1,632 matches
-
ansamblu de cercetări și de cunoștințe ce vizează realizarea dispozitivelor de procesare a informațiilor (sub numele de calculatoare, computere, sau ordinatoare) și a programelor subiacente, prin care se Întreprind operații ce țin, În mod obișnuit, de spiritul uman. În această accepție, inteligența artificială se subsumează informaticii și reprezintă nucleul dur al cogniticii, ca ansamblu al disciplinelor ce au de-a face cu „manipularea simbolurilor“ și cu tratamentul formal al secvențelor discursive dintr-o limbă sau alta. Drept „puncte de reper“ pe
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
exalta în dauna sa, în mod exagerat, orașul. Ci doar de a recunoaște realitatea unei evoluții sociale incontestabil europene. Întreaga Europă occidentală actuală este predominant citadină. Abia 8% din populația Uniunii Europene se ocupă cu agricultura. Iar satul occidental, în accepție românească, nu mai există de mult. El este înlocuit de fermieri (tip uman, social și economic deosebit de țăranul tradițional), care trăiesc într-un mediu și cadru citadin. Chiar dacă, adesea, destul de restrâns ca extindere urbană. A recunoaște, în aceeași ordine de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Dar dificultățile nu întârzie să apară. Despre ce Europă este de fapt vorba: cea de vest, centrală sau de est, unde ne aflăm și noi? Disocierea este capitală, impusă de întreaga tradiție istorică, politică și culturală, extrem de diferențiată, a continentului. Accepția centrală, dominantă, care face încă autoritate, este că prin Europa se înțelege deocamdată doar Europa occidentală. Trecem peste instituțiile politico-economice europene realizate după al doilea război, în plină dezvoltare, consolidare și expansiune, pentru a ne limita doar la dimensiunea culturală
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
patrimoniul cultural literar european. Ne exprimăm deci întreaga solidaritate cu principiile umanismului militant (T. Mann), cu ale europeismului definit prin valori active (Denis de Rougemont): măsura omului, spirit critic permanent. Cu atât mai mult cu cât ideea europeană, în această accepție, vine în conflict și cu alte obstacole nu mai puțin enorme. Ce a reprezentat Europa după Yalta? Un continent împărțit între două sfere de influențe și imperialisme. Evident, nu de aceeași calitate și structură. Dar care a dus în mod
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Literatura europeană și universală: o nouă perspectivă comparatistă Literatura comparată care n-a avut niciodată, în treacăt fie spus, un statut foarte precis cunoaște în ultimul timp noi reformulări și definiții. Se vorbește de un nou spirit comparatist, vechea, tradiționala accepție a literaturii comparate, concepută ca simplă disciplină academică, nu mai dă satisfacție. Sunt formulate noi obiective și imaginate noi metode. Se desprind, în mare, două categorii de noi orientări și direcții. Ambele preocupări au un caracter ideologic manifest. Ar fi
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
epocii. Nu o formă ideologică de imitație, ci însuși conținutul și forma aspirațiilor fundamentale cele mai generale ale spiritului românesc pe întreaga durată a perioadei iluministe. Veac luminat vrea să spună, în diferite alte variante, și veac al științei. Noua accepție apare pentru prima dată în cultura română în această epocă, semn că mentalitatea medieval-teologică începe să slăbească. Lumina veacului este produsul laicizării, al spiritului critic în plină expansiune, concepție pe care despotismul luminat o oficializează. În lupta sa împotriva ignoranței
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
au rămas aceleași. Trec peste obstacolul major al disocierii dintre rezolvarea teoretică și practică a problemei Europei. Altfel spus, între realizarea politică a acestui obiectiv esențial, respectiv integrarea europeană, și definirea sa conceptuală sau ideologică; între situarea sa istorică și accepțiile imediate ale definiției de bază, care tind să elimine orice rigoare, aruncându-se în plină aproximație; între semantica precisă urmărită pe texte originale prin lecturi sistematice de bibliotecă și expedierea lor superioară, rapidă, care mimează în stil eseistic, o competență
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
umilească etc. Agresiunea dispune și de alte modalități decât de acțiunea motorie violentă și distructivă; nu există conduită, fie ea negativă (refuzul ajutorului, de pildă), pozitivă, simbolică (ironia, de exemplu) sau efectiv realizată care să nu poată funcționa ca agresiune” Accepția noastră pentru agresivitate, accepțiune folosită de altfel și ca premiză de lucru, are urmatoarea formulare: “agresivitatea este comportamentul caracterizat prin reacții brutale, distructive, de atac, manifestate prin: reacții afective (intimidarea celorlalțiă, reacții verbale(injurii, sarcasm, ironie, cuvinte amenințătoare) si reacții
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
și asupra sinelui. Și aici trebuie să diferențiem Între actele comportamentale autoagresive, forma cea mai gravă fiind suicidul și actele comportamentale care pot periclita sănătatea și echilibrul organismului (fumat, alcool, droguriă. Elementul esențial de diferențiere Îl reprezintă prezența intenției autodistructive. Accepția noastră pentru agresivitate, accepțiune folosită de altfel și ca premiză de lucru, are urmatoarea formulare: “agresivitatea este comportamentul caracterizat prin reacții brutale, distructive, de atac, manifestate prin: reacții afective: intimidarea celorlalți; reacții verbale: injurii, sarcasm, ironie, cuvinte amenințătoare; reacții fizice
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ Profesor Brîndușa - Georgiana Popa Notă asupra ediției De la aparația primelor creații și până astăzi , s-au scris un număr infinit de opere care prezintă o mare diversitate de trăsături. Folclorul reprezintă pentru
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
umane înseamnă o realitate fundamentală devenind problema prezentă în întreaga filosofie a secolului XX . Autoarea cărții I Noțiunile de soartă, noroc aparțin concomitent filosofiei, religiei, literaturii și culturii populare. În principiu, din Antichitate și până astăzi, s-au produs variate accepții, la nivelul culturii europene,prin cele mai strălucite inteligențe speculative; la nivelul culturii populare, dinamica internă a evoluției lor include un corpus de credințe și practici care influențează destinul individului și al colectivității din care acesta face parte. În filosofia
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
smell smell feel feel feel feel Criteriul care stă la baza distincției dintre primele două clase este de natură aspectual-dinamică. Rogers (1974: 11) menționează că în lexicon există două intrări see din punctul de vedere al trăsăturilor temporal-aspectuale: într-o accepție, see desemnează o stare (engl. state), în cealaltă accepție, see desemnează un eveniment instantaneu (engl. achievement), parafrazabil, în sens larg, prin spot 'a observa; a zări'. Pentru verbele din ultima clasă, denumite flip verbs 34, autorul propune un tip de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
la baza distincției dintre primele două clase este de natură aspectual-dinamică. Rogers (1974: 11) menționează că în lexicon există două intrări see din punctul de vedere al trăsăturilor temporal-aspectuale: într-o accepție, see desemnează o stare (engl. state), în cealaltă accepție, see desemnează un eveniment instantaneu (engl. achievement), parafrazabil, în sens larg, prin spot 'a observa; a zări'. Pentru verbele din ultima clasă, denumite flip verbs 34, autorul propune un tip de analiză transformațională, conform căreia în structura derivată subiectul și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
mai accesibile, precum cel fizic, pentru a exprima procese mai abstracte din domeniul cognitiv, emoțional, comunicațional. Sweetser denumește acest fenomen metafora MIND-AS-BODY72, arătând că se bazează pe corespondențele dintre experiența externă și stările interne, senzoriale, emoționale sau cognitive 73. În accepția cercetătoarei, această relație presupune conceptualizarea unui întreg domeniu, cel cognitiv, în termeni fiziologici și corespunde relației de sens denumite de Lakoff și Johnson (1980) "metaforă conceptuală". În studiul lui Sweetser (1990: 30) se precizează totodată că aceste corespondențe între cele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
aparent monosemantice în dicționare (...) avem a face, de asemenea, cu polisemie". 72 Vezi Manea (2001: 173-176) pentru redefinirea conceptului metaforă în lingvistica cognitivă. Spre deosebire de lingvistica tradițională, lingvistica cognitivă nu mai definește metafora ca pe un mecanism stilistic. În lingvistica cognitivă accepția metaforei este, în sens larg, aceea de caracteristică a procesului de gândire, care (re)structurează categoriile conceptuale. Comparând cele două mecanisme ale extinderii categoriilor conceptuale, metafora și metonimia, cercetătorii cognitiviști Lakoff și Johnson (1980: 36-37) consideră că metafora reflectă funcționarea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
celelalte limbi romanice: lat. monstrare, it. mostrare, fr. montrer, sp. mostrar, care "cere ca instigatorul la acțiune să fie diferit de receptorul senzației: Ileana arată o fotografie lui Petru". Cercetătoarea precizează că activul cauzativului poate apărea și cu Nominativul (în accepția curentă, obiectul perceput) subiectivizat, dacă este însoțit de un determinant: Casele arătau sumbre. 146 Semnalăm extinderea clasei de substituție a numelui predicativ din construcțiile personale, pentru care în GALR II (2008: 278-279) se precizează doar următoarele realizări adverbiale (prin adverbe-substitute
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
toți factorii angajați în procesul de creație și în actul interpretării”. În alt caz, oferit de volumul Între viață și cărți al lui N. Steinhardt, criticul semnalează întâlnirea „cu un cititor”, „categorie privită în cea mai flexibilă și mai inspirată accepție a cuvântului”, pentru a discerne, în spațiul lecturii, „verificarea ei ca experiență livrescă și de viață totodată”. Scriind despre criticii și teoreticienii premergători sau contemporani, V. vizează plasarea lor în ordinea generală a disciplinei și reliefarea contribuției fiecăruia. Cum s-
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
XVI-lea, a unei forme moderne de critică socială, utopia*. în secolul al XVIII-lea, aceasta a evoluat într-o pasiune utopică, prezentă parțial și în platforma programatică a Revoluției Franceze, și în ea își are originea termenul „comunism”. în accepția sa contemporană, el echivalează cu apariția unui puternic egalitarism* care, asociat pasiunii pentru revoluție*, caută să stabilească o „comunitate a bunurilor” printr-o răsturnare socială și politică. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, avântul scientist - „știința” evoluției istoriei și a societăților
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
PCC, în aprilie 1969; eliminarea lui Lin Biao, din aprilie 1969 până în septembrie 1971. Această perioadă este cu totul excepțională prin uriașele dezordini și prin efectele lor asupra populației - mai mult de o sută de milioane de victime, în diferitele accepții ale acestui termen - și, mai ales, prin teribilul eșec cu care se soldează întrucât, departe de a înnoi raporturile dintre putere și masele populare, ea antrenează mai multe diviziuni, mai multe nenorociri, mai multă sărăcie și o indiscutabilă slăbire în fața
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
comunismului. în scrierile și discursurile comuniste din secolul XX, „clasa muncitoare” și „proletariatul” își află sensul în registre respectiv diferite. Pe de o parte, cei care trebuie apărați, „exploatații”, de cealaltă, cei care trebuie să-i apere, „revoluționarii”. Aceste două accepții trimit la dubla dimensiune sociologică și mesianică, a clasei muncitoare. Prin victoria lor, în 1917, bolșevicii* au încercat - cu un succes sigur - să-și fundamenteze legitimitatea pe dublul fapt de a vorbi și a acționa în numele clasei muncitoare și de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1956 la cel de-al XX-lea Congres al PCUS și, după aceea, tentativa făcută în cursul anilor 1956-1964 de către Hrușciov și de apropiații săi, pentru a debarasa regimul de cele mai staliniste din trăsăturile sale. Actualmente, termenul are o accepție mai largă și desemnează procesul complex care, atingând sferele politică, economică, socială și culturală, afectând nu numai elitele conducătoare și întreaga societate în URSS și în democrațiile populare, ci și mișcarea comunistă internațională, a încercat, în cursul anilor 1953-1964, să
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mult despre eficiență și eficacitate în educația școlară. Eficiența este văzută din punct de vedere predominant al utilizării resurselor (umane, didactico-materiale, timp etc.). Eficacitatea se referă mai ales la concordanța dintre obiectivele pedagogice și rezultatele proceselor de instruire. În această accepție termenul este foarte apropiat de un curent psihopedagogic, substanțial promovat de promotori ai pedagogiei succesului, conform căruia a instrui nu înseamnă a selecționa, ci, dimpotrivă, a ne strădui ca toți să reușească. Acesta presupune a lupta împotriva curbei lui Gauss
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
pe un “singur public” de radio sau televiziune ilustrează perfect propagarea unei identități. Tot așa cum ziarele de opinie, revistele specializate pe un “singur subiect” sau radiourile și televiziunile tematice sunt destinate propagării unei cauze. În sfârșit, termenul de publicație, în accepția sa originară de la cuvântul latin publicare - a face public , trebuie, fără îndoială, să fie utilizat pentru desemnarea oricărei întreprinderi ce constă în a oferi diverse tipuri de prestații - informații, documente, opere de artă, servicii - unui auditoriu “deschis”, dispersat și anonim
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
din punct de vedere conceptual o cultură și operele care o reflectă relevă o indiscutabilă vitalitate a creației În această parte a lumii. Mișcarea Creolității provine din această aspirație spre exprimarea noțională. În 1988 a apărut pentru prima oară, În accepția sa actuală, o astfel de exprimare, sistematizată mai târziu de Jean Bernabé, Patrick Chamoiseau și Raphaël Confiant (Bernabé et alii, 1989). Această alegere ne obligă la o discuție asupra termenului, Întrucât cuvântul „creol” se referă În special la albi, adică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
multe personaje sau un personaj colectiv. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, atunci cînd se are în vedere aspectul narativ al unui text, noțiunea "actant" prezintă aceleași accepții ca în semiotica narativă. În egală măsură, termenul actant poate desemna însă și instanțele implicate în actul comunicării, prezentă fiind și forma de interactant, care trimite la locutor, respectiv interlocutor. Spre deosebire de sintagma actorii comunicării, care se referă strict la instanțele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]