42,390 matches
-
sau polifonie pe de altă parte, asistăm la translarea si combinarea în trepte a unui material sonor care, la un moment dat rămâne parcă uluit de sonoritățile beethoveniene ce ne amintesc flagrant de Simfonia a IX-a. Printr-o asemenea abordare a metabolismului componistic, Tiberiu Olah bagă de seamă că postmodernismul trimite la o întreagă tradiție europeană, ce-i drept actualizată în fața prezentului, astfel încât tiparele ei mentale și expresive să exercite o presiune considerabilă, reformând percepția noastră sonoră și împingând-o
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
clar că experimenta fluxul conștiinței. Până spre finele veacului al XIX-lea, scriitorii se plictisiseră să tot aștepte ce se va întâmpla în final și își căutau deja o nouă direcție, fie că scriau încă picaresc ori jonglau cu alte abordări narative. Viitorul pierdea teren în economia romanului, în favoarea unui prezent extins. În romanul Desperado, prezentul e extrem de lent, iar viitorul aproape că nu contează. Puterea Desperado stă în trecut. Trecutul e un drog pentru prezent. Eroul rememorează, nu acționează în
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
carte cu titlul Istoria secretă a literaturii române? Primul gând te duce spre o scriere foarte subiectivă, pe alocuri revanșardă, menită să dinamiteze ierarhiile tradiționale și să schimbe fundamental proporțiile și cromatica tradiționale ale tabloului general. Într-o astfel de abordare - făcută prin analogie cu ceea ce îndeobște se înțelege prin jurnale secrete - precizarea "secretă" se referă la scriitor și la modul său de elaborare (departe de ochii și de evaluările consacrate ale specialiștilor și percepția curentă a publicului), nu neapărat la
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
U.E., în urma selecției operate la noi, în ultimele luni, nu a fost admis nici măcar un singur instrumentist. La selecție au fost prezenți opt candidați. La selecția organizată în Spania s-au prezentat 400 de tineri instrumentiști. Nu există comparații privind abordarea, privind motivațiile cântului instrumental în ansamblu la noi și în alte țări ale Uniunii Europene. Revenind la concertul de la Ateneu... în prima parte a serii de muzică, violonista germană Arabella Steinbacher ne-a oferit o versiune cu totul impresionantă a
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
calmă a intervalului, Ana Selejan, care notează în Literatura în totalitarism. 1959-1960 (Cartea Românească, 2000): "... adaug imediat câteva evidențe care se impun pentru oricine citește textele analitice ale tinerilor critici: ceva-ceva, și ceva esențial, s-a schimbat în modul de abordare (de către ei, n.m.) a scriiturii: posibilitatea de a folosi și criteriul estetic și judecata operei (sub camuflaj, desigur), pledoaria constantă de pe poziții estetice și nu ideologice, pentru profunzime și individualizare, conținutul politic nefiind garanție a calității, dimpotrivă generator de manierism
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
cadre didactice ale Universității muzicale bucureștene. Poate de aici minuția informației ori docta structurare a conținutului. Meticulos și erudit, ca de obicei, Alexandru Leahu realizează o pertinentă incursiune în lumea doctrinelor estetico-filosofice referitoare la domeniul sonor, atingând zonele fierbinți ale abordării sintetice vizavi de practica artistică din ultimile două secole, ale poeticilor componistice în stare să generalizeze elementele limbajului muzical, ale experiențelor artistice, ipotezelor asupra originii artelor și a căilor spre universalitate ori ale frumosului muzical (fie că este vorba despre
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
critică a criticii, solid brevetat de evoluția teoriilor receptării. Apoi, nu trebuie trecut cu vederea calul de bătaie insinuat în fiecare dintre mizele acestor aplicații tactice. Invalidată valoric - cu excepții mici, dar notabile - avangarda pledează cumva de la sine pentru o abordare contextuală. De la studii mentalitare până la extinderi concentrice către teritoriile conexe ale artelor vizuale, de la biografiile mai degrabă halucinante ale militanților autohtoni la extremismele lor politice, totul poate atrage - deplin justificat - atenția cercetătorilor. În sfârșit, nu văd de ce n-am putea
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
adesea cu istoria receptării acestei mișcări în perioada postbelică. Și cu primele încercări de resuscitare analitică a scrierilor - fluctuante și ca valoare, și ca atitudine - celor mai importanți dintre purtătorii de drapel de la unu, Integral sau Contimporanul. Partizan declarat al abordării esențial literare - și mai puțin al aceleia conjuncturale, pe care însă, la alții, nu o neglijează - Ion Pop își exersează finețea la dublu: adică pe text și în sensul textului. Când, construind un model unitar pentru o definiție a avangardei
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
der Träume<footnote Cheia viselor footnote>. Așadar, încep prin a o întreba pe Violeta Dinescu dacă găsește validă această “cheie” de acces în universul muzical pe care l-a creat cu migală? V.D.: Bineînțeles, cu toate că nu am nimic împotriva unei abordări sistematice și cronologice B.T.: Cele două abordări nu se exclud sau, dacă tot începem astfel, oglinzile nu opresc ceasurile. Știu că ideea jocului în artă îți este foarte dragă (o consideri ca pe o soluție infailibilă, la îndemâna oricărui creator inspirat
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
încep prin a o întreba pe Violeta Dinescu dacă găsește validă această “cheie” de acces în universul muzical pe care l-a creat cu migală? V.D.: Bineînțeles, cu toate că nu am nimic împotriva unei abordări sistematice și cronologice B.T.: Cele două abordări nu se exclud sau, dacă tot începem astfel, oglinzile nu opresc ceasurile. Știu că ideea jocului în artă îți este foarte dragă (o consideri ca pe o soluție infailibilă, la îndemâna oricărui creator inspirat), de aceea cred că vom uza de
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
ce nu mai trebuie spus explicit, cum să ai răbdare... B.T.: Adică, o ontologie și o filosofie acustică, dincolo de simplul meșteșug, de fapt o lecție a așteptării creatoare, înțelepte și fructuoase. V.D.: Aveai perfectă dreptate când spuneai că cele două abordări ale trecutului (cea sistematică și jocul aleator de oglinzi) nu se exclud. De fapt, aș spune că ele se interferează ca într-un vis. Se poate să retrăiești un moment într-un spațiu prelungit sau să se concentreze într-o
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
îmi reînvie, de asemenea, amintirea legată de relația mea cu Myriam Marbe. Felul în care porneam amândouă la a descifra o idee muzicală, de a simți în ce măsură merită adâncită, era un fel de curgere, de pătrundere într-un labirint. Această abordare labirintică mi-a marcat atitudinea față de viața unei compoziții. Iată cât este de expresivă comparația cu un joc de oglinzi! Acest joc are o dublă funcție - de introspecție și de definire a perspectivei. Jocul în acest context nu mai are
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
mult, dacă răsfoim scrierile lui Bachelard, vedem că apa (vorbind de Dunăre) este și ea o oglindă curgătoare<footnote Bachelard, Gaston - Apa și visele. Eseu asupra imaginației materiei, Ed. Univers, București, 1999, p. 25-26. footnote> și astfel consolidăm filtrul de abordare borgesiană al discuției noastre. Nu putem să ignorăm o simetrie a calendarului; te afli în punctul care marchează, ca o balanță aproape perfectă, viața ta în două jumătăți: aproape 30 de ani în România, alți 30 de ani în străinătate
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
mă emoționeze tema, textul. B.T.: Iar când acest lucru se întâmplă, cum dai relief sonor operelor literare alese? V.D.: ... un text poate fi asimilat de muzică, dar și contrapunctat sau desfășurat paralel. Eu caut o 'coreografie' a acestor tipuri de abordare a textelor, de fiecare dată altfel și după alte criterii, care sunt întotdeauna în rezonanță cu substanța textului. B.T.: Vorbim de lucrul cu emoțiile și nu pot să evit alunecarea, chiar și pasageră, spre un teren al sensibilității prin excelență
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
și pasageră, spre un teren al sensibilității prin excelență. Încă de la finalul anilor ’80 ai devenit membru al comitetului executiv al Ligii Internaționale a femeilor compozitoare (International League of Women Composers). Dacă la noi încă acest gen de problematici și abordări sunt plasate oarecum în derizoriu, în țările occidentale atenția acordată femeilor în toate câmpurile de activitate, în general, este extrem de bine profilată, dedicându-se subiectului studii aprofundate. Muzicologia modernă cunoaște tot mai multe titluri de cărți și studii de bună
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
viață pe scena Ateneului prin dedicarea și dragostea față de această partitură a dirijorului Jin Wang, dragoste care se afirmă în fiecare gest, astfel că din spectator, publicul devine participant la sacrificiul păgân și brutal. A fost mai mult decât inspirată abordarea în același program acestor două lucrări, una în care arhaicul se confundă cu primitivismul, în care ritualul mișcă masele, fenomen redat într-o formă estetică de geniul Stravinski, în timp ce în lucrarea românească, același element arhaic devine sursă a
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
XXI un florilegiu din catalogul creației compozitoarei, în interpretarea unora dintre soliștii de seamă ai teatrului, cărora li s-au alăturat coregrafi, balerini, instrumentiști. Personalitatea muzicienei este de decenii cea a unui creator de maximă originalitate ca inspirație, măiestrie a abordării majorităților genurilor componistice - muzică de cameră, concertantă, simfonică, operă și balet. Selecția miniaturilor vocal instrumentale a revelat pagini impresionante ca sensibilitate, poetică muzicală, declamație dramatică (interpreți Mihaela Stanciu, Lucian Corchiș, Vicențiu Țăranu, Paul Basacopol, Adriana Dumitriu, acompaniați de pianista Lidia
Valori O maestr? a componisticii na?ionale by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83926_a_85251]
-
inspiratoare pentru dans, în coregrafia Mariei Popa, soliști Adina Manta și Bogdan Plopeanu. Merita să fie amintiți toți realizatorii, inclusiv violonista Cornelia Bronzetti, în redarea măiestrită a piesei Confesiuni pentru violă solo, prezentați de directoarea Studioului, Anda Tăbăcaru Hogea, deoarece abordarea unui astfel de repertoriu nu este un joc al hazardului, ci rezultatul unei pregătiri de remarcabil profesionalism și talent interpretativ. Muzica pe care o creează Carmen Petra Basacopol reprezintă un reper cultural, un stil personalizat, o certă contribuție la imaginea
Valori O maestr? a componisticii na?ionale by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83926_a_85251]
-
Studiul Op. 24 Nr. 12 de Chopin. În cea de a doua parte a programului, după încheierea misiunii de acompaniator, a venit rândul orchestrei ca instrument complex și dinamic să fie în prim plan. Foarte interesantă și binevenită a fost abordarea, după cele două concerte clasice, a Suitei din muzica de scenă la Sărbătoarea lui Belshazzar de J. Sibelius. Alcătuită din patru părți ( Marș oriental, Cântecul fetei evreice, Nocturnă și Dansul lui Khandra ) lucrarea a fost scrisă de compozitorul finlandez în
De la Haydn la Sibelius by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84012_a_85337]
-
a festivalului cu același nume, a fost un Paradis sonor, un Paradis al candorii și emoției neîngrădite. Pe lângă calitățile interpreților, parcă, de la an la an, din ce în ce mai complexe și mai vulcanice, pe lângă curajul și încrederea în abordarea unor partituri celebre de Mozart, Brahms, Beethoven, Grieg, Paganini, Bach, etc, de mare dificultate tehnică și artistică, executate nu de puține ori impecabil, ei, tinerii, elevi și studenți, au demonstrat odată în plus, dacă mai era nevoie, și cred că
Frumuse?ea ?nceputului by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84002_a_85327]
-
Jompan, prof. dr. Ion Căliman) au admirat o inedită expoziție de carte veche cu autografe aparținând unor corifei ai muzicii bănățene, Sabin V. Drăgoi și Nicolae Ursu. Lucrările colocviului (moderat de Simion Dănilă și Constantin-T. Stan, inițiatorul evenimentului) au prilejuit abordarea unor probleme sensibile cu care se confruntă folclorul contemporan, dar și societatea românească, în general: fenomenul tot mai accentuat al poluării folclorului, manelizarea muzicii românești și asaltul tot mai agresiv al kitsch-ului și al amatorismului. Lansarea Monografiei muzicale a
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
al Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1967), unde a avut ca profesori mari personalități ale componisticii și artei dirijorale românești: Tudor Jarda, Dorin Pop, Dan Voiculescu, Romeo Ghircoiașu ș.a. După o perioadă de tranziție, care a culminat prin abordarea unui repertoriu vocal- simfonic (Orfeu și Euridice de Chr. W. Gluck, în 1978, în compania Orchestrei Filarmonicii „George Enescu” din București, sub bagheta lui Nicolae Boboc, Acis și Galathea de G. Fr. Händel, în 1978, la Lugoj și Timișoara, în
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
Mihai Brediceanu, Recviem-ul de Verdi, în 1988, cu concerte la Timișoara și Lugoj, sub conducerea lui P. Oschanitzky, etc.), începând cu anul 1990, corala lugojeană, structurată ca o formație vocală camerală (alcătuită, în cvasiexclusivitate, din profesioniști), s-a dedicat abordării unui repertoriu românesc și universal reprezentativ pentru marile epoci și arii stilistice, de la muzica renascentistă la muzica psaltică bizantină, de la capodoperele muzicii clasice și romantice la limbajul modal și neomodal al creației corale moderne și contemporane (D. G. Kiriac
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
2007 - nu este o simplă trecere în revistă a locurilor comune de mulți știute, ci o contribuție din perspectivă postmodernă la studiul operei hogașiene. Cele cinci segmente ale sale punctează, în mod jucicios și într-una din puținele maniere de abordare viabile - o tratare de tip eseistic, incluzând elemente monografice - aspecte mai mult sau mai puțin discutate ale unei moșteniri literare semnificative, precum și istoricul receptării ei critice (I. A fost odată o prefață...; II. O paranteză contextuală: III. Biografia criticii; IV
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
și Cărtărescu și-a contaminat Orbitor-ul cu puțin comunism. Detașarea, inserțiile de realități apăsătoare, de cele mai multe ori construite cu naivitate elaborată, critica pusă pe notele lamentabilului, mai cu seamă victimizarea în exces s-au constituit în principale ingrediente ale abordării comunismului, atât în literatură, cât și în nonficțiune. Pentru că moda a cuprins și mediile academice, jurnalistice și oficial-politice. Febra defrișării comunismului, derulată la fel de șablonard ca și literatura comunistă, se supune și ea unei cenzuri discrete. De unde și evadarea din fața subiectului
Tema comunismului by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8413_a_9738]