277,393 matches
-
fi împărțit extazul clipelor de astăzi celor triști, celor care ating pământul cu privirile înnegurate și realizau că neprevăzutul le activase toate aceste stări într-un ocean de fericire. Cele două surori s-au apropiat de familia de acum reunită, ținând în mână câte o cupă de șampanie. Aveau, slavă Domnului, ce sărbători! - Bine ai venit, dragă Adela! E timpul să te familiarizezi cu noi! Eu sunt Maria, nepoata pictorului Cristache, cel în casa căruia locuiesc părinții tăi. - Mulțumesc, răspunse Adela
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xxi_gina_zaharia_1374172724.html [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
încredere în tine, Mihai. Am convingerea că vei reuși. Îți dai seama că ești pe cale să descoperi o comoară? Uite, acum ai toată motivația acestor clipe să pui umărul la descifrarea acelei chei magice. Tania venise lângă Maria și o ținea de braț. Nu se dezlipea de lângă sora ei. Lăsa impresia că așa fuseseră dintotdeauna, că se răsfățase alături de ea, prin toate etapele vieții. Era veselă, spontană, plăcută. Nici Maria Cristache nu se dezmințise. Deschisese pentru sora sa, în oraș, un
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xxi_gina_zaharia_1374172724.html [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
de vacanță coincidea cu sărbătoarea Sfintei Maria, așadar mi s-a fixat perfect cifra 15. Deci, iată rezultatul efortului meu: 238415. Să nu vă aud că n-am avut o sclipire fenomenală, se complimentă acesta zâmbind. - Bravo, bravo, bravo! îi ținuseră ceilalți hangul. - Dar cum se face, voia polițistul să-și astâmpere curiozitatea, că pictorul nu l-a memorat? Ștefan începu să dezvăluie amănunte culese de la Tudor Cristache, pentru biografie, dar acestea nu erau destul de închegate, de înlănțuite, iar pentru carte
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xxi_gina_zaharia_1374172724.html [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
asta despre mașini nu era o emisiune obișnuită. Era Top Gear, produsă de BBC și prezentată, la momentul despre care vorbesc, de trei demenți, pe numele lor Jeremy Clarkson, Richard Hammond și James May. Șugubeți din fire, gazdele șoului se țineau la fel de mult de șotii ca de prezentarea autoturismelor, amestecând, nepermis de mult după gustul unora, dar foarte pe gustul meu, realitatea și ficțiunea. De exemplu, în episodul invocat aici era vorba despre testarea unei camionete considerate de mulți drept cea
Cum m-a făcut să plâng Jeremy Clarkson by https://republica.ro/cum-m-a-facut-sa-plang-jeremy-clarkson [Corola-blog/BlogPost/338021_a_339350]
-
urcat camioneta pe acoperișul unei clădiri din Hackney care urma să fie dinamitate. Putea o mașină supraviețui unei asemenea încercări? Scoasă cu excavatorul dintre ruine, Toyota era de nerecunoscut. Până și șasiul era praf - practic, corpul mașinii era cel care ținea ansamblul laolaltă. Și totuși, în urma unei intervenții minimale a mecanicului, motorul a pornit. Mai mult decât atât, arătarea a intrat pe propriile roți în studiou. Atunci mi-au dat lacrimile. Nu-s pasionat de mașini, dimpotrivă aș zice. Dar mașinăria
Cum m-a făcut să plâng Jeremy Clarkson by https://republica.ro/cum-m-a-facut-sa-plang-jeremy-clarkson [Corola-blog/BlogPost/338021_a_339350]
-
iubită în Siberia, după ce aceasta o apucă din vina lui pe căi greșite și ajunge să fie condamnată pentru încurcăturile în care o vâră meseria de prostituată. Dar trebuie să facem distincție între sărăcia impusă și sărăcia autoimpusă. Prima formă ține aproape în exclusivitate de carențele organizatorice și de nepriceperea combinată cel mai adesea cu corupția gestionarilor averii unei țări - guvernanții și oamenii lor de încredere din teritoriu. Cum acest păgubitor fenomen este tipic pentru România zilelor noastre, în partea a
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_saracia_starea_de_fapt_a_romanilor_george_petrovai_1327655770.html [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
partea a doua a prezentului articol îi voi acorda cuvenita atenție... Negreșit că sărăcia se datorează și unor factori aflați în inseparabilă legătură cu firea individului, cum ar fi lipsa de îndrăzneală a acestuia și - de ce nu? - ghinioanele ce se țin scai de el. Oricare ar fi cauza, sărăcia reprezintă principala sursă de erodare moral-spirituală și biologică a celor mai mulți dintre membrii unei societăți, precum și de încordare a relațiilor dintre ei, încordare care cu necesitate tinde spre conflict. Sărăcia autoimpusă este apanajul
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_saracia_starea_de_fapt_a_romanilor_george_petrovai_1327655770.html [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
cu o forță interioară extraordinară, cu o abnegație supremă neapreciată financiar la justa valoare și, ce este, poate, mult mai trist, toți aceștia nu sunt aplaudați suficient pentru ce pot ei oferi sufletului nostru pierdut în griji, printre priorități ce țin de existență, de supraviețuire. Sper că, la ediția a IV-a a acestui respiro sufletesc din marea agitație urbană să existe mai mult interes pentru promovare și mediatizare. Pentru că mulți, chiar dacă nu realizează pe moment importanța acestor manifestări, în timp
Mozartissimo pe Bulevardul Artelor – 16-18 septembrie 2016 – by http://uzp.org.ro/mozartissimo-pe-bulevardul-artelor-16-18-septembrie-2016/ [Corola-blog/BlogPost/92354_a_93646]
-
cu care locuiesc într-o garsonieră) nu vine în seara asta și ar trebui să profit de absența ei. Stau cu ea în garsonieră, dar eu nu am masă de scris, stau jos și scriu pe patul scund, fiindcă ea ține mereu masa plină. Da, mă voi despărți galant de tovarășu’, nici nu știu ce m-a întrebat adineauri. Așa, dacă îmi place să umblu prin librării. Ce exprimare! Intrăm în Librăria Universității (este în drum), pune mâna pe două-trei cărți care sar
NOSTALGII DE IARNĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nostalgii_de_iarna_stefan_popa_1390810942.html [Corola-blog/BlogPost/347342_a_348671]
-
se suprapun c-o viteză amețitoare. Deși se pare că totul respiră mai calm la această oră. Ce se întâmplă în mintea lui Dio seamănă izbitor cu chipurile copiilor din clasa a IV-a : limpezimea din priviri este greu de ținut în frâu de sufletele gata oricând de-o nouă șotie ! Mâinile surâd înainte de-a apuca creionul sau stiloul : una vreți voi și alta facem noi ! La întretăierea celor două fantezii jucăușe Dio se întreabă ce va țâșni din paginile
DIO ÎNTRE SECETĂ ŞI IARBA VERDE DE ACASĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Costel_zagan_1396766912.html [Corola-blog/BlogPost/347759_a_349088]
-
a trai oricât, oricât, Cu lanțul ferecat, greu atârnând la gât, Toți ochii negri de tăciune Pentru o clipă de înțelepciune, Tot timpul de la facere încoace, Pentru acel “încolo”, mirosind a pace, Dau tot nimicul din pământ Pentru a-mi ține legământ Însă “nimicul" nu-i al meu, Nimic nu- mi aparține, Trocul acesta neiertat de greu, Mă vrea în schimb pe mine. Silvana Andrada Tcacenco- 09.03.2017 Referință Bibliografică: TROC DE TĂCIUNE / Silvana Andrada : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
TROC DE TĂCIUNE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1489056026.html [Corola-blog/BlogPost/381516_a_382845]
-
pat, ca pe o pradă de război, o va pipăi peste tot, în toate ascunzișurile văzute și nevăzute ale cărnii ei albe, cum făcea cu fetele de la târgul de sclave; o să-i devoreze buzele, strigând: om la apă! o să-i țină coapsele în palmele sale aspre de atâta lopătat pe oceanele nesfârșite ale pământului ăsta blestemat; o să-i înțepe obrajii ăia de sfântă cu barba lui încâlcită de toate furtunile de gradul 9(nouă) pe scara beaufort; o să-i lingă sânii
TRĂIASCĂ, REGINA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Traiasca_regina_george_safir_1372586375.html [Corola-blog/BlogPost/363946_a_365275]
-
ca mistificare a fluxului vital par a fi temele importante ale acestei lirici rafinate până la imaginea grațioasă, elegantă și iubitoare de transparențe.Cuvântul pentru cristiana Maria Purdescu este”material primă”a construcției sentimentului.Poeta și-a educat cu grijă predispozițiile, ținând versurile la intensitate egală și infuzându-le o neliniște tulbure,ca o cutremurare.Metaforele folosite sunt surprinzătoare și bine strunite în chingile versului clasic. Cristina Maria Purdescu este o poetă admirabilă, a trăirilor uraniene,în care amintirea freamătului sufletesc fuzionează
CRISTINA MARIA PURDESCU-MAI TÂNĂRĂ CU UN CUVÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cristina_maria_purdescu_mai_tanara_cu_un_cuvant.html [Corola-blog/BlogPost/351147_a_352476]
-
caligrafic. „Ce bine seamănă scrisul Moșului cu al mamei!“ gândii ea, dar de bucurie, uită să se mire de constatarea făcută și, cu pachetul destinat ei în brațe, începu să țopăie într-un picior prin toată camera, țipând cât o ținea gura: - Mi-o adus! Mi-o adus! Tatăl veni într-o fugă din bucătărie și, văzându-i încântarea zugrăvită pe chip, nu se putu opri să nu râdă în hohote. Apoi, ca să o șicaneze, îi smulse pachetul din mâini, prefăcându
DAR DE CRĂCIUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1482588375.html [Corola-blog/BlogPost/344807_a_346136]
-
cine are mai puține, că doar tatăl ei lucrează în altă țară și oricum îi cumpără destule? întrebă contrariată. - Moșu` știe că tu n-ai nevoie de atâtea rondiuri și jucării, că oricum n-ai loc în dulap, să le ții! o consolă tatăl, cu un răspuns care îi păru logic. Îți aduce cărți, ca să înveți bine și să te faci doctoriță! Aceasta era dorința lui cea mai fierbinte și încerca, pe toate căile, să o insufle și fiicei sale. Mult
DAR DE CRĂCIUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1482588375.html [Corola-blog/BlogPost/344807_a_346136]
-
mi-a lipsit nimic ! Iar eu n-am lăsat-o nici măcar o zi să mănânce mâncarea de spital. Nu, nu ! așa ceva ,nu ! Îi găteam supe ușoare, câte un pic de friptuă să se refacă, îi cumpăram iaurturi și fructe. Am ținut-o în brațele mele ...„ „Bravo, Simona, ești un copil bun și iubitor „ . Atât de stângace mi se păreau cuvintele mele, încât mă simțeam foarte stânjenită. Cum se simte ea acum ?„ „Mai bine un pic, o aduc acasă zilele următoare...„ Și
REGINA MEA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1488959326.html [Corola-blog/BlogPost/383514_a_384843]
-
să-i trimit celui care îmi va aduce volumele la Râmnicu Vâlcea. Și, atenție - la ramburs să trec doar numărul de exemplare în plus înmulțit cu 5 (lei/ex.), fără a mai adăuga și costul expedierii coletelor! Stimați cititori! Am ținut să relatez aceste fapte tocmai pentru a vedea și dumneavoastră ce înseamnă să fii un om generos, pe lângă, firește, multe alte calități pe care le are dl. Florentin Smarandache. În fond, prin ceea ce a făcut domnia sa, a dat dovadă de
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
Popasuri scriitoricești pe Olt și Olteț, II”, conține un număr de 50 de autori antologați, 9 dintre ei fiind decedați. Criteriul de ordonare al autorilor în volum a fost data nașterii lor, după cum arată chiar dl. Smarandache în Cuvânt înainte. Țin să-i menționez în primul rând pe cei decedați, fiindcă, cel puțin unii dintre ei sunt puțin cunoscuți, dacă nu chiar necunoscuți, mai ales pentru cei care nu prea le au cu cititul cărților (din păcate, din ce în ce mai mulți, în ultimii
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
adăugat- caracterul ei interior și nu exterior poemului. Cititorul intervine în crearea poemului începând cu momentul însuși al conceperii sale, acționând în mod impalpabil dar convingător din chiar interiorul poetului, de vreme ce acesta trebuie să-și organizeze ceea ce vrea să spună ținând seama de el.. Paradoxal o să vi se pare cele ce spun acum, este că, cititorul colaborează la opera literară nu pentru că o citește ci pentru că o va citi. Condiționarea astfel statuată a operei de receptor nu contrazice obiectivitatea acesteia- pentru că
ROLUL EMOŢIEI ÎN CONSTRUCŢIA POEZIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Rolul_emotiei_in_constructia_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/351202_a_352531]
-
bune de la conducerea cooperativei și a organizației de partid, când mă voi duce la facultate pentru examenul de stat. Vrei dintr-o prostie să ratez iar ocazia de a-mi lua diploma? Părinții mei au făcut mari sacrificii să mă țină cinci ani în facultate și eu cum le-am mulțumit? De ce crezi că sunt în Dobrogea și nu lângă ai mei? De rușine, Viorel, ei nici nu știu că eu nu sunt inginer și că sunt doar o simplă tehniciană
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426666746.html [Corola-blog/BlogPost/374256_a_375585]
-
să vină cu mare întârziere, așa cum e la noi, cu încetineală, cu multe contre și cu multă cheltuială. Deasemeni, tot ce se construiește este supergarantat, la fel ca plomba pe care o plătești, cu vârf și îndesat, stomatologului și te ține, ăhăhă!, până la prima... chenzină! Era o așa zăpușeală că numai gândul la o bere rece și aromată îmi lăsă gura udă, de atâta uscăciune. Ce bere era pe timpuri...! Mâncai zece mititei aburinzi pe lângă trei halbe gulerate, bere facută ca
O LECŢIE SIMPLĂ DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/George_safir_1405075283.html [Corola-blog/BlogPost/349203_a_350532]
-
m-a făcut să-mi întorc privirea spre locul de unde se auzea o voce țipătoare de femeie sănătoasă și arțăgoasă. M-am apropiat. O doamnă, între două vârste, cu niște bagaje doldora la picioare, certa un omuleț pricăjit care se ținea bine între două cârje. - Nu vă mai satură Dumnezeu! Dar ce credeți voi, că banii cresc în copac? Eu muncesc pentru fiecare bănuț, nu ca voi, stați la mila altora! Omulețul, cu capul într-o parte și cu bărbia în
O LECŢIE SIMPLĂ DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/George_safir_1405075283.html [Corola-blog/BlogPost/349203_a_350532]
-
de pe vremea când eram copil. Mama are și acum acasă, pe-un perete, un tablou pictat de Pintilie, așa îl cheamă. Eram prin clasele primare când mama a venit acasă bucuroasă cu un tablou, “Iisus, păzind o turmă de oi”, țin foarte bine minte. Când am întrebat-o cine l-a pictat, mama mi-a răspuns, parcă o aud și acum: “Băiatul lu’ Pintilie, ăla paralizat.” La auzul vorbelor mele, femeia s-a schimbat total. De la starea aceea istericală, a trecut
O LECŢIE SIMPLĂ DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/George_safir_1405075283.html [Corola-blog/BlogPost/349203_a_350532]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ... PUR ȘI SIMPLU, LACRIMI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1713 din 09 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nechează herghelii de nori Îi ține vântul în buiestru Neînșeuați, fără căpăstru, Catran pe neporniții zori. Copite scapără lumină, Fulger-amnar de deznădejde. Amarnic pogorât pe mejde, Ciopor de tunete se-alină. În urma lor pământul zace Mustind sordid sub văl de clisă; La fel, povestea mea nescrisă
… PUR ȘI SIMPLU, LACRIMI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1441775920.html [Corola-blog/BlogPost/378241_a_379570]
-
o clipă suspendată, Că-ndărătu-i și-nainte-i întuneric se arată. Precum pulberea se joacă în imperiul unei raze, Mii de fire viorie ce cu raza încetează, Astfel, într-a veciniciei noapte pururea adâncă, Avem clipa, avem raza, care tot mai ține încă... Cum s-o stinge, totul piere, ca o umbră-n întuneric, Căci e vis al neființei universul cel himeric... În prezent cugetătorul nu-și oprește a sa minte, Ci-ntr-o clipă gându-l duce mii de veacuri înainte
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]