2,725 matches
-
într-un subiect care gândește”. Ca înlănțuiri logice, aceste propoziții sunt judecăți. Ceea ce are Kant în vedere este o relație logică între imagini subiective. „Judecata ipotetică: „Când soarele luminează piatra, ea se încălzește”, rezultă din operații de comparare, reflecție și abstracție, prin care luminarea de către soare apare drept condiție exterioară a încălzirii.”63 Ceea ce ni se spune în Pr. este că orice judecată empirică reprezintă mai întâi o „înlănțuire logică a percepțiilor”. „Inlănțuirea” ca atare este rezultatul unor operații de comparare
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
luminarea de către soare apare drept condiție exterioară a încălzirii.”63 Ceea ce ni se spune în Pr. este că orice judecată empirică reprezintă mai întâi o „înlănțuire logică a percepțiilor”. „Inlănțuirea” ca atare este rezultatul unor operații de comparare, reflecție și abstracție, operații care înscriu percepțiile și asociațiile lor reproductive sub formele logice ale judecății. O judecată de genul « Corpurile sunt greleă poate să fie generalizarea empirică a unei asociații repetate între impresia de greutate și impresia produsă de acțiunea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de C. Noica, în Immanuel Kant, Critica facultătii de judecare, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 396. 36. Buchdahl se referă la pasaje din „Prima introducere”, cum este acesta: „Intelectul însă, în acțiunea sa legiferatoare transcendentală cu privire la natură, face abstracție de toată diversitatea legilor empirice posibile. El ține socoteala, în ea, doar de condițiunile posibilității unei experiențe în genere, din punct de vedere formal. În intelect nu e de întâlnit, prin urmare, principiul acela al afinității legilor particulare ale naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cea genetică. Tocmai deoarece multe concepte sunt atât de eficiente în coordonarea experiențelor noastre senzoriale, deoarece trecerile de la anumite concepte la anumite experiențe senzoriale și invers au devenit obișnuințe adânc înrădăcinate, ideea că primele ar fi derivate din ultimele prin abstracție ne poate apărea atât de firească 17. A doua afirmație a lui Einstein este că dacă conceptele nu sunt abstrase din datele senzoriale, ci sunt, dimpotrivă, invenții libere ale minții omenești, rezultă că ele vor putea fi întotdeauna înlocuite cu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ca Höffe și Ludwig observă că prezentarea pe care o face Kant celor patru exemple conține formulări care nu pot fi armonizate cu poziția lui principială potrivit căreia evaluarea maximelor trebuie înfăptuită pe baza unor considerații pur raționale, făcându-se abstracție de consecințele pe care le-ar avea respectarea sau încălcarea lor. Referindu-se la prezentarea exemplului doi, Höffe recunoaște că unele formulări ale lui Kant încurajează „interpretarea empirico-pragmatică” a principiului suprem al moralității. Höffe are în vedere în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ale indivizilor. Pe palierul cel mai înalt stau copiii proprii și rudele apropiate, se continuă cu prietenii, cu colegii și colaboratorii și se coboară apoi la consăteni, la oamenii din aceeași regiune, din aceeași țară etc. Disponibilitatea majorității oamenilor, făcând abstracție nu numai de anumite persoane, dar și de mentalități culturale care par să câștige teren în societăți prospere, este de a oferi asistență și ajutor cu deosebire celor care, cel puțin în principiu, pot să înapoieze ceva din ceea ce li
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
valoare ce poate fi pusă în cumpănă cu alte valori juridice. În sfârșit, alți experți au fost mai rezervați apreciind că acest caz reprezintă o dilemă de nesoluționat și, în acest sens, un coșmar pentru polițiști și juriști.37 Facând abstracție de controversa juridică este vorba aici de un caz dilematic în primul rând din punct de vedere moral. Într-adevăr, interzicerea torturii și amenințării cu tortura, ca normă juridică, are o întemeiere morală. Înainte de scoaterea ei în afara legii, tortura a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
caz fatale, ale încălcării interdicției de a minți 18. Afirmația din § 9 al Pmtv că îndatoriri ca cea a veracității sunt îndatoriri necondiționate ale omului față de sine însuși, că interdicția minciunii este una absolută în sensul că trebuie să facem abstracție de țelurile care ar putea fi urmărite printr-o minciună și de urmările ei chiar și în circumstanțe excepționale, nu a reprezentat în mod sigur o scăpare a autorului. La scurt timp după apariția cărții, în același an 1797, Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
din câteva motive: opera lui propune idei cu totul originale, dezvoltate într-un sistem cu o structură arhitectonică impunătoare, centrul filosofiei îl reprezintă analiza cunoașterii pe care o avem independent de experiență, așadar un demers de un grad înalt de abstracție și puritate, discursul filosofic se caracterizează printr-o structură argumentativă deosebit de riguroassă. A pătrunde cât de cât în filosofia lui Kant înseamnă a stabili contactul cu una din manifestările cele mai înalte și greu accesibile ale marii culturi occidentale 11
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
al gândirii filosofice de o amploare și complexitate fără egal. Perceperea lui corectă, atât în liniile sale principale, cât și în toate detaliile analizei și argumentării, cere o privire îndelung exersată. Ni se sugerează că mulți dintre gânditorii care fac abstracție de concluziile la care a ajuns Kant sau pretind că l-ar fi depășit nu îl cunosc sau nu îl înțeleg. O înțelegere și expunere corectă a ideilor lui Kant ar reprezenta, așadar, proba supremă a competenței în materie filosofică
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
scriere, care se întind pe multe pagini. Opinia lui Noica era că tot ceea ce a urmărit Eminescu traducând din Kant sunt câștigurile care rezultă din încercarea de a „pătrunde” o gândire situată la un nivel înalt de puritate și de abstracție. (Vezi Introducerea la Mihai Eminescu, Lecturi kantiene. Traduceri din Critica rațiunii pure, editate de C. Noica și Al. Surdu, Editura Univers, București, 1975.) 12. Ecourile lui întârziate le întâlnim până și în scrierile lui Noica. În „Introducerea” amintită găsim, bunăoară
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
negației acestui fundamentalist religios, discipolul cel mai ortodox al lui Nae Ionescu, nu își poate găsi perechea decât în starea de spirit a primilor creștini, care așteptau sfârșitul iminent al lumii. Să susții la sfârșitul mileniului al doilea că, făcând abstracție de preocupările practice, rațiunea și știința nu sunt demne de interes, că ele sunt oricum lipsite de valoare fiindcă nu ne deschid accesul spre absolut 25, pare o curiozitate. Să fii însă privit de figuri intelectuale proeminente și receptat în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Chandler a refuzat, în scrisori, cu onestitate, să vorbească despre gusturile estetice ale lui Marlowe sau despre lecturile sale: era conștient că nu va putea să nu invoce, de fapt, propriile-i preferințe literare. Ei bine, The Long Goodbye face abstracție de moderația anterioară și ne introduce în micul paradis poetic în care au egal drept de cetățenie atât Philip Marlowe, cât și enigmaticul șofer al Lindei Loring. Dincolo de amuzament, de ironie, de inevitabila artificialitate, scena merită reținută ca o probă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de apărare” înglobează toate mijloacele la care eul recurge pentru a stăpâni, controla și canaliza pericolele interne și externe. 5) Wallerstein (1985) face distincție între conceptul „mecanism de apărare” și manifestarea comportamentelor de apărare. Conceptul „mecanism de apărare” este o abstracție teoretică, utilizată pentru a descrie un mod de lucru, de funcționare mentală. Wallerstein compară acest concept cu altele, precum asimilarea sau conservarea (descrise de Piaget) - formulări abstracte utile în explicarea comportamentului care ar rămâne, altfel, de nedescifrat. Conceput astfel, mecanismul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ca: - procese (psihologice automate ș7bț4, inconștiente ș9ț, mentale de regulație ș6bț); - operații (1, 2); - strategii (8); - mijloace (la care recurge eul ș4ț); - mecanisme psihologice (3); - ansambluri de sentimente, gânduri sau comportamente (care apar la perceperea unui pericol psihic ș7aț); - o abstracție teoretică (utilizată pentru a descrie un mod de activitate psihică, de funcționare mentală ș5ț); - metafore ale stilurilor cognitive (6a). Este interesant apoi de notat care sunt diferențele specifice indicate în cele nouă definiții citate. Vom examina în continuare, pe rând
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
evaluate niște procese inconștiente? Cum pot fi evaluate, cu ajutorul unui chestionar autoadministrat, niște stiluri defensive de care subiectul nu este conștient? Așa cum am menționat deja în secțiunea 2.7 a capitolului 1, Wallerstein (1967, 1985) distinge conceptul „mecanism de apărare” (abstracție teoretică utilizată pentru a descrie un mod de lucru, de funcționare mentală inconștientă) de manifestarea unei apărări (manifestare ce poate fi alcătuită din comportamente, afecte sau idei specifice puse în slujba unor scopuri defensive, putând fi conștiente sau inconștiente). Definiția
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
vindecării somatice și întreruperea relației medicale, ceva din aceste aspecte bune atribuite celuilalt să rămână exclus în mod fantasmatic, blocând evoluția favorabilă și antrenând o nouă cădere, ca în exemplul lui Jack (Gamill, 1992). Intelectualizaretc "Intelectualizare" Definițietc "Definiție" Recurgerea la abstracție și generalizare în confruntarea cu o situație conflictuală care l-ar angoasa prea tare pe subiect dacă acesta ar recunoaște că este implicat personal. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" În studiul său consacrat mecanismului intelectualizării, A. Freud (1936/1993), căreia îi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
un efect nociv. În această optică, Benassy (1957) evidențiază identitatea mecanismelor care funcționează la subiectul normal și la subiectul obsesional. Numai utilizarea lor diferă: suplă la cel dintâi, ea este rigidă și automatică la al doilea. Dar „izolarea permite apariția abstracției, indispensabilă gândirii”. „Pentru a gândi, scrie N. Jeammet (1989), trebuie să izolăm, să separăm, să ne triem experiențele.” Totuși, Lagache (1963a/1984) formulează o rezervă: „«Sănătatea mentală» nu semnifică autonomia completă a gândirii și acțiunii în raport cu structurile inconștiente (situație în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
aceste demersuri În 1951. El are numai cuvinte de laudă la adresa românului pentru că este „primul zburător În istoria aviației” (p. 193). Dar inventatorul este apreciat nu numai pentru pionieratul său În aviație, ci și pentru activitatea politică: „Traian Vuia, făcând abstracție de munca lui științifică, a constituit un valoros capital politic prin lupta și activitatea sa În capitala Franței, ca președinte al organizației cetățenilor români de acolo, În rezistență față de cotropirea hitleristă...” (p. 194). Ministrul Încearcă de fapt să recupereze, În favoarea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
amănunțit, falsitatea, având în vedere că literatura e cunoaștere plastică a genericului, provine sau din insuficiența generalizării, sau din inexpresivitatea concretizării, sau, și mai simplu, din aceea că scriitorul nu studiază caracterele sau nu știe să le scoată din zona abstracției și să le prefacă în indivizi cu stare civilă (...). O poziție idealistă în caracterologia literară este eliminarea contradicțiilor interioare, șablonarea etică în alb și negru, iar în cele din urmă înlăturarea completă a negrului și crearea unor ființe paradisiace întrupând
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se lăsa amendat. (...) În general tov. E. Frunză dă o dezvoltare prolixă poeziilor, înclinând către poemul fluviu. Imaginile sunt uneori forțate ori aruncate cu facilitate. Peronul doarme în așternut» e prea de tot familiar. Iar viața (care oricum e o abstracție) prezentată ca o femeie îmbiind la sărutare sună a butadă: Zău, viața ni-i a naibii de frumoasă, Că-mi vine-n văzul lumii s-o sărut! Cu asemenea procedee prosopopeice, nu văd de ce o femeie n-ar săruta asociația
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Populară Română calitățile necesare pentru a fi definită ca o literatură care a pășit clar și hotărât pe drumul realismului socialist? Sunt elemente care pledează pentru un răspuns afirmativ, dar sunt și altele care îmi pricinuiesc serioase îndoieli. Dacă facem abstracție de acele opere, apărute, ce-i drept, în intervalul 1944-1949, dar care sunt o simplă continuare a literaturii burgheze și ne referim doar la ceea ce realmente este nou, observăm următoarele: În primul rând tematica literaturii s-a îmbogățit și a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
periferic, dacă nu chiar în afara bătrânului continent, alteori reprezentând doar acea placă de tranziție între Occident și Orientul marii Asii. Ceea ce nu este întru totul adevărat, și pentru a demonstra acest lucru trebuie să pornim la drum fără prejudecăți, făcând abstracție de ipoteze și teorii exclusiviste. Fără îndoială că zona central-sud-estică are nenumărate corespondențe cu Răsăritul, că doctrinele religioase sau politice orientale și-au întins tentaculele și asupra acestei regiuni, marcându-i într-un fel sau altul personalitatea. Interferențele creștino-ebraice ori
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
așa cum au făcut-o întotdeauna. Lăsându-ne purtați de istorie vom vedea că forțele ce ne conturează viitorul sunt în esență aceleași care au dat formă trecutului nostru. Având valențe pozitive sau negative, teoretice sau practice, nu mai putem face abstracție de ele. Devin niște valori prin care accedem la alte valori. Întreaga cultură, ca și modul de a ajunge la ea, se reconfigurează odată cu apariția acestora. Procesul învățării este sprijinit (tutelat) prin noile instrumente de amplificare cognitivă. De fapt, ele
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
validității informației, ineficiența justiției în fața noilor forme de propagandă rasistă, antisemită, neonazistă sau față de pornografie, invazia unor forme noi de escrocherie și falsuri, derive publicitare și comerciale de tot felul (vezi Perrenoud, 1998, p. 7). În același timp, a face abstracție de dezvoltarea noilor tehnologii se poate repercuta negativ asupra instituțiilor refractare la aceste medii. Chiar și instituțiile educative trebuie să le adopte. Noile circuite de comunicare alterează în parte rețeaua de influență, formarea de opinii și de decizii, repartiția de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]