3,072 matches
-
parte, creșterea influenței engleze și franceze la Constantinopol înspăimânta Petersburgul în ideea că ieșirea din Marea Neagră va trece din mâinile slabei Turcii în cele ale unui stat european puternic. La motivele de ordin economic se adaugă cele de ordin politic țintind la dominație, expansiune, eliminarea concurenților apuseni din „zona slavă și ortodoxă”. Așa cum a demonstrat-o, într-o manieră perfect convingătoare E. V. Tarlè, țarul credea că revoluțiile din 1848-1849 au slăbit toate statele, cu excepția Angliei. De aceea, el s-a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a se concerta în prealabil cu țarul, care contează pe Austria angajată să se înțeleagă cu el. Memorandumul nu a avut darul să risipească temerile Londrei, de vreme ce el menține chestiunea posesiunii Constantinopolului la care nu aspira atunci nici o putere și țintea la dezbinarea Angliei de Franța. Declarațiile publice liniștitoare ale diplomației țariste erau însă contrazise de cele confidențiale De pildă, țarul s-a acroșat de doi termeni folosiți de Clarendon într-o depeșă, și anume că prăbușirea Imperiului Otoman ar fi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Rusia intră, după 1856, într-o stare de reculegere și-și concentrează atenția asupra reformelor interne. Dar ea - spunea Gorceakov - n-a uitat nimic, încât își va spori râvna în scopul destrămării sistemului de alianță stabilit în anii războiului Crimeii, țintind la neutralizarea înrâuririi anglo-austriece în sud-estul continentului printr-o apropiere de Franța. În această privință, Rusia se va folosi de câteva pârghii: comisia europeană a Dunării, cea pentru Principate, al căror membru activ rămânea, interesele lui Napoleon al III-lea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îi sunt date de structura economică și social-politică a Imperiului aflat în perioada de apogeu a crizei sistemului iobăgiei. Acesta este un fapt bine stabilit și recunoscut. Relația, de mai sus, de însemnătate capitală, ne obligă să respingem exagerările ce țintesc la deteriminări de decizii țariste explicate prin nevoia de apărare sau prevenire față de exterior. Ce-i drept, au existat și asemenea situații, dar ele nu sunt de natură fenomenală, ci evenimențială. Am ajuns la concluzia că politica țaristă în chestiunea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca datorie prescriu ce este necesar pentru viața în societate. Principiile moralei ca aspirație, la fel ca și regulile scrierii expresive sunt "permisive, vagi și nedeterminate, și ne indică mai degrabă o idee generală a perfecțiunii spre care trebuie să țintim, decât să ne pună la dispoziție directive certe și infailibile prin care să o dobândim"42. 1.2. Dreptul în istoria gândirii juridice Filosofia dreptului distinge în mod tradițional între teoria dreptului natural și pozitivismul juridic. Susținătorii dreptului natural cred
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fac ades pionierii,/ Armați cu tîrnăcoape și cazmale,/ Cînd taberei regale îi premerg,/ Să sape-un șanț, să-nalțe-o-ntăritură./ Mammon e-n fruntea lor, prin înzestrare,/ Cel mai prejos dintre căzuții Îngeri;/ El chiar în Ceruri gîndul și privirea/ Și le țintea spre vatra străvezie,/ Vrăjit de-atîta aur la tot pasul/ Și nu de tot ce-i sacru și divin/ În viziunea-naltelor sfințenii." 68 (ÎI, 118) metalul cel topit trecu-n canale: Vezi Milton, Paradisul pierdut, Cartea I, p. 28: "Pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
au drept temă proiectul antropologic kantian încearcă să surprindă și această problemă. Întreaga "Introducere" a fost, de asemenea, regândită, pentru a servi cum se cuvine unui demers a cărui miză depășește simpla "decodificare" a simbolurilor antropologice cuprinse într-o operă, țintind să construiască o interpretare antropologică în orizontul căreia, pe temeiul formulării unui sens originar al obiectului interpretării, să fie evaluate concepte, idei, soluții, argumente, "teorii" semnificative care îi aparțin acestuia. Intervenția în text nu a condus însă către modificarea regulilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca însușirea esențială care îl deosebește de celelalte specii ale genului în care este inclus omul, de regulă genul animal, fie ca o însușire care, deși nu este esențială, aparține totuși în mod specific omului); acest prim act este esențializator (țintește către dezvăluirea esenței omului), căci atributul care specifică (în ordine logică) are semnificația esenței 38. Ceea ce prezintă ca o exigență a unei teorii despre om anumiți filosofi contemporani interesați de problematica antropologiei filosofice, cum ar fi Max Scheler, Helmuth Plesner
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de actul pe care îl pune la cale și îl realizează. Dar fericirea apare și în lotul per-sonalității, în măsura în care însuși scopul ultim și necondiționat al subiectului inteligibil (personalitatea), Binele Suveran, este o sinteză între moralitate și fericire, amândouă desăvârșite. Persoana țintește fericirea ca pe un scop datorat eteronomiei "sensibile" a liberului arbitru (care, conceput ca libertate a subiectului empiric, are valabilitate numai în lumea fenomenală a persoanei). Țintirea fericirii este în acord cu natura însăși, dar, pe de altă parte, este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
priori, așadar necesar (în context kantian); "puritatea" sa nu aneantizează "subiectul" care îl susține. El este scopul voinței, a cărei determinare formală se află în legea morală. Toate acțiunile omului ca subiect moral (nu doar inteligibil, ci și sensibil) îl țintesc, și tocmai prin faptul că "realizarea" sa este imposibilă în această viață, este deschisă perspectiva infinită a nemuririi. Este urmărit, dar rămâne nerealizat; desigur, este realizabil, iar pentru acceptarea ultimei idei avem nevoie de conceptul finalității practice. Nu este vorba
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
folosește însă și noțiunea finalității, tipul de reconstrucție a lumii se schimbă, într-o oarecare măsură: avem de-a face mai degrabă cu ceea ce însuși Ostwald numește "monism a posteriori", o concepție filosofică de compromis, în sensul că ea nu țintește să se desprindă de știință, dar nici nu acceptă să se identifice acesteia. Totuși, nu este vorba, în privința acestor două sensuri, despre o diferență care să schimbe destinul modelului energetist ostwaldian; observația din urmă nu îngăduie însă nesocotirea lor. În
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalității, nu dau importanță felului în care trebuie ordonată viața socială, altfel spus, îi nesocotesc dimensiunea socială. Alții, dimpotrivă, accentuează determinările sociale, deși personalitatea este o structură bio-psiho-socială. De asemenea, socotește filosoful român, personalismul născut din kantianism este "revoluționar": el țintește schimbarea lumii. Numai că în interiorul lui dezvăluim un "personalism anarhic", distructiv, și un altul "social-romantic", de tranziție către "personalismul energetic", desigur, constructiv. Pentru acesta din mijloc personalismul social-romantic "persoana omenească este luată nu ca o unitate anonimă, simbol al omenirii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
neagă pe sine, pentru că nu-și este suficientă sieși. Într-un fel, persoana tinde către propria sa desființare, întru identitatea cu transpersonalul care o cheamă. Mișcarea sa este către afară-de-sine. "Personalitatea" lui C. Rădulescu-Motru, deși se raportează la Absolut, nu țintește o identificare cu el, ci o continuă afirmare de sine întru identitatea propriei unități. Ea nu se identifică nici cu natura, nici cu Absolutul. Deși sunt prezente în structura sa existențială, acestea doar dimensionează mișcarea "cosmică" a persoanei. Transpersonalul spre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
căsătoria Alzirei cu Gusmano. Zamoro, deghizat în soldat spaniol, s-a înfiltrat în mulțimea care asistă la ceremonie. În momentul în care Gusmano încearcă să ia mâna Alzirei, Zamoro îi înfige un pumnal în piept. Sute de spade spaniole îl țintesc pe Zamoro care spune: “Loviți,!...Și pentru ca să mori, Gusmano, învață tu de la mine!” (Colpite!...Ed a morir,,Gusmano, impara tu da me). Gusmano însă cere că Zamoro să fie iertat (Io del mio Nome odo la voce, voce che impone
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sale vieți a sădit binele și frumosul în tinerele mlădițe, asemenea grădinarului care toată viața s-a îngrijit ca din semințele sădite să iasă cele mai curate plante, arbuști și pomi, prin tot ce a făcut, folosind metode specifice, a țintit la eliminarea răului din copii și din exemplul reprezentat de răul din alții, ceea ce nu face decât să ducă la absolvirea de propria-i vină. Pe scurt, este vorba despre condamnarea fățișă a presupusului și, vai, de multe ori a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
spre reprezentare acest text a cărui demnitate subzistă în temeritățile pe care le emite, Constantin Popa își asuma, s-ar putea spune, riscurile unui disident. Un disident virtual. Muiate într-un amalgam de sarcasm și îndîrjire, săgețile unei reflexivități active țintesc, dincolo de o anume structură politică păcătoasă, către umbrele și sincopele unui destin istoric, vizează slăbiciunile și rătăcirile unei colectivități cu vocația resemnării. Cîți au crezut sau, pentru confortul lor interior, s-au prefăcut a crede "cacealmaua" cu "bau-bau-ul" roșu? Porecliții
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pleacă cu ea! Mă-ncurcă..., încurcă pe toată lumea...! Pa, Ovidiu! Good by!" He, groparule, chiar dacă dormi ai putea să mă aplauzi! Groparul: ...Să mă trezești la final... după aia aplauzele... Octav: Bravo, bătrîne, ochitor de elită... Ha!, numai în frunte țintești... Numai în frunte... Ucigașule...! Te-ai antrenat, nu glumă! (apropiindu-se de Mona; tandru) Mona, rămîi numai frumoasă... numai femeie... N-are rost să faci... analize... evaluări... Nu-mi place să-ți pipăi inteligența... N-am nici un chef să-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Îmbinarea experienței culturale vechi cu elementele nou ivite. Orice cultură constituie un set de răspunsuri firești, naturale, la niște circumstanțe concrete și nu are funcționalitate decât pentru acei indivizi și acele contexte. Noul este perceput cu ajutorul instrumentelor culturale vechi. Ca să țintești la o nouă cultură, trebuie să pozezi deja una cum trebuie. Cultura nouă va Încorpora, cu necesitate, numeroase elemente din cea veche. Niciodată individul nu va putea renunța la schemele culturale achiziționate mai demult, În fazele incipiente de edificare a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de un aici și un acum, există un dincolo și un aievea. Mai presus de interesul de a ne amenaja existența cu lucruri, resimțim nevoia unui sens, a unui rost pentru toate câte sunt. După ce ne-am obișnuit cu cantitatea, țintim către calitatea existențială. Nu mai suntem mulțumiți cu ceea ce avem, ci dorim să știm ce facem cu ceea ce avem și cu ceea ce suntem. Odată potolită setea de a avea, omul resimte nevoia de a fi. Nu timpul ca atare este
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ne fac bine nici nouă, nici altora. Educația pentru libertate presupune să ne conturăm ființa așa cum este ea: cu nimic În plus ori În minus. A exclude din curriculumul școlar o ipostază definitorie a spiritualității cum este religia Înseamnă să țintim spre o persoană incompletă, cu minte, trup, dar difuză sau diformă În privința conștiinței. Credința constituie „inima” conștiinței, coloana vertebrală modului de a gândi sau de a face. Avem nevoie de „linii” valorice, de repere autentice și stabile, de ocazii pentru
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pentru că au existat cândva niște fini cunoscători ai condiției umane care au dorit să o Înalțe cât mai sus. 10.8. Învierea e În fiecare dintre noi Fiecare ființă caută să se miște spre o așezare cît mai Înaltă. Unii țintesc bunăstarea materială sau cea socială, alții privesc cu speranță și bunătate Înspre semeni, alții se concentrează mai mult asupra interiorului sau vor să facă Încă un pas spre chemarea lui Dumnezeu. Ne mișcăm neîncetat, Încercăm să ne ridicăm, ne facem
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cu un șef de șantier, cu un ales al urbei, cu un posibil sponsor, cu un preot nu tocmai breaz, cu o delegație de maici, cu un grup de studenți, elevi sau copii de grădiniță... Acționează uneori după principiul pompierilor: țintește unde-i focul mai mare. Și, Slavă Domnului, focuri și pălălaie sunt unde te aștepți mai puțin. Ba nu știu În ce sat oamenii au rămas fără preot, ba dincolo o biserică de patrimoniu stă să pice, ba niște pământ
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
anilor. Referindu-mă la modul în care este folosită, în prezent, problema gazelor naturale și cea a mijloacelor de transport (conductele), ceea ce constituie o chestiune de securitate națională pentru multe state europene, inclusiv România, consider necesar ca fiecare stat să țintească și acest lucru. În acest domeniu, problema va trebui abordată în două moduri principale: a) Necesitatea găsirii unei căi optime de abordare a vânzării gazelor direct, de către Gazprom, instituției de specialitate din România, ANREN, nu prin intermediul unor firme străine care
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
the countries with a significant mediation role in the Middle East. The article is but a personal contribution to this history, while it was in the making. I.Scurtă introducere Părinții mei, Nicolae și Casandra, tatăl dascăl al bisericii comunei Țintea din județul Prahova și mama casnică, m-au crescut, ca și pe ceilalți cinci copii ai lor, în duhul credinței creștin-ortodoxe. Tuturor ne-au cerut să ne rugăm lui Dumnezeu în fiecare zi; ne-au cerut, de asemenea, să dăm
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în conducerea operațiunilor, s-a găsit un general căruia i-a venit o idee cu care a reușit să stăpânească revolta. Învățând din metodele folosite de rebeli, a comandat manechini cu figuri de parașutiști, conținând în realitate încărcătură explozibilă, care, țintite de rebeli, explodau. Detalii cu lux de amănunte ne-a dat însuși autorul și utilizatorul invenției, generalul V. L-am întâlnit la un medic, cu care discutam problema închirierii casei și a curții pentru sediul Agenției noastre Economice în curs
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]