1,198 matches
-
autoritate. Este tipul constructorului ordonat și echilibrat. Caractere morfo-statice Tip masiv, cu cărnuri moi și voluminoase, cu oase mari și groase. Deși de statură scundă și îndesată, este totuși remarcabil prin armonia perfectă a proporțiilor. Atitudinea sa normală este rigidă, țeapănă, milităroasă, adică în extensie, niciodată în flexiune. Antebrațul și brațul, atât în repaus, cât și în hiperextensiune, chiar maximă, fac întotdeauna un ușor unghi obtuz deschis înainte. Coapsa și gamba sunt în rectilinie perfectă. Dinții sunt mici, albi și neregulați
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
de salcie. Râde portocaliu. Uneori merge la cenaclul gâștelor din spermatozoidul porcului. Rânjește la microfon și suduie de Papa. Se pomenește strugure de cățea. Cumpără organe majore și vinde chibrituri cu mămăligă. Își bate joc de capre. E cu gândul țeapăn și tușește pe mânecă. Strigă la bube." Unele "numere din labirint" demonstrează că tânărul de atunci a început cu poezia, dar s-a resemnat, pentru că s-a trezit din somnul poetic la realitatea critică. Mi-ar fi plăcut să rămână
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de vînt și cornițele roșii închipuie releul, Ghidigeni în petice de zăpadă, călătorii CFR sumă de subsisteme, avantaj că fiecare participă, inclusiv doi cîini ieșiți în mișcare, gara Tutova în cărămidă smălțuită, laolaltă cu trenul care se urnește din loc, țeapăn din gît, îndoit în spinare, umbra de biciclist cu geaca lucioasă, față scofîlcită, zîmbește, atîtea chinuri peste toate cu libertatea învîrtirii la picioare în cerc! Bîrlad liniile pustii, afară de vagoanele de cereale pe lîngă "Comcereal", turnul siloz, se grăbesc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de ființa lor în instrumente specializate, șublerul de artă, florarul de artă, instrumentarul autogenerativ eterna manifestare a artei, setea de moarte ce-l mai apropie, cu apa vie și apa moartă, abur neajuns încă suflete, cum arată visul trupului lor? țeapăn în metrologia călătorie, în care deliberat cazi, fața pe braț, somn în picioare, pulpele în calorifer, palma dreaptă pe elemenți și te ferește de frigul din geamul spart al ușii, haine și trupurile de bărbați, 28-30, rezerva de vis, plec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
atemporal cățeaua apucă osul, în oricare strat arheologic rînjetul ei, sub grund de vorbe, nu cobor, vine vreo două ori, dă seama! depun atîta perseverență că trec prin epocă izvoare scrise, tac, un sentiment s-a constituit, pălărie cu bor țeapăn țiganul pe culoar, mustățile pe oală, te-am simțit, fumul țigării mă scoate din ramă, km 442 sat, întortocheate isterii la vindecarea lor, fata 23 pe bluză, peronul Călărași-Turda în unitatea zîmbet a ființei, cozile de rechin, marele elicopter, volută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ținea orice făptură a lui Dumnezeu! arată țuica la tren, he, he, he! mai aveam și jos un tovarăș, băltește în culturi carbonizate, lumina palidă de ploi fără vreme, imaș, măgarul trage de funie acasă, îi vine stăpîna, derularea explicativă țeapănă de grasă, umblu cu tălpile goale la Radomirești. Vineri, 19 august, ora 18,30, la peronul gării Roșiori, copilăria ruptă în clivajul sat-oraș, medie ponderată în timp a conștiinței, personalul București Roșiori plin, repetă ceasul navetiștilor săptămînali, anunțat trenul de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
căutături lungi, mă apăr mai bine, le iau pe-o singură mînă, bătrîna orelor trecute trece spre privată nu în papuci, ci în ciorapi, calc așa, sînt cu inima, picioarele umflate! pe Căutătură l-a luat nașul, prea se uita țeapăn, schimbă mimica în clipă, două-trei cuvinte și banii mototoliți în palmă, pune mîna în șold, aprinde țigara, sucește totuși privirea să verifici! Bălteni nori de ploaie, clipește luna. Bîrnova pe lumină, ceață, oplouat piaiși vreolecuțîcî? opoponax Caragiale, da' ce face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mahala, frontonul gării, parabolica strînge liniile, dar voi v-ați luat bilet? eu am venit cu nașu', 3,50, noi am dat 4,60! vine și controlează, supraveghează coada cît se mai bîțîie pe noapte, lăsată liberă pe cît de țeapăn axul, aschimodia de Sîrca s-a tras la dos, luciul șinelor de dus, transport special, în rînd cu cel de energie, cu cel pe conductă, confirmă nor de lumină difuză, deasupra strat de nori, nu este vorba de lună, suma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tine, trivial spus unor crude biete ființi Sadoveanu, la doi-trei-unu? nu știu, de unde vrei să știu ce mesaj! pragul audibilului, oricum emitem mai mult paraverbale în satisfacția vorbirii, fazan cît lăstărișul neînfrunzit l-a dezvelit, mascul la moț, picioare rășchirate, țeapăn, biserica Budăi grîu verde în dominanta transport, Sîrca livadă, siloz în module cilindrice, numai frumusețea lucrurilor condamnate, n-ar fi rău cu omul, indiferent morții altora, dacă n-ar grăbi moartea, o grăbește prin umanizare! vorbesc de moarte, vorbesc de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mărturiile despre ea, reluate în sistem semiotic, biserica din golul neputinței expresiei, brazi în larg, mă învăț sub pecetea grea de frumusețe și n-am să mai trăiesc oportunist! sărim leagăne, bucle, case dedesubt, relațiile plafonează în plan, duhul bradului țeapăn prin ele, întîrzie în istoria cu oameni cît sînt munte și brad, peisajele curgătoare ale visului se văd Stănescu, Livezi-Ciuc intrus în peisaj, la doi bărbați legăturile ionice, bărbații sînt anorganici, biserica albă pospai de zăpadă cu bobul de nisip
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de toate, Simbrea valul de brazi copleșește ca apa în îngheț, e harul drapelul țării, aduce culoarea, România baza cromaticii cu Ciadul, Andorra, Grădina Maicii Domnului prin biserica bucurie de fată mare luminată, ea bate galben valea, fuge cu lucrurile țepene zăpezi, explozia copacilor în arma foioase, coniferele fac implozie, Goioasa impiegata dînd înapoi, piatra tunelului ieșirea în altă lume, rătăcirea Sinai Sinaia, podul metalic drum în arcul poalele pădurii, plămînii pe dealuri zdrențe, inima hipertrofică, halta Caralița hidrocentrală, organele adăugate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
absidei și a ornamentelor arhitecturale clasice ele nu sînt nici pe departe singurele. Arta bizantină, de remarcat în centrul Imperiului sau în prelungirile de la Ravenna și Italia de Sud, cu edificiile sale cu cupole și cu caracterul hieratic și chiar țeapăn al decorațiunilor sale, arta musulmană, descoperită în Spania Reconquistei și pe Pămîntul Sfînt, i-au inspirat mult pe arhitecții și artiștii romani. Mai trebuie ținut cont și de foarte vechile tradiții locale în Franța, de exemplu, arta plină de realism
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
la chipiu. Degetele se lipesc cu buricele de poza lui Che Guevara de pe chipiu și stau așa cîteva clipe. Apoi, tot brusc, cu palma întinsă, mîna este dusă acolo unde de obicei se află vipușca soldaților de paradă. Mai stă țeapăn cîteva secunde și abia apoi surîde amabil de tot spre cel salutat. Tot salutul are loc în poziția șezînd pe scaunul său. De multe ori îmi ziceam că señor López este un paznic de excepție și chiar l-aș fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai revenit...face el o remarcă. Îl înhaț, îl leg și-l duc la ai mei. Îi căzuse șăpcălia și chelia se roșea în soarele acela ucigător. Ai mei l-au lăsat în soare și fără apă. Seara era deja țeapăn. Pușchea pe limba ta, spun eu pe românește. Ce? Păi, nu pot traduce. Adică, să-ți crească o bubă pe limbă... Dar de ce-mi dorești asta? spune surprins. Eu chiar te simpatizez. Se spune așa ca să-l înduplec pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care au plecat pe asemenea drum, neștiind că de fapt militarul ce merge cu ei este un elev « nevinovat » până la acel moment. Soarele eliberat parcă de toate opreliștile, lumina și-ncălzea întreaga atmosferă, făcând ca zăpada să nu mai scârțâie țeapănă pe sub bocancii cazoni ai elevului, ba din contra începea să se moaie sub așa raze călduroase. O priveliște minunată se arăta pe valea Gârcenilor, ce dădea în renumita Vale a Racovei. - La vale se poate da drumul altfel la pas
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
al politicienilor noștri e de o tristă monotonie. În general, n-au decât o singură coardă, cel mult două. Ori se străduiesc să fie hazlii când nu trebuie, ori se înfurie birjărește. Alții, mai puțini, își iau un aer solemn, țeapăn, de inși „cu greutate“. Câte unul se dă, neconvingător, drept om de cultură, băiat fin, doldora de citate (inadecvate) și de informații de alma nah. Virtutea care le lipsește mai tuturor este firescul: grația de a fi ei înșiși, de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
suduiește îmbuibarea guvernamentală. (Echivalent în planul retoricii feminine e stilul „fată bună“: lași să se vadă, îndărătul fiecărei fraze, „mama“, „soția“, „gospodina“, femeia de suflet și de comitet.) 7. Vorbitorul cult. Nimic fără Kant, fără lecții de istorie, fără citate țepene. Fraza e sibilinică, privirea - adumbrită de reflexiuni abisale. Stil de „lexicon ambu lant“, ținută de belfer încercănat. Cuvintele sunt căutate la limita indescifrabilului, sintaxa e obscură, gramatica - aproximativă, mesajul - inexistent. 8. Diplomatul. Vorbire în bobote. Colocvialitate vidă. Tehnica de a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
politicieni în exercițiul funcțiunii, sunt uimit să constat că discursul autoironic e, în majoritatea cazurilor, absent. Toți se iau foarte în serios, toți adoptă ambalajul com plezenței de sine: au dreptate, sunt de partea cea bună, inflexibili, siguri de ei, țepeni, solemni, zidiți în propria lor suficiență. Pot fi bășcălioși, batjo coritori, sarcastici, dar numai cu privire la ceilalți. La adversari, la cei de altă părere sau de altă obediență. Dar despre ei înșiși, ca despre morți, numai de bineă E plin de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și un moldovenism ușor de depistat, subliniat de noi ca atare: au intins-o pe-o masă și a venit satul întreg ... unii din ei plângeau; eu priveam la ei, dar nu știam ce să cuget. Mai văzusem adeseori oameni țepeni întinși pe câte-un pat numit năsălie, purtați pe sus între cântece și plâns, și băgasem de samă că, de câte ori trecea o nuntă așa de tristă pe lângă casa noastră, mamei îi curgeau din ochi lacrimi mari, dar nu știam de ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mai făcuse și foamea, În sfârșit, s-a ales prafu’ și i s-a acrit. — Toată iarna i-am descărcat lu’ ăsta fiare din camioane. Mi-a degerat mâinile, vere, m-am pișat pe ele, c-altfel rămâneam cu ele țepene. Ia uite vere la mâinile mele. Mi le Întinse sub nas, mi le arăta ca un iluzionist care vrea să convingă că n-are nimic de ascuns, mâinile-i erau la fel de arămii ca și mutra și ușor cojite de spuzeală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Viorel, Ortansa a aflat că la Început ancheta era pe cale să descopere că ei s-au luat la harță și Viorel i-a făcut vânt lui taică-său și ăsta s-a lovit cu tâmpla de ceva și a rămas țeapăn acolo. Cică Viorel a declarat ceva de felul ăsta, Însă mai apoi și-au schimbat declarațiile și el și maică-sa. L-a sfătuit cineva, că poate-l scot basma curată, poate scapă. Poate nici nu-i vinovat, spuse Ortansa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să crape.. o lacrimă i se prelinse pe obraz, până sub bărbie. „.. Sărmana fată, sărmana... Acu’i în Ceruri cu Îngerii..!”, scânci bătrânul printre lacrimi.. Apoi, omul care n-a fost văzut niciodată plângând, chiar plânse în hohote. Baltă stătea țeapăn ca o stâncă și asculta.. ar fi vrut să o ia la fugă.. dar simți plumb în picioare. A să le plătească Dumnezeu.. acolo, în Ceruri.. pentru faptele lor !”, se auzi bătrânul, ca de departe, scâncind, încredințat că nici o faptă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cârlige de agățat, scuturi, măști. Temele favorite erau figurile umane, cu fața extraordinar de mare În raport cu restul corpului, și diferite motive geometrice. În golful Astrobal există statui de lemn În jurul casei bărbaților reprezentând figuri de strămoși. Același stil greoi și țeapăn se regăsește În factura măștilor (ibidem). 759 Larousse. Istoria artei, p.1141. 593 Trebuie spus, În același timp că prefacerile sociale, politice, cultural-administrative și religioase sunt evidente. Se pare că secolul al XXI-lea va Însemna și ridicarea acestor zone
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a croi una să se usuce de râs și curcile este cale lungă. Adică cum, d-le Președinte, le aplici reciproca? Nu-i mai primești pe britanici la lucru în România? Te poți întreba de unde i se trage această inconsitență țeapănă și fudulă? Ei bine, am găsit! Când S.U.A. au retras României socialiste clauza națiunii celei mai favorizate, Ceaușescu, ca să arate că-l doare-n cot de chestia asta, a spus și el că aplică reciproca, că retragerea clauzei pentru România
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cazul în care detergentul folosit pentru spălarea impurităților nu este atât de acid încât să atace și urzeala. Cine ar putea face o asemenea operație de finețe? Atunci când va înțelege că trebuie să renunțe la masca lui Saint-Just, chiar dacă rămâne țeapăn și impudic ca un pistil de „Crin”, Antonescu are toate șansele să armonizeze păreri, să stingă patimi și să focalizeze doctrina liberală spre problemele economice, spre România reală. Și toată această vânzoleală și dare în gât, atât în PD cât
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]