7,853 matches
-
Bistoș, sută-n sută moara va cădea peste demolatori!“, fiindcă el, Vilmoș, Îi blestemase scuipînd În vînt și că, dacă scuipatul prinde bine vîntul, blestemul se leagă. A luat-o apoi pe ocolite către coliba lui. Locuia, ca toți ceilalți țigani, de-a stînga Văii Măriei, mai sus de poduri, drept În fața dealului Cerhatului. Ca să urce coasta, „bandele“ de țigani treceau Valea prin vaduri știute și bătute numai de ei. „Banda“, atunci și acolo, era taraful de lăutari - o vioară, un
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dacă scuipatul prinde bine vîntul, blestemul se leagă. A luat-o apoi pe ocolite către coliba lui. Locuia, ca toți ceilalți țigani, de-a stînga Văii Măriei, mai sus de poduri, drept În fața dealului Cerhatului. Ca să urce coasta, „bandele“ de țigani treceau Valea prin vaduri știute și bătute numai de ei. „Banda“, atunci și acolo, era taraful de lăutari - o vioară, un acordeon, o gordună, uneori două viori și, În plus, un țambal de piept. De jos, de la ei, vedeau negreșit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Mulți băieți nu nimereau văiuga dintre ele, căzînd și rămînÎnd pe acoperișul cîte uneia, În timp ce sania luneca liberă la vale. Odată ajunși cu săniile la fața locului, fluieram peste gîrlă după Vilmoș. Mai zdravăn decît oricare din trupa noastră, pe țigan Îl simțeam În stare de orice Îndrăzneală. Zbura cu sania, pilotînd-o printre pivnițele celor trei etaje, cu ușurința cu care se scărpina În cap. Odată ajunși pe platoul neted de jos, cu toate că mai era mult pînă la gîrlă, țipa la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În casa părintească unde dădea o binevenită mînă de ajutor la muncile cîmpului. Gospodăria și pămînturile familiei se aflau la Pișcari, un sat În care, alături de români, se mai stabiliseră două familii de evrei și, la margine, un pîlc de țigani. Era o așezare de cîmpie netedă ca tabla mesei, cu ulițe largi, nisipoase, trasate geometric ca două cruci cu brațele orizontale unite. Din aceste drumuri, se mai desprindeau cîteva ulicioare lăturalnice. Ploile lăsau În urmă un noroi atît de cleios
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
spun? Vorbise atît de puțin, că nici nu puteam să mi-o reprezint și asta mă irita cumplit. Era indiscutabil brună, de vreme ce venea din Mesopotamia. Dar ce fel de brun? Speram că nu nuanța aia nămoloasă a pielii, ca la țigani... Mă agasa faptul că nu aveam o imagine stabilă a ei, nu avusese timp să mi se contureze, nu o lăsase să vorbească histrionul din mine! Iar dacă nu vorbise, nu se iluminase dinăuntru Înspre afară, nu i se formase
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dată, i-a dat-o Iosif Vissarionovici Stalin năvălind cu comunismul peste Transilvania și desființînd Biserica Greco Catolică. Familia a rămas Însă cu nostalgia preoției tatii și, cînd rudele Îl vedeau cu chef și-l auzeau cîntînd „Fută-vă morții, țigani, / Iar ziceți că n-aveți bani!“, nu se puteau abține să nu-l complimenteze: — Popă trebuia să te faci, Valer dragă, cu glasul ăsta fain, că iaca, nu avem popă vrednic la noi, la... — Psst, făcea preotul ratat, arătînd grav
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și ale urmașilor lui. Găzduia de bună seamă mai multe cîrciumi, iar În interbelic aici funcționase pretura plasei. La recensămîntul din 2002, Înainte de a fi ridicat la rangul de oraș, număra peste 6.400 de locuitori: români, germani, maghiari, șvabi, țigani, rromi și un japonez. De vreme ce unii nemți s-au declarat germani, alții șvabi, iar minoritarii de obîrșie indică au simțit că sînt fie țigani, fie rromi, nu Înțeleg de ce japonezul nu și-a promovat și el condiția de nipon!... După
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
fi ridicat la rangul de oraș, număra peste 6.400 de locuitori: români, germani, maghiari, șvabi, țigani, rromi și un japonez. De vreme ce unii nemți s-au declarat germani, alții șvabi, iar minoritarii de obîrșie indică au simțit că sînt fie țigani, fie rromi, nu Înțeleg de ce japonezul nu și-a promovat și el condiția de nipon!... După Înțelepciunea recensămîntului, putea s-o facă liniștit și cu deplin succes. Îl abătuseră În localitate ochii albaștri ai unei blonde care, În felul acesta
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și un gur gui, „o țîță“, cum Îi ziceau sătenii, pentru turnat apa ori pentru băut direct din sfîrc. Ulciorul era Împodobit de jur Împrejur cu desene din linii șerpuite și flori stilizate. În fiecare primăvară, trecea prin sat un țigan cu o căruță plină de vase: — O vinit Mihai ȚÎganu cu oale și cu ulcele, cu ulcioare și cu oluri cu țurgalăi, haidați, măi! striga el, adunînd lume În jurul carului Încărcat de vase. Hai la oluțuri, Îi dădea Înainte Mihai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Canion spre Biserica Capra din Pantelimon, ale cărei clopote au fost făcute să răsune atît de viu de Nicolae Steinhardt În Jurnalul fericirii. Un vecin rămas mai la urmă se aude chemat conspirativ: — Pssst! Vino-ncoa, frățioare! Îl sîsÎia un țigan cu căruța cu sticle goale oprită la mar ginea trotuarului. — Ce e, bre? Întreabă vecinul. — Păi, ce fel de nuntă e asta cu patru lumînări? Ce, are ăștia două perechi de nași? Păi da, explică amicul, că ăștia-s din
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ce fel de nuntă e asta cu patru lumînări? Ce, are ăștia două perechi de nași? Păi da, explică amicul, că ăștia-s din Ardeal, de acolo, din nord, unde se agață harta-n cui. Adică de acolo, știu, făcu țiganul lămurit, arătînd cu mîna spre nori. — Da, da, chiar așa, frățioare, sănătate! Prin nori avea să ne poarte a doua zi un avion Rombac spre Orly. Era În ziua de 25 octombrie 1992. Călătoria de nuntă la Paris se desprinde
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
fel vorbea cu o infirmieră, ca și cu un profesor... Situația pe care o trăim este rezultatul inversării valorilor. Comuniștii - În esență mancurți - au ridicat la putere toată slugărimea idioată și lingușitoare... Acuma ei taie și spânzură. Vorba ceea. Când țiganul s-a văzut Împărat, Întâi pe taică-su l-a spânzurat... Parcă În Învățământ nu este chiar așa. Acolo te ia la <tovarășeă, dar nu te tutuiește”... ― Mami! Ai venit? - a Întrebat Despina, intrând val-vârtej În cabina portarului. Luată prin
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
operator șetrarul. La ultima cercetare, se prezenta foarte bine. Scopul urmărit de profesor era de a-l scoate pe Gruia din pasa proastă care Îl domina... Au intrat În salonul unde se afla “tatăl nostru” - cum l-au numit pe țiganul de la șatră... ― SÎ trăiți, domnu’ profisoru’ doctoru’! Uiti cî amu pot sî grăiesc. ȘÎ asta numa’ - sărut mânuța lu’ domnu’ doctoru’ - cari m-o opirat. CÎ cini știi dacî mai trăiem? Amu sâ-l Întreb pi domnu doctoru’ profesoru’ cât a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-i acela? - și-a exprimat curiozitatea Nicu... ― Dacă nimeni nu-și oferă „serviciile” - cum se spune - am să mă sacrific eu... Așa că, așezați-vă bine În „foteluri”, și atenție, fiindcă inamicul nu doarme... Încă. Întâi, Însă, spuneți și voi precum țiganul: „Mulțumescu-ți ție Doamne, c-am mâncat și iar mi-i foame”. Venise și iarna. Într-una din seri, când abia ne-am așezat să ne tragem sufletul după o misiune grea, intră căpitanul - tăticul nostru, cum Îi spuneam noi... „Copii
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nedumerire, Elena. ― Apoi când nu-i cum trebuie, atunci Îi bun cum esti - dormem pi apucatilea! - a răspuns tata Toader. Iar Petrică a depănat firul mai departe: ― „Stingerea, Petrache băiete, că dacă o ținem tot așa o să ne Înecăm ca țiganul la mal - l-am auzit poruncind și prorocind pe Toader. Drept urmare, am stins opaițul și am adormit pe dată. A doua zi, la orele opt, a venit curierul trimis de tăticul nostru: „Domn’ sergent, m-a trimis domn’ căpitan cu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
lan de grâu sau de orz - ovăz nu, fiindcă rușii nu prea mai au cai. Și dacă le-a mai rămas câte o mârțoagă pe ici pe colo, n-o hrănesc cu ovăz, ci cu apă, paie și bătaie - vorba țiganului. Când au cules recolta cu combinele, În urmă sigur au lăsat baloți de paie. Atenție! Ochii În patru!” Când eram la zece pași de șosea, Păpădie s-a Împiedecat, pur și simplu, de un asemenea balot, acoperit de omăt. „Vezi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Dacă nu, oi tăce’ șî gata. N-a fi nici o supărare... ― L-om ruga pe nenea Mitru să nu ne lase cu gura arsă de sete, iar scumpa mea soție va avea grijă să nu ziceți că ați nimerit ca țiganul vinerea la stână... Așa că, poarta hanului nostru va scârțâi mai veselă ca de obicei. După al doilea cântat al cocoșilor, Petrică și soția lui Își conduceau musafirii... Tata Toader l-a Îmbrățișat prelung pe Petrică, rostind apoi cuvinte de aducere
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
să mai plece. În momentul când Stelian păși pe poartă, mai marele peste așezământul școlar al comunei tocmai stătea în veranda casei, așezat la o măsuță de răchită împletită, la o ceașcă de cafea împreună cu nevasta sa și-i explica țiganului Cenac, omul de serviciu al școlii, negru ca un harap și veșnic zâmbitor, cum să stârpească șoarecii din sălile de clasă, turnându-le motorină în găurile din dușumele. A, ia uite cine a venit! Poftiți, poftiți! Cu ce ocazie pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
tovarășe Casapu, spunea tocmai atunci președintele sfatului, dacă n-ar fi o mică problemă: vărăștenii și obedenarii ăștia care vor întovărășire agricolă sunt săraci lipiți pământului, vai de maica lor, și pe deasupra, puturoși și bețivi... Pe lângă ăștia, mai sunt și țiganii spoitori de la Dobreni, care nici n-au pământ, dar nici nu vor să-l muncească!... Dacă s-ar găsi alții să dea cu sapa-n locul lor și ei să se aleagă cu bucatele, ar fi primii dintre toți, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
să observe că nu se mai măturase cam de mult pe acolo. Ia cheamă-l încoace pe Fane, cu o mătură! strigă vicepreședintele la cineva din curtea sfatului și peste trei minute în încăpere se înființă prompt numitul Fane, un țigan tânăr și îndesat, cu un zâmbet de artist pe figură, care, în doi timpi și trei mișcări își făcu datoria, apoi o șterse grăbit în altă parte, cu mătura pe spinare, lăsându-l pe Stelian fără replică. Ei, cam asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ca tine! Ăla mare și solid, care scrie poezii și e bun și la matematică. Dobrescu făcu o figură mirată. Cum, elefantul ăla scrie și poezii?! se băgă în discuție un alt coleg, scund și negricios la față ca un țigan. Paulică Dobrescu se plesni cu palma peste frunte în mod teatral. Hăp-șa! exclamă el mucalit, tresăltând ca la jocul călușarilor. Și-acum te-ai băgat tu, Victore, pe fir! Bravo, frate-meu... Să știi că mi-a picat și mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Pentru ce să-mi plătești dumneata mie consumația, bădie Gheorghe? Că doar nu-mi datorezi nimic. Pentru frumusețea comenzii, băiete... că ești rom și ai cerut alt rom... aiasta mi-o plăcut... Ce rom, dom'le?! Ce rom? Eu sunt țigan din moși-strămoși, dar îs aproape de a ajunge român întreg! Asta-i socoteala! Că rom îi numai jumătate din român! Și când ai mei ajung în Italia și Franția nici nu le este rușine să zică că-s români... Da' ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
biserica... așa că pot să stau liniștit fără nicio sminteală... Deștept bărbat și bulibașa ista al nost! Șiret nevoie mare! El știa că ai noștri mai degrabă rămân fără cârciumă decât să se spele... și așa a mai curmat beția între țigani, cu toate că nici bani de băutură aproape că n-au... Pe acasă, dacă se mai bea ceva sfecleancă sau câte o bere de doi jumătate pentru doi... și cam atât... Asta-i toată băutura lor. * * * Voi să știți, cioară aista de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ce ne oferă timp suficient pentru odihnă, plăceri, și, cel mai important, perfecționare. Avem la dispoziție o întreagă diversitate umană(și materială ) care, în loc să se bucure de ea însăși încearcă, mânată de o frustrare pe care nu mi-o explic (țiganii care dau în cap altora , dar au pretenția de a fi respectați, când e alegerea oricui dacă ignoră cultura sau o adoptă) să schimbe lumea, fiecare în felul său. Avem democrația și legi ce garantează drepturile omului, dacă vrem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
a așteptat multă vreme. Era motivul spus de ea, dar urmărea să folosească buletinul băiatului în scopuri dubioase. Doamna Tatiana Busuioc, după spusele lui Gelu, și-a cam dat seama de adevăratul motiv și împreună cu el a mers în familia țiganilor și cu chiu cu vai a putut să scoată buletinul, amenințându-i cu reclamație la poliție. Pe drum, înfuriată, doamna Tatiana i-a tras câteva palme cât era de mare. Nu știu cum poți să fii atât de prost. Să te încurci
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]