tot spui?! - Sânt la gros. - Tu i-ai vândut, Sandule! -Ei, și dacă?! - I-ai mâncat fripți, Sandule... - Eu, că nu mai puteam fără tine. Ibovnica începu să pungă. - Ce-ai făcut? Ce-ai făcut? Șutul se apropiase de ea și-o încînta: - Lasă, ce, nu mă ai pe mine? Să vezi ce bine o să Trăim iar împreună, că eu te-am scos din Cruce și mi te-a luat Bozoncea, nu i-ar mai putrezi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
s-o șteargă, dar Paraschiv a și fost lângă el: - Ce mai faci, suflete? 358 Celălalt îngălbenise și-i tremurau buzele. Îl trecură nădușelile. Spuse curvei cu care era: - Tu du-te la masă... Pe față simțea ochii verzi ai șutului, neslăbindu-l de loc. - Nu bei un pahar de vin cu noi? îl întrebă Paraschiv. Ce era să facă? A mers la masa lor. . . - Astă-seară plătește Treantă, că i-a venit de la moșie. Taman bine ai picat, că o dată-i
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
tine. El se sui alături cu ea, îi cuprinse strâns talia și văzu că ea plânge. - De ce plângi, Anna? întrebă el. - Doamne, mă mir cum mai întrebi, sărmanul meu amic. Tu nu știi că eu am aflat? - Ce-ai aflat? - șut! să n-auză nimeni, căci nimeni nu știe. El intră în sala de bal. Cântece, vuiet, danț... dar mai ciudat i se părea că orice femeie îi zâmbea, ba-l lovea peste obraz cu evantaliul, chiar fetele cele mai rușinoase
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
așa și era, nu? Fusese așa încă de când se dusese cu părintele Costantino la Placanica, cu codrul de brânză în traistă și cu pâinea pe care Catarinella i-o frământase și copsese în timpul nopții. Mereu un cerșetor: sărac, luat în șuturi de toată lumea, brutalizat în temniță și la mânăstire, mai rău decât o broască-râioasă care cel puțin, după cum spuneau vechile legende, noaptea putea să mănânce felii de lună fără jenă. Ce momente de bucurie avusese? Poate doar pe vremea pregătirii conspirației
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
asta vrei să spui ? întrebă Rada și, cum Pavel Avădanei se simțea încurcat de privirile ei, se ridică, începu să caute în frigider și, apoi, meșteri ceva cu cuțitul, pe fundul de lemn. — Pe noi ne-a luat direct din șut, spuse bărbatul, care continua să îmbătrânească, chiar dacă mai bău o înghițitură. Ne-au încolonat ca la armată și ne-au dus la gară. Era un tren numai cu noi. Cineva ne spunea prin difuzoarele din gară că la București e
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Că, dacă iei mai mult decât îți dă el voie, se dărâmă peste tine. Oricând se poate supăra și nu mai ai scăpare. — De asta vă place să beți ? — Noi nu bem de frică, bem de praf. Când ieșim din șut, limba e așa de îngroșată de praf, că abia poți să vorbești. Da’ bei mai departe și, după ce limba se moaie, te gândești că poate se spală și plămânii. Numai că nu merge și plămânii se tot usucă. De-aia
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
din ce spusese bătrânul. Nici nu sună rău... — Să te ferească Dumnezeu de ce sună bine, spuse Bunelu, așezându-se cu tălpile mai aproape de foc. — Ce-i aia bine ? întrebară Puțică. — Binele, îi dăscăli Isaia, e când nu iei în cur șutul pe care îl meriți. Hai, la culcare. Mâine-dimineață devreme e iarmaroc, avem multă treabă. Muntele Casei Domnului va fi cel mai înalt și toate neamurile se vor îngrămădi spre el. Oricum, toți idolii vor pieri. Iadeș trase o foaie putredă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
măgărești și împăroșate ale bătrânului. — Asta cu grijania e veche, tataie. De la așa un domn am alte pretenții... — Mă, acuma vin la tine, mă, i se îngroșară bătrânului vinele de la gât, antrenând, spasmodic, omușorul din beregată. Dacă-ți trag un șut în cur, o să te plictisești în aer ! Asta-i mai bună ! se bucură Maca, ridicând degetul mijlociu, în semn de mulțumire. Mai zi una... Bătrânul icni, dar, pentru că trebuia să reacționeze rapid, apucă lucrurile de unde le lăsase : — Dacă-ți trag
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cur, o să te plictisești în aer ! Asta-i mai bună ! se bucură Maca, ridicând degetul mijlociu, în semn de mulțumire. Mai zi una... Bătrânul icni, dar, pentru că trebuia să reacționeze rapid, apucă lucrurile de unde le lăsase : — Dacă-ți trag un șut în cur, te duci înapoi până-n boașele lu’ tac-tu ! Ești tare, moșule ! se entuziasmă Maca. Supertare, ca fularu’ ! Bătrânul, cu urechile înălțate de furie ca două sulițe, își luă avânt iarăși. Maca ridică brațul. — Ia oprește-te puțin, spuse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
citit o bibliotecă" au practicat cunnilinctus și au cunoscut deliciile unei felații pe cinste. În timp ce Pleșu se pregătea voios să-i dea detalii menite să-l liniștească în privința fanteziei erotice a celor care citesc mult, eu îi trăgeam lui Pleșu șuturi pe sub masă și, uitîndu-mă la unghiile murdare ale lui Băieșu, făceam eforturi disperate să apăr secretele filozofilor de tagma limbută și nerușinată a literaților. Tot cu Andrei, prin anii '90, am trăit la conacul lui Enescu de la Tescani (de fapt
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
personajele care dau măsura creației magistrale a lui I.L. Caragiale. Aflați în provincie, departe de centrul vital al politicii, ei simt nevoia irepresibilă de a accesa acest centru, de a comunica universului întâmplările meschine ale bietului colț de lume. Un șut în fund, o lovitură de baston trebuie expuse la picioarele tronului regal. Când președintele țării, alt politician de vază sau președintele Uniunii Scriitorilor ajung în provincie, membrii comunității de acolo țin să îi atingă cu mâna, ca pe moaște. Dacă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
peste 100 de miniștri, și acum am patru ore și 47 de minute de emisie pe zi". " Singurul rănit a fost șeful Securității, Pușcaciu, pe care l-au prins pe stradă câțiva care l-au recunoscut și i-au dat șuturi în fund, după care a șters-o rapid. El a fost singurul bătut" (Dumitru V. Marin) " Am făcut și noi revoluție în felul nostru. Pentru că oamenii de aici, la noi în oraș, sunt fricoși ... și când au văzut că a
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pricepe (zic doar ei!). Iar noi, stăm de o vreme ca proștii cu ochii în soare și așteptăm ca să se întâmple o minune, ca Udrea, Boc și toți cei de teapa lor să zboare, nu cu avionul, ci propulsați cu șutul. Dar deocamdată, încă se țin al dracului de bine ancorați în scaunele lor deoarece Băsescu, președintele adus de români din nou în fruntea statului, pe motiv că este „haios", îi susține. Dacă nu știți despre cine este vorba, vă spun
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
costă, în America, o bandă de alergat pentru cățeii supraponderali. Americanii, cică sunt foarte bucuroși de apariția acestui produs. Nici prin cap nu le trece, că ar putea săși ajute câinii să slăbească gratis, folosind metoda românească încă nepatentată, un șut energic, dat exact cu bombeul în coastele câinelui însoțit de un îndemn viguros: „Marș turbă la rahat, că mâncare ți-am dat". Cred că pe săptămâna viitoare, o să-mi fac timp ca să le vând eu, personal, această soluție miraculoasă, doar
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
moment al îngropării definitive al acestei idei la origine atât de generoase. Nu avem decât să-i cântăm în liniște statului social, „Veșnica lui pomenire", fiindcă nu e departe vremea când, pe la 58 de ani, patronul îți va da un șut undeva, taman cu șapte ani înainte de pensie. Lucru care acum este perfect legal, de altfel: nu ești competent, nu ești competitiv, nu ești la fel de rentabil ca un muncitor din China, Thailanda sau Vietnam! Unde mai pui, că te lasă și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pe tema regiunilor, udemeriștii cei habotnici merg tot înainte, plesnind de zor din bici pe lângă boii pedeliști trimiși special pe la televiziuni, ca să mai spele, cât de cât, obrazul plin de flegme al premierului, care primește, primește sărmanul de la toată lumea, pe lângă șuturile date în părțile moi de Băsescu. Numai un mare jucător de alba-neagra, ar fi fost în stare, ca pentru ascunderea intențiilor sale, să propună o constituție aiuristică, foarte neconstituțională; un mare jucător, care știa precis, că nimic din ce a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
oricând constata aceasta. Și atunci se poate ca tocmai matale să-i numești cum sunt ei de fapt, niște tâmpiți sadea, scoși la pachet de școala românească, cea mult prea bine împănată de profesori pârliți, rău plătiți, tratați doar cu șuturi în fund mai de orice guvernare postdecembristă, dar grozavi și fermi anticomuniști. În cazul acesta, se pare că nu există faptă fără răsplată. Ei acum și-au luat răsplata cuvenită pentru că au crezut cuvintele prezidențiale aruncate atunci. Dar mă gândesc
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Cornwall, si Albany, Cu cele două zestre,a treia luați. Mîndria, ea franchețe-i zice, s-o mărite. Va investesc pe voi doi cu puterea-mi, Preeminenta și-orice daruri mari Ce merg cu maiestatea. Noi, lunar, Cu privilegiu-o șut' de cavaleri, Ținuți de voi, ne-om face-al nost sălaș La voi pe rînd; și ne păstra-vom doar Nume și titluri date unui Domn. Cîrma, venitul, tot ce-i de-mplinit, Dragi fii, s-a' voastre; cari, spre-a
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pe dos, nu alta. Eu sunt un băiat de treabă, pașnic și la locul meu, dar un bătrân înțelept, nu vă spui cine, mi-a zis că la o asemenea hahaleră ar fi folositor un tratament special și anume un șut în fund și o flegmă în ochi, care l-ar ajuta să vadă mai clar diferența dintre metafizică și zacusca lumii înconjurătoare. Poate că așa e, vă rog să încercați. De mâine se deschide oficial sezonul la încercări! Mută-i
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
popii învățau și troparul. Deci se vede că totuși dascălii, chiar dacă nu se puteau aștepta să aibă hambarul plin, măcar aveau sacul vârfuit. Luau salariu de la stat ca dascăli, bașca pomeni și alte venituri de la biserică. Acum, dascălii iau doar șuturi din toate părțile, de la autorități, de la elevi, de la părinți, de la presă și de la viața asta câinoasă care ia blestemat să ajungă în această meserie. În aiuritoarea și nenorocita degringoladă post- decembristă, statutul dascălului în general și al celui din
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Măria Ta. Se poate oricând constata aceasta. Și atunci tocmai matale să-i numești cum sunt ei de fapt, niște tâmpiți sadea, scoși așa de școala românească, cea mult prea bine împănată de profesori pârliți, rău plătiți, tratați doar cu șuturi în fund mai de orice guvernare postdecembristă, dar mari și fermi anticomuniști. În cazul acesta se pare că nu există faptă fără răsplată. Ei acum și-au luat răsplata cuvenită pentru că au crezut cuvintele prezidențiale aruncate atunci. Dar mă gândesc
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
realitatea înconjurătoare (na, că am început ca vechiul meu profesor de socialism științific!) se mișcă pe bază de ceva, mașinile, pe bază de benzină, locomotivele cu abur, pe bază de abur, barca pe bază de vâsle, guvernul pe bază de șuturi date chiar la noadă de onor președintele României, planetele pe bază de atracție universală (un fel de specialitate englezească preparată întâi de sir Isaac Newton) și exemplele ar putea continua până am ajunge la exemplarul cu chip umanoid denumit în
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]