1,444 matches
-
duratei slujbelor, în timpul unei zile normale slujba ținea chiar șapte ore, adăugânduse mai multe ore în timpul sărbătorilor. Acest privilegiu de a avea propria regulă monastică a fost acordat de către papa Ioan al XI-lea (931-935) printr-un act ce oferea abației autoritate asupra altor așezăminte religioase. Astfel, la începutul secolului al XI-lea, ordinul clunisian cuprindea aproximativ 1.200 de așezăminte religioase din Franța, Anglia, Italia, Spania, Sfântul Imperiu Roman și Europa Centrală, toate sub conducerea abației Cluny. Puterea și influența
Abația Cluny () [Corola-website/Science/332982_a_334311]
-
un act ce oferea abației autoritate asupra altor așezăminte religioase. Astfel, la începutul secolului al XI-lea, ordinul clunisian cuprindea aproximativ 1.200 de așezăminte religioase din Franța, Anglia, Italia, Spania, Sfântul Imperiu Roman și Europa Centrală, toate sub conducerea abației Cluny. Puterea și influența abației era atât de mare încât, în timpul abatelui Odilon (962-1048), papalitatea a oferit abaților de la Cluny puterea de a excomunica, rezervată până atunci doar episcopilor. Toate aceste acțiuni ale abației au fost intitulate "Reforma de la Cluny
Abația Cluny () [Corola-website/Science/332982_a_334311]
-
autoritate asupra altor așezăminte religioase. Astfel, la începutul secolului al XI-lea, ordinul clunisian cuprindea aproximativ 1.200 de așezăminte religioase din Franța, Anglia, Italia, Spania, Sfântul Imperiu Roman și Europa Centrală, toate sub conducerea abației Cluny. Puterea și influența abației era atât de mare încât, în timpul abatelui Odilon (962-1048), papalitatea a oferit abaților de la Cluny puterea de a excomunica, rezervată până atunci doar episcopilor. Toate aceste acțiuni ale abației au fost intitulate "Reforma de la Cluny" ce urmărea să purifice Biserica
Abația Cluny () [Corola-website/Science/332982_a_334311]
-
și Europa Centrală, toate sub conducerea abației Cluny. Puterea și influența abației era atât de mare încât, în timpul abatelui Odilon (962-1048), papalitatea a oferit abaților de la Cluny puterea de a excomunica, rezervată până atunci doar episcopilor. Toate aceste acțiuni ale abației au fost intitulate "Reforma de la Cluny" ce urmărea să purifice Biserica de influențele laice și să revitalizeze concepția monahismului în creștinătatea apuseană. Punctul culminant al acestei reforme a fost alegerea Papei Grigore al VII-lea, fost călugăr la Cluny și
Abația Cluny () [Corola-website/Science/332982_a_334311]
-
VII-lea, fost călugăr la Cluny și cel ce a dus mai departe această mișcare prin celebrele reforme gregoriene. Mai târziu alți călugări ai ordinului au devenit papi cum ar fi Urban al II-lea și Pascal al II-lea. Abația era cel mai mare centru monahal al Europei și un loc important de pelerinaj. Mulți pelerini veneau aici să se roage și să asculte ceremoniile grandioase efectuate de călugări. Cluny a devenit foarte bogată pe urma acestor pelerinaje dar și
Abația Cluny () [Corola-website/Science/332982_a_334311]
-
fost distruse două din cele trei turnuri principale, iar nava a fost micșorată, în ziua de astăzi biserica fiind mult mai mică. Cu toate acestea, Cluny III a rămas una dintre cele mai grandioase biserici din lume. În anul 2004 Abația de la Cluny și filialele sale au fost desemnate de Consiliul Europei drept .
Abația Cluny () [Corola-website/Science/332982_a_334311]
-
a fost un important fief reformat până la revocarea Edictului de la Nantes. Metz a funcționat ca republică până la alipirea sa la regatul Franței. Metz este anexat de Franța în 1552, când regele Henric al II-lea a asediat și cucerit trei abații la est de Reims, Metz, Toul și Verdun. Pe 18 aprilie 1552, Henric își face intrarea triumfală în Metz, promițând locuitorilor o oarecare autonomie și conservare a privilegiilor. Carol Quintul al Spaniei asediază Metz în același an, însă cetatea, apărată
Metz () [Corola-website/Science/297312_a_298641]
-
construită în secolele XIII- XVI. Dispune de 6500 metri pătrați de vitralii, unele realizate de Chagall. Monumente de patrimoniu construite în stilul Sfântului Imperiu Romano-German sunt bisericile Saint-Maximin și Saint-Pierre-aux-Nonnains, capela Templierilor (stil roman), hotelul Saint-Livier (gotic de influență italiană), Abația Saint-Vincent, silozul Chèvremont, Porte des Allemands (gotic), Maison des Têtes (Rennaissance). Edificii neogotice și neoromane, neobaroce și Jugendstill (Art nouveau) coexistă armonic: Biserica Sfânta Segolene, Templul garnizoanei, Gara din Metz, Școala practică superioară, Arsenalul etc. Orașul Metz este împărțit in
Metz () [Corola-website/Science/297312_a_298641]
-
zonă s-a dezvoltat și au apărut primele relații de producție capitaliste. Munca în agricultură era organizată pe ferme, la o parte din lucrări folosindu-se mașini agricole aduse de la Viena și Praga. În anul 1852, Marghita ajunge domeniu al Abației de Mölk din Austria, care construiește aici un castel impunător. Noul proprietar a favorizat dezvoltarea localității, amplificând viticultura, cultura cerealelor și pomilor fructiferi. Localitatea număra atunci cam 5.000 de suflete. După primul război mondial, odată cu Unirea de la 1 decembrie
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
trupele române și sovietice și a revenit în teritoriul României. Instaurarea regimului comunist în România, în anul 1947, se face resimțită dureros și în Marghita, la fel ca în întreaga țară. Pământurile, magazinele și fabricile sunt luate de stat. Proprietatea Abației de Mölk trece și ea în posesia statului comunist. Totuși, în anii care vor urma, localitatea va cunoaște perioada de cea mai intensă dezvoltare. Apar primii germeni ai industriei serioase. În perioada 1949-1960 se înființează primele întreprinderi de confecții, construcții
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
ca meridian de 0°. Turismul orădean începe să se dezvolte, Oradea participând alături de Băile Felix la Târgul de Turism de la Viena din ianuarie 2015. Oradea este menționată pentru prima dată cu numele latinesc "Varadinum" la 1113, într-o diplomă a abației benedictine din Zobor, în care apare numele episcopului Sixtus Varadiensis și al comitelui Saul de Bychar. De-a lungul Evului Mediu, cetatea a devenit loc de conviețuire pentru un mozaic etnic care a contribuit la stabilirea componenței etnice de astăzi
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
cei mai bogați oameni ai lumii. În Londra se găsesc sediile a numeroase instituții și corporații de importanță globală; multe clădiri importante: palate, muzee, teatre, săli de concerte, aeroporturi, stații de cale ferată, numeroase ambasade și consulate. Westminster (Palatul și Abația) și Biserica Sf. Margareta din Londra au fost înscrise în anul 1987 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Simbolul Londrei este Big Ben-ul, turnul cu ceas al Palatului Parlamentului, construit în secolul al XIX-lea în stil neogotic. Inițial
Londra () [Corola-website/Science/296823_a_298152]
-
Datorită bine cunoscutei sale critici a Bisericii, pe care a refuzat să o retragă înaintea morții, lui Voltaire i-a fost interzisă o înmormântare creștină în Paris, dar prieteni și relații au reușit să-i îngroape trupul în secret la Abația din Scellières în Champagne. Inima și creierul său au fost îmbălsămate separat. În 11 iulie 1791, a fost pus în racla în Pantheon, după Asamblarea Națională a Franței, care l-a considerat pe el premergătorul Revoluției Franceze, a avut rămășițele
Voltaire () [Corola-website/Science/296879_a_298208]
-
Ungariei, limba maghiară este influențată de limbile slave și de limba latină, în care începe cultura scrisă în Ungaria. Prima atestare scrisă a limbii maghiare datează din secolul al XI-lea: câteva propoziții și cuvinte în scrisoarea de ctitorire a abației din Tihany. În secolul al XII-lea apare primul text complet în limba maghiară, "Halotti beszéd és könyörgés" (Discurs funebru și rugăciune), iar în secolul al XIV-lea, prima operă literară, poemul "Ómagyar Mária-siralom" (Tânguirile Fecioarei Maria în maghiara veche
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
franci), valoni și flamanzi - au provenit din teritoriile situate în bazinele râurilor Rin și Mozela. Pe lângă coroana maghiară, un rol important în procesul colonizării germane în sudul Transilvaniei l-au jucat Ordinul cavalerilor teutoni, mănăstirea cisterciană Igriș din Banat, precum și abația cisterciană Cârța din Țara Făgărașului. Teritoriul din sudul Transilvaniei colonizat cu germani are o suprafață de aproximativ 30.000 km². Sub aspect teritorial-administrativ, teritoriile locuite de sași au fost organizate în Comitatul Sibiului sau "Provincia Sibiului". Ulterior, în prima jumătate
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
1940 de mareșalul Ion Antonescu. O dată cu instaurarea comunismului, întreg sistemul școlar, inclusiv școlile cu predare în altă limbă decât cea română, a fost administrat exclusiv de statul român. Pe lângă Ordinul Cavalerilor Teutoni, alte organizații religioase importante dezvoltării comunităților germane erau abațiile cisterciene de la Igriș, din Banat și Cârța din Făgăraș. Cea mai timpurie formă de organizare a sașilor a vizat viața religioasă, Prepozitura Sibiului fiind fondată încă înainte de 20 decembrie 1191. În primii săi ani de existență, prepozitura includea teritoriile capitlurilor
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
a fost în Evul Mediu un așezământ monahal cistercian din Țara Făgărașului, mănăstire filială a Abației Igriș. Înființarea mănăstirii de la Cârța a fost datată în anul 1202, în orice caz în timpul regelui Emeric. Ulterior, regele Andrei al II-lea al Ungariei a prevăzut anumite privilegii pentru acest așezământ. Regele Matia Corvin a desființat mănăstirea la data
Mănăstirea Cârța () [Corola-website/Science/297170_a_298499]
-
Kerch") nu este cunoscută cu exactitate. Papa Honorius al III-lea a menționat mănăstirea într-un document emis în anul 1225. Un alt document, emis la Konstanz, la 17 aprilie 1418, de regele Sigismund I al Ungariei (1387-1437) amintește că abația a fost întemeiată, construită și dotată cu drepturi și privilegii de către predecesorii săi. Calitatea de ctitorie regală maghiară rezultă și din actul desființării sale, la 27 februarie 1474, efectuată "ex auctoritate juris patronatus regii" Matia Corvin (1458-1490). Izvoare scrise din
Mănăstirea Cârța () [Corola-website/Science/297170_a_298499]
-
de ordine după Janauschek. Datarea relativ exactă a întemeierii acestei mănăstiri cisterciene este facilitată de un document emis în cancelaria regală maghiară în anul 1223. Din textul acestei diplome regale rezultă că teritoriul, pe care a fost fondată și construită abația Cârța - delimitat de râul Olt la nord, râul Arpaș la est, râul Cârțișoara la vest, iar Carpații Meridionali (Munții Făgăraș) la sud -, i-a fost donat de către regele Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235), pentru mântuirea sufletului său, prin intermediul
Mănăstirea Cârța () [Corola-website/Science/297170_a_298499]
-
fost ridicate aripa nordică a transeptului cu perechea sa de capele și, în parte, corul cu absida poligonală. Pe la 1300 biserica și aripa estică a mănăstirii Cârța erau deja terminate, lucrările de finisare si de construcție a aripei sudice a abației continuând încă aproximativ două decenii. Arhitectul și atelierul de pietrari, activi la Cârța după invazia mongolă din anul 1241, au avut o contribuție majoră în diseminarea spiritului și a formelor artei gotice în Transilvania secolului al XIII-lea. Un aport
Mănăstirea Cârța () [Corola-website/Science/297170_a_298499]
-
drept al Oltului, mănăstirea cisterciană a fondat așezarea Cârța (germ. Kerz), cunoscută și sub vechea denumire de Cârța Săsească, iar pe Valea Hârtibaciului, lângă Agnita, a întemeiat localitatea Apoș (germ. Abtsdorf, Satul Abatelui). Ambele așezări au fost populate cu sași. Abația Cârța a așezat la cumpăna secolelor XIII-XIV coloniști germani și pe teritoriul fostului Scaun de Sighișoara, respectiv în localitățile Criț (germ. Deutsch-Kreuz; magh. Szászkeresztúr), Meșendorf (germ. Meschendorf; ung. Mese) și Cloașterf (germ. Klosterdorf; ung. Miklóstelke), precum și în localitățile Colun (germ.
Mănăstirea Cârța () [Corola-website/Science/297170_a_298499]
-
cubitum" care ar însemna "colț de deal" sau "terminarea dealului". Prima atestare documentara a localității datează din anii 1202-1203 când așezarea era cunoscută sub denumirea de villa Pankota. Pe teritoriul de astăzi al Pâncotei se găsea în anul 1216 o abație. Informația o aflăm din lucrarea istoricului Sándor Marki, potrivit căreia, populația localității se află sub jurisdicția unei abații condusă de Andreas. De mai multe ori vatra orașului a fost distrusă de năvălitori. Turcii au cucerit orașul în mai multe rânduri
Pâncota () [Corola-website/Science/297197_a_298526]
-
1202-1203 când așezarea era cunoscută sub denumirea de villa Pankota. Pe teritoriul de astăzi al Pâncotei se găsea în anul 1216 o abație. Informația o aflăm din lucrarea istoricului Sándor Marki, potrivit căreia, populația localității se află sub jurisdicția unei abații condusă de Andreas. De mai multe ori vatra orașului a fost distrusă de năvălitori. Turcii au cucerit orașul în mai multe rânduri, din anul 1687 intra în administrarea Imperiului Habsburgic, iar din anul 1867 intra în administrația austro-ungară până la sfârșitul
Pâncota () [Corola-website/Science/297197_a_298526]
-
diferite ale lumii, nu numai în Europa, ci și în Statele Unite ale Americii, Canada, Australia, Filipine, India ș.a.m.d. Stilul care ulterior avea să aibă identitatea definitorie sub numele de gotic, originase odată cu construcția numită Bazilica Sfântul Denis, biserica abației din Saint-Denis, din apropierea Parisului, caz în care a exemplificat viziunea arhitecturală a . Suger a dorit să creeze o reprezentare fizică a sfântului Ierusalim printr-o clădire de o verticalitate și liniaritate impunătoare. Astfel, fațada bazilicii a fost designată efectiv de
Arhitectură gotică () [Corola-website/Science/297479_a_298808]
-
2004. Raportul de țară privind progresele României din octombrie 2004 a afirmat de asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca dată de aderare pentru România și Bulgaria. Cele două țări au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abația Neumünster din Luxemburg. România a fost prima țară din Europa centrală și de est care a avut relații oficiale cu Comunitatea Europeană. În ianuarie 1974, o înțelegere a inclus România în Sistemul Generalizat de Preferințe al Comunității, după care a
Integrarea României în Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/297529_a_298858]