1,220 matches
-
i-ar zice nu "cupa lui Ares", ci "cupa fără vin". Nume plăsmuit e cel cu desăvârșire nefolosit de alții, dar pe care-l statornicește poetul" (ibidem: 83). Metafora este asemenea unei enigme, deoarece "exprimă lucruri cu noimă punând laolaltă absurdități (procedare imposibilă în vorbirea obișnuită, dar îngăduită de metaforă)". În paralel cu acceptiunea de operator la nivelul discursului retoric, Aristotel acorda atenție și unei alte trăsături a metaforei: capacitatea de a conferi claritate vorbirii ["Darul cel mai de preț al
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mei nu puteau comunica cu nimeni, nu puteau Împărtăși frica care-i cuprinsese. După o săptămână n-a mai fost chemat, iar după un timp i-au Înapoiat și aparatul. Poate cineva mai de sus și-a dat seama de absurditatea incriminării. Dar spaima aceea a rămas, ne-a cuprins ca un năvod negru, nimic n-a mai putut să o Înlăture. Era de Paști, acum șaizeci de ani. (03.04.2010) Povara bunului-simț De la Montesquieu, pentru care bon sens Înseamnă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nevoie ca ea să furnizeze vreo prestație, în fine, fără a fi nevoie ca ea să participe la un război pentru eliberarea Poloniei și distrugerea Serbiei, operații direct opuse intereselor germane. Aveam de susținut la Londra o politică a cărei absurditate o simțeam prea bine. Am fost victima acestei anomalii. Nu dezertezi niciodată nepedepsit de la altarele oficiale. Întoarcerea mea la Berlin Odată sosit la Berlin, am văzut imediat că eu eram acela care avea să joace rolul de țap ispășitor și
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
Căci pe atunci Franța era bogată, puternică, stabilă, măreață... și mai credea încă în cultura sa. Ceea ce nu mai este întru totul valabil după 1918. "Noi civilizațiile știm acum că suntem muritoare", exclamă Paul Valéry într-o frază rămasă celebră. Absurditatea și cruzimea războiului scoseseră la iveală eșecul societății occidentale și provocaseră o gravă criză morală. Cum de fusese posibilă o asemenea hecatombă? Sunt mulți cei care, după exemplul lui Georges Duhamel, se ridică împotriva naționalismului extremist, a militarismului, a capitalismului
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de mult se insinuaseră bătrânețea și amenințarea morții în inima iubirii înseși. Hermie o presimte chiar de la cea dintâi înlănțuire amoroasă. El, care era așa de grăbit să devină bărbat, se simte lovit din plin, în timpul acestei primei aventuri, de absurditatea vieții: Dorothy, tânăra femeie care locuia pe colină și de care băiatul era îndrăgostit nebunește, îi cedează chiar în seara în care află de moartea soțului ei, care lupta pe frontul din Europa. De ce acest abandon? Din nebunie? Din disperare
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
amintește astăzi Daniel Cohn-Bendit, pe atunci lider și purtător de cuvânt al mișcării studențești. Interdicții care ni se păreau absurde pentru că nu erau deloc adaptate la realitatea societății moderne, la tineret, la pilula care deja circula pe sub mână. De altminteri, absurditatea ținea deja de faptul că locuințele fetelor și cele ale băieților erau separate. Lucrul acesta reflecta o întreagă concepție asupra vieții, potrivit căreia mixitatea, și prin urmare sexualitatea nu puteau avea loc decât după căsătorie. Lucrul acesta reflecta autoritarismul și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
săi. Inițiator și fondator al unui Institut Pedagogic, G. G. Antonescu și-a exprimat convingerile pedagogice în Revista generală a învățământului, a cărei părinte-fondator a fost Spiru Haret: ,,Studiul curentelor noi în pedagogie ne convinge de necesitatea evoluției și de absurditatea revoluției în producerea fenomenului pedagogic.” Antonescu elaborează astfel o viziune formativ-organicistă în pedagogie. Cel de-al doilea curent, al ,,școlilor noi”/,,educației noi”/,,pedagogiei noi”, pare mult mai complex decât curentul tradiționalist, prezentându-se sub trei aspecte cu preocupări diferite
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de favoare și alte practici blamabile. În fine, se ducea pe la edituri ca să ciupească traduceri din rusă, pentru că nu aveau bani, părinții ei, care fuseseră săraci, nu se îmbogățiseră între timp, și, bineînțeles, nu putea să nu se mire de absurditatea planurilor editoriale, umflate, dar prea puțin judicioase. Ocupându-se simultan de demersurile ei personale și de reforma societății, două acțiuni care adesea se dovedeau contradictorii, Margareta nu avea cum să avanseze cu repeziciune; combaterea obiceiurilor detestabile, moștenite desigur, împreună cu alte
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Jaspers și Martin Heidegger, acesta din urmă scoțînd în evidență caracterul "absurd" al lumii în care trăim. La cehul de limbă germană Franz Kafka, ale cărui povestiri și romane vor fi publicate după moartea sa (în 1924), acest sentiment al absurdității lumii și al conștiinței distrugerii individului de către mecanismele statale care nu funcționează decît în virtutea unei logici proprii, sfîrșește într-o disperare profundă (Procesul, 1925). Această criză a raționalismului poate să ducă la o renaștere a sentimentului religios. În țările și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ceea ce a fost frumos și temeinic în urbe nu poate fi trecută ușor cu vederea. Atmosfera lirică de odinioară amplifică nostalgii pentru istoria inimitabilă. Nu punem totul pe seama distrugerilor de vestigii, din fericire nu prea multe la Iași, nici pe absurditatea că ieșeanul nu ar fi evoluat în adaptare, în ritm, în modernizare, în a ține pasul cu vremea, dar unde-i sufletul lui visător și gânditor? În casele înconjurate de nuci mari, tei înfloriți, castani bătrâni, tufe de liliac și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cu adevărat înseamnă, în fond, a da expresie culturală unui fapt trăit sau săvârșit, ceea ce reprezintă ceva infinit mai elocvent decât faptul însuși, înseamnă un alt fel de a viețui și conviețui care presupune, în perspectiva unei existențe finite, depășirea absurdităților și nimicurilor de tot felul. Modul de viață al omului, ca ființă rațională și sensibilă în același timp, este și rămâne o temă gravă care nu poate fi expediată și tratată ca pe ceva neînsemnat, cum se mai întâmplă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
piață un fenomen senzațional precum Beavis și Butt-Head, acesta devine parte integrantă a mediului înconjurător, transformîndu-se într-o nouă sursă de satisfacție, identitate și contestare. Ca urmare, a susține că fenomenele culturii media nu au nici un efect detectabil este o absurditate; așa s-a întîmplat în anii '40, iar paradigma dominantă a epocii s-a menținut cîteva decenii după aceea 33. Ar fi însă tot atît de absurd să se considere că publicul își produce propriile semnificații din textele oferite și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
D. Costa-Foru a luat cuvântul după pronunțarea verdictului, spre a lua apărarea condamnaților și a le proclama inocența. Președintele l-a chemat la ordine, chemându-l și la respectul lucrului judecat. Verdictul juriului a fost foarte criticat. Înlăturarea premeditării era absurditate, fiindcă din anchetă era dovedit că numai premeditarea putea legitima acuzarea. Fără premeditare, soții Miulescu nu puteau fi acuzați. Mobilul crimei a fost furtul. Victima dăduse lui Miulescu să-i păstreze averea mobilă ce avea și, pentru ca să nu mai fie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
panică ar putea fi ajutat dacă ține seama de faptul că s-ar putea să existe un avantaj de adaptare la acest comportament, dacă el s-ar declanșa în momentul în care se întrevede un posibil pericol fizic. După ce înțelege absurditatea situației, pacientul poate fi întrebat de ce ar vrea să adopte un asemenea comportament, de vreme ce răspunsul de tip luptă sau fugi s-a declanșat fără motiv (de exemplu, în timpul unui atac de panică). După ani și ani în care simptomele au
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
manifestă numai ritualuri compulsive, deoarece compulsiile au rolul de a diminua necesitatea ritualurilor. Anxietatea are un rol important în TOC și va fi analizată mai detaliat în secțiunile următoare. Majoritatea persoanelor care suferă de TOC sînt conștiente de inutilitatea și absurditatea acțiunilor lor, dar, cu toate acestea, se simt nevoite să efectueze diverse comportamente ritualice. Știu că nu au mîinile murdare sau pline de microbi, știu că nu va lua foc casa dacă nu au scos din priză ceainicul electric. Deoarece
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mărturia sfințeniei noastre? „Este un examen de conștiință care, nouă, ni se impune - le scria mons. Bernareggi preoților săi - mai mult decât unor simpli indivizi, ca mulțime, ca preoțime, atât diecezană cât și de viață consacrată. Pentru că ar fi o absurditate să considerăm că preoțimii nu i-ar reveni nici o responsabilitate, iar clerul ar fi făcut tot ce îi era posibil și obligatoriu ca să țină furtuna departe. Dacă nu a făcut altceva (dar mai este și ceva pozitiv care ar trebui
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
viitorului. Viitorul trebuie construit având drept motor adevărurile universale și realitățile prezentului. În lume totul se transformă, evoluează. A nu avea curajul de a face ceva, a păstra întotdeauna aceleași prototipuri de gândire și aceleași defecte este un nonsens, o absurditate: înseamnă a merge în sens invers față de mersul normal al lucrurilor. Eu sunt convins ca nu plângându-ne mereu soarta, fiindu-ne frică de ziua de mâine, trăind în agresivitate, vom putea să progresam, să ne găsim un echilibru. Pensionarea
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Viața cam scuipă pe mine! Sînt tare amărît. Am fost la Cluj să mă-nscriu! Și nu m-am putut înscrie! Pentru că-n liceu am avut 8 la purtare. Este stupid! Și mi-e greu să mai înțeleg, să mai pricep absurditățile care ne ating după luni de învățat, de lecturi ratate în favoarea unor manuale stupide, "obligatorii". Nici nu știu ce să mai fac! Aș pleca oriunde! Pentru că mi-e tot mai greu să stau aici! Sînt obligat să revin spre filologie! În timp ce anii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
și rugați-vă pentru cei ce vă vătăma și vă prigonesc. (Matei 5:54) Dar o asemenea poruncă este total împotriva firii omenești! Cum poate un om sănătos, un om normal, echilibrat și lucid să pună în practică o asemenea absurditate??! Cum??! Când reacția firească și logică este aceea de apărare a persoanei sale și a celor din familia lui, precum și de luptă împotriva agresorului? Cum??! Să-i binecuvântez pe dușmanii mei?? Orice om rațional și cu picioarele pe pământ ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
martori au fost aduși supraviețuitorii primului proces: Alexandru Popa, Octavian Voinea, Pafnutie Pătrășcanu, Aristotel Popescu și Dan Dumitrescu. Spre deosebire de procesul lotului Țurcanu, acesta n-a mai putut fi exploatat de comuniști, din cauza opoziției acuzaților. Gheorghe Calciu s-a ridicat împotriva absurdității întregii mizanscene și a denunțat adevărații responsabili pentru demascări: Nicolschi, Dulgheru, Zeller, Dumitrescu, Marina și Avădanei. Calciu și Iosif V. Iosif au fost cei mai recalcitranți dintre acuzați, iar Dragoș Hoinic a refuzat să vorbească la interogatoriu, pe motiv că
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Pedagogie în București când a primit o condamnare de 3 ani de detenție. A fost torturat în cel de-al treilea lot din camera 4-spital, fiind introdus în celulă pe 19 ianuarie 1950. Fire sensibilă, total dezorientat de brutalitățile și absurditățile cerințelor agresorilor, care reclamau renunțarea la vechile credințe, a izbucnit: Spuneți-mi, vă rog, fiindcă nu știu cu ce să înlocuiesc acele valori morale. Nu știu încotro s-o apuc. Pe ce m-aș putea bizui, ca să reiau vreodată un
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
trăgeam o limbă. Ca să nu-mi fie scârbă îi puneam înghețată pe clitoris. Puneam și puțină frișcă'. Exagerări bolnăvicioase de acest gen au fost extrem de multe, spre amuzamentul agresorilor, care găseau o plăcere perversă în a forța deținuții să inventeze absurdități înjositoare. Efectul, în acest caz, a fost că toată camera a izbucnit în râs, iar Țurcanu a răcnit, după spusele martorilor, doar ca să nu râdă. Aproape toți cei care trebuiau să își facă 'demascarea' erau obligați de agresori să inventeze
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
mai monstruoasă dintre minciuni. Nu există decît un caz în care renașterea s-a produs: Germania după război. Nemții au devenit conștienți de greșeala lor națională. Și asta deoarece crimele lor au fost condamnate de întreaga omenire". Monica Lovinescu concluzionează: Absurditatea e totală, comunismul dispare, dar cei care l-au servit păstrează mai departe puterea". Cartea Doinei Jela despre procesul de la Canal, Cazul Nichita Dumitru. Încercare de reconstituire a unui proces comunist (29 august-1 septembrie 1952), este o analiză și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
două ore să fiți gata. Ne-am uitat unul la altul, nu am știut ce va fi, dar am văzut". În noaptea din preajma Rusaliilor, patruzeci și cinci de mii de oameni au fost deportați din Banat în Bărăgan. Merită redată absurditatea situației în care s-au aflat deportații. Același Emil Birdean narează ce s-a întîmplat odată ajunși la Balta Brateș, aproape de Galați: "Și acolo, ajungînd la un rîu, care ducea de la orezărie la grădină, un rîu destul de mare, am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și a altor sceptici Înțelepți de care e plină istoria, trebuie să ne „ghemuim” sub vremi, să lăsăm să „treacă furtuna”. Să fugim sau, dacă nu se poate, să facem În așa fel Încât copiii noștri să nu simtă prigoana, „absurditatea istoriei”. Să facem compromisuri cât mai puține, mai limitate, să Încercăm să luptăm din „interiorul sistemului” sau, pur și simplu, dacă e posibil, să ne auto-marginalizăm. Și altele!... Toate aceste „rețete”, care s-au aplicat În mai toate țările comuniste
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]