13,572 matches
-
febră ai lui Mozol, bășina neagră a negrului Satan cel ranchiunos. Și când mașinile de poliție ne-au flancat și ne răcneau nu știu ce printr-o portavoce hodorogită, le strigam și noi „Huo, ranchiunoșilor“, iar Găinaț a propus să urce pe acoperișul tramvaiului și - din mers - să slo bo zească peste ei un jet de chișat cosmic. Nu fă asta, i-a strigat Nea Nebunelea. O să ți vină otravă invers de la ei, pe jet, când îi atinge. O să intre veninul în tine
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cu putere din cruce în dreapta și-n stânga fără să lovească ceva, se îndreptă iar spre capelă, făcând un ocol larg, spre a nu trece prin dreptul locului în care bănuia că fusese ușa. Ajuns în spatele cocioabei, se săltă pe acoperiș. Sus, lăsat pe vine, strângând crucea ca pe un ciomag și ținându-și răsuflarea, holbă ochii cât putu, încercând să despice bezna. Dar spinarea descoperită îl lua cu frig și, mai ales cum era acum, boltit din pricina statului pe vine
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
lugubre, morbide, femei și bărbați surprinși în posturi ciudate, iată și un tren care cădea de pe un pod, aveai senzația că se deșiră în drumul său către râul de dedesubt, de la o fereastră ieșise cineva și încerca să ajungă pe acoperiș, într-o încercare disperată de a-și prelungi viața, măcar prin câteva fracțiuni de secundă, case în flăcări, trupuri arse care fumegau, detalii impresionante ale arsurilor de diferite grade, o alunecare de teren, degete încovrigate apărând din mocirlă, încercând să
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
omului cu pământul se modifică: nu-l mai simte sub el, sunt alții a căror prezență se face simțită zilnic ca obturându-i legătura cu glia. Această etajare tulbură cumva și ideea de ierarhie, o afectează. A sta sub același acoperiș, care desemna inițial o intimitate, și-a pierdut sensul. Orice organism are în mod spontan tendința de adaptare la mediul extern. Însă, în timp ce toate celelalte viețuitoare se rezumă la a se adapta la mediu, omul merge mai departe și încearcă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
care crescuse și-și petrecuse copilăria. Începu să plângă În hohote căzând În genunchi văzând casa după atâția ani. Casa parcă se uita la el mustrându-l, cu geamurile sparte. Usa se Închidea și se deschidea scârțâind În bătaia vântului.Acoperișul căzuse Într-o parte. Gardul aproape că nu mai exista, iar bălăriile crescuse În neștire. Aceasta era casa În care crescuse? Acestea erau odăile prin care trebăluia mama lui blândă, frământând pâine ori clădind pernele una peste alta? Acesta era
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
calea Victoriei un palat locuit într-o vreme și de Enescu, acum găzduind Muzeul Enescu și al treilea cel de la Zamora. Nu a economisit banii! Se spune că s-ar fi lăudat Regelui Carol I că vrea să-i facă acoperișul cu bani de aur, la care Suveranul i-ar fi propus, în glumă, ca banii să fie așezați pe muchie. Răspunsul Nababului a fost pe măsură: "pot să-l fac și așa, Măria Ta, am de unde"! Interioarele surprindeau prin bogăție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ce le-o făcuse pădurea. Fiind cu toții cam osteniți de drumul prin pădure, au hotărât "să se întindă" puțin, urmând să se revadă "mai încolo". "Mai încolo", când s-au revăzut, începuse o ploicică de primăvară, picăturile sunând vesele pe acoperișul casei. Au "servit" câteva aperitive în muzica ploii și în aerul proaspăt, apoi Petre i-a invitat la masă, unde îi aștepta, întins maiestuos, pe un fund mare de lemn, purcelușul de lapte, rumen și apetisant, cu mărul tradițional în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Ana participară la solemnitatea punerii "pietrei de temelie", părintele Haralambie binecuvântă șantierul, nu se știe cine anunțase și "presa", așa că erau prezenți ziariști și fotoreporteri. Au fost scoși bani și au apărut camioane cu cărămizi, cherestea, ciment, betoniere, tablă pentru acoperiș. S-a făcut și un gard pentru îngrădirea obiectivelor și polițaiul din Bucura a fost solicitat să fie cu ochii pe "materiale". Cu șantierul inaugurat și toate puse la punct, Petre răsuflă ușurat. Reveni la Ana, la măsuța de sub nuc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
grosime i-a surprins pe Drumul Mănăstirii, venind de la o nuntă din Probota. Au fost găsiți acoperiți cu zăpadă a doua zi cu ajutorul propriilor câini. Troienele din 23 martie 1952 au fost foarte înalte, acestea acoperind gardurile și ajungând până la acoperișurile caselor. Un factor poluant pentru mediul înconjurător este agricultura: prin lucrările agricole care nu întotdeauna se execută corect, prin îngrășămintele naturale și chimice care se aplică solurilor, prin mecanizare, prin tratarea dăunătorilor cu pesticide și insecticide, cu scopul măririi productivității
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a fost reînființată în 1879, de către comună. După ce timp de 37 de ani școala a funcționat în localuri închiriate, în 1902 s-a inaugurat localul de școală tip „Casa Școalelor” cu trei săli de clasă, cancelarie, două coridoare sub același acoperiș și locuință separată pentru director cu patru camere din care două locuibile. Școala a fost construită din cărămidă, acoperită cu draniță 150 m2 și cu țiglă 300 m2, iar locuința pentru director era construită din lemn și acoperită cu draniță
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din cărămidă, acoperită cu draniță 150 m2 și cu țiglă 300 m2, iar locuința pentru director era construită din lemn și acoperită cu draniță. Pentru aprovizionare cu apă s-a construit o fântână din piatră adâncă de 15 m, cu acoperiș din draniță. S-a mai construit și o toaletă cu 6 cabine din scândură de brad și acoperită cu draniță. În anul 1920, s-a dat în folosință școala de fete, cu trei săli de clasă, cancelarie, internat și cantină
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
picturii, cu contribuția profesorului Mircea Eugen, actualmente un cunoscut pictor originar din Iași, dar care a funcționat timp de doi ani ca profesor de desen la școala din Heci. În 2001, preotul Ilie Astanei, (1983- 2005), a făcut reparații la acoperiș și a refăcut pictura, la care au lucrat doi specialiști, unul din Târgoviște și celălalt din Moțca - Pașcani. În anul 2002, preotul Ciprian Ichim face reparații capitale, înlocuind toată tâmplăria, zugrăvind pereții exteriori și pictând ocnițele de pe frontispiciul bisericii. Pictura
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
enoriașilor din Târgul Lespezi-Brăteni, a făcut reparații integrale la Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. Bombardamentele din 1944 au distrus parțial biserica, aceasta necesitând reparații. În 1974, un comitet de credincioși în frunte cu preotul Gheorghe Potolincă s-au ocupat de repararea acoperișului, refacerea tencuielilor exterioare și repararea clopotniței, între anii 1975 - 1976. Între 1977 și 1978, se construiește casa praznicală, în anul următor se repară clopotul mare, iar în 1983 se introduce în biserică curent electric. Biserica „Sfinții Voievozi” Un manuscris din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
venit preotul Gheorghe Potolincă de la parohia Mascateni - Botoșani, Biserica „Sfinții Voievozi” era arsă de război. În 1952, enoriașii au hotărât refacerea bisericii, iar inițiativa a aparținut lipoveanului Vasile Tudose, care a donat și suma de 1000 de lei . Pentru reconstruirea acoperișului, a fost angajat un meseriaș artist, Dumitru Coștiug din Heci, cu suma de 2000 lei, din care 1000 lei a donat-o bisericii. Preot Gheorghe Potolincă, născut la 7 octombrie 1922, în localitatea Conțești comuna Valea Seacă, absolvent al Seminarului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cărămidă. Temelia era din piatră scoasă din Siret sau adusă din Dealul Mare Hârlău, Dealul Heciului. După ce se ridica și se ajungea la căpriori, se punea un prosop legat cu busuioc pentru a se vedea că mai apare o casă. Acoperișul era în funcție de situația materială a omului: cu paie, cu stuf, cu draniță (scândurele). Casa era modestă: două camere (una de locuit și alta „casa mare” sau „casa bună” sau „ceea casă”), o tindă (un hol) și o șandrama la spatele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ghe. Slătineanu, Petru Tănasă, Ion Irina. În ultimii 20 de ani s-au construit cam 20-25 case pe an, cele mai multe la Heci. Materialele de construcție cele mai folosite sunt betonul armat pentru fundație, B.C.A. pentru pereți și tablă pentru acoperiș. Modelele de case sunt aduse din Europa Occidentală și foarte rar se mai construiesc în stil tradițional. Gardurile se fac din scânduri, beton sau fier forjat. Ocupațiile Uneltele descoperite în vechile așezări de pe teritoriul comunei ne demonstrează că agricultura ( cultura
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Butnaru, Gheorghe Donici, Haralambie Cazacu, Vasile Apetrei și Vasile Sava din Heci. În 1927, un lespezean a participat la un concurs al ceramiștilor (olarilor) la Paris. Înrudite cu olăritul mai sunt și producerea cărămizilor, a teracotelor și a țiglelor pentru acoperișuri, necesare construcțiilor, care se produceau la Lespezi. Locul care ne amintește de aceste produse se numește „La cărămidărie”. Astăzi se mai fac sporadic chirpici, cărămizi sau bolțari din pietriș și ciment. Cojocăritul se practica într-o măsură mai mică în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mai veselă și mai frumoasă, o împodobeau cu o cunună de spice și de panglici și îi dădeau cheile hambarelor. Fetele se întorceau de la câmp cântând și dansând. Coronițele pe care le împleteau la câmp din sânzâiene le aruncau pe acoperișurile caselor, sau le păstrau la streașina casei. - Paparudele se practicau în perioadele secetoase, având rolul de a aduce ploaia. Înaintea desfășurării obiceiului, se aleg dintre copii viitoarele paparude și se realizează masca din frunze, boz, crengi. În ziua ceremonialului, paparuda
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
doborât gardul ca să ajungă mai ușor la gura de irigație, au umplut găleți cu apă, una după alta, și le-au dat din mână-n mână. Au reușit să stingă focul în câteva minute. Dacă mai ardea puțin, prindea și acoperișul băii. „Ce bine că s-a terminat!“ am zis în gând. În clipa următoare, m-a apucat groaza. Mi-am dat seama că dezastrul fusese provocat de scoaterea din cuptor, cu o seară în urmă, a vreascurilor încă fumegânde. Le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
cu ceasuri, genți și ochelari de soare. Decorul ales pentru campanie este Roma, Carla fiind fotografiată fie în timpul shopping-ului în magazinul Bulgari Condotti, sau bând un espresso, fie luând parte la o petrecere sau eveniment monden pe unul dintre acoperișurile capitalei Italiei. "Sunt foarte mândră și foarte fericită pentru că am fost aleasă să reprezint imaginea Bulgari pentru Haute Joaillerie", a spus Bruni, care și-a întrerupt cariera de modelling începută la 19 ani, fie ca să se concentreze pe muzică, fie
Carla Bruni este noua imagine a casei Bulgari by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/71908_a_73233]
-
de război și tabere de concentrare. sursa: Wikipedia. Problema este complexă. Există mai multe motive pentru care o femeie alege să nu ia măsuri partenerului care o agresează. De exemplu, casa. Multe femei care au în comun cu partenerul un acoperiș deasupra capului, se gândesc unde stau dacă pleacă. În România există județe care nu au niciun cămin în care femeile acestea ar putea să se refugieze. La ora actula, căminele din România acoperă doar 4% din necesar”, a mai zis
Femeia anului despre cazul Alexandra Stan. Ce sindrom ar putea avea vedeta by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72153_a_73478]
-
tocmai prin aspectul lor aparent neelaborat, de o sugestivă simplitate evocatoare: "Toată viața am stat cu chirie. întâi la Calafat, în două camere, la doamna Stănescu. Acolo m-am născut. în martie '54, ce iarnă de pomină, zăpada trecea de acoperișuri, Dunărea înghețase și lupii, se zice, intraseră în oraș. Apoi ne-am mutat la o babă, pe aceeași stradă: toată locuința era compusă dintr-o singură cameră uriașă..." Sunt, aceste notații, nucleele unui nou roman cu substrat biografic al lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
are o poveste a ei, pe care mi-a relatat-o mama Mă aflam la Pietroșița și au apărut două mașini: una cu capotă de pânză - era a tatălui meu și se numea Zambilica - iar cealaltă a unchiului meu. Pe acoperișul primeia se găsea o drăcovenie cu roți. Am întrebat ce e acolo, bunicul mi-a răspuns că e o tricicletă pentru mine, iar eu am insistat, într-o românească stâlcită: ,,Putu mine?!?!?! Putu mine?!?!?!" Până la stingerea ei, mama a evocat
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
ar fi deloc imposibil ca în mulțimea aceasta pașnică și relaxată care stă la coadă pentru bilete, să fie și un/o kamikaze. N-ar fi nici primul atentat asupra plăsmuirilor lui Gaudí. Vizita decurge de sus în jos, de la acoperiș, de pe ultima terasă, deschisă înspre toate zările, populată cu fantasmele acestui artist halucinant. Plimbarea labirintică printre ele, conjugată cu priveliștea asupra orașului, de la terasele și interioarele vecinătăților din jur, până departe, pe Montjuic, cu crângurile sale verzi, sau înspre scăpărarea
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
de bulgar. Dacă nu săream din tren, aș fi fost acum departe, poate aș fi ajuns în țară... Dar nu-mi pare rău. Mulțămită mie, două sărmane ființe omenești, în vălmășagul aprins al marelui război, aruncate acum laolaltă sub același acoperiș, izbuteau să fure vieții, pe apucate, partea lor de fericire umilă". Pirin-Planina a fost neîntârziat recenzată în Bulgaria, de către dr. I. S. Penakoff, în ziarul de limbă franceză La parole bulgare din 4 mai 1936. Autorul aprecia tocmai ideea de
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]