1,273 matches
-
Ipoteștii lui Eminescu, Cernăuți, 1924; Din problemele istoriei filosofiei, Cernăuți, 1927; Filosofia istoriei lui A.D. Xenopol, Cernăuți, 1927; Filosofia lui Carl Siegel, Cernăuți, 1927; Piatra Neamț (în colaborare cu Ionel Manu), Cernăuți,1927; August Strindberg als Künstler und Philosoph, Cernăuți, 1927; Activismul lui Spinoza, Cernăuți, 1928; Alexandru Vlahuță, poetul onestității, Cernăuți, 1928; Etnicul în filosofie. Spre o filosofie românească, Cernăuți, 1928; Modernismul în literatura română, Cernăuți, 1928; Moderne rumänische Erzähler, Cernăuți, 1928; Sistemul energiilor conștiente, Cernăuți, 1928; Spre o nouă orientare în
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
psihofilozofic” (Geană, 1987, 443-444). În studiul din 1987, autorul expune rezultatele investigației sale asupra a câte 150 de indivizi (bărbați și femei) din satele Soveja, Tulnici și Negrilești, cu referire la „punctele principale” ale anchetei, legate de „tipurile antinomice fatalism/activism [acționism] și introversiune/extraversiune”. Răspunsurile obținute sunt analizate după trei criterii: satul, grupa de vârstă și genul interlocutorilor. Concluziile generale indică o „tendință către activismul imanent” în satele vrâncene, cu o „rezumare a transcendenței” la reprezentările de tipul deus otiosus
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Tulnici și Negrilești, cu referire la „punctele principale” ale anchetei, legate de „tipurile antinomice fatalism/activism [acționism] și introversiune/extraversiune”. Răspunsurile obținute sunt analizate după trei criterii: satul, grupa de vârstă și genul interlocutorilor. Concluziile generale indică o „tendință către activismul imanent” în satele vrâncene, cu o „rezumare a transcendenței” la reprezentările de tipul deus otiosus, precum și o opțiune pentru „introversiune” ținând de „teama de a intra în rândul lumii”, „convingerea în incognoscibilitatea sufletului omenesc” sau „dorința de autoconservare”. Ca „mecanisme
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cu o „rezumare a transcendenței” la reprezentările de tipul deus otiosus, precum și o opțiune pentru „introversiune” ținând de „teama de a intra în rândul lumii”, „convingerea în incognoscibilitatea sufletului omenesc” sau „dorința de autoconservare”. Ca „mecanisme de conservare și autocontrol”, activismul și introversiunea concordă cu niște „tendințe caracteristice vrâncenilor prin tradiția lor răzeșească” (cf. Geană, 1987, 442-451). Studiul orientărilor valorice (value orientations) în România (vizând elaborarea unui „atlas al valorilor poporului român”, sub coordonarea lui Vasile V. Caramelea, în anii ’70
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
noroc (18, 22), sănătate (30). Sunt, apoi, proverbe ce evaluează gradul de predictabilitate a omului (1, 2, 31), precum și (bio)ritmul activităților umane (15, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 42). Câteva dintre proverbele de față se interesează de planul „activismului” sau tenacității umane (3, 4, 8), de cel al „autocontrolului” ca austeritate și cumpătare (14, 29) și de cel al (auto)instruirii (17, 21). În sfârșit, sunt și proverbe ce tratează problematica viețuirii sociale, din perspectiva relațiilor de rudenie (5
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
29: 32 A (17 ∆, 15 O); 2 B (2 O); 22 C (12 ∆, 10 O) 29: 7 A (2 ∆, 5 O); 0 B; 5 C (3 ∆, 2 O) Următorul tabel reflectă (non)cultivarea de către tilișcani a unor trăsături de personalitate - „activismul”, „moderația”, „(auto)instruirea” -, invocate aici în planul atitudinii personale în activități precum munca, educația sau consumul. „Activismul” și tenacitatea sunt definite contradictoriu, căci, pe de o parte, tilișcanii chestionați nu perseverează atunci când „temeiul” sau „obiectul muncii” (sau al educației) este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
A (2 ∆, 5 O); 0 B; 5 C (3 ∆, 2 O) Următorul tabel reflectă (non)cultivarea de către tilișcani a unor trăsături de personalitate - „activismul”, „moderația”, „(auto)instruirea” -, invocate aici în planul atitudinii personale în activități precum munca, educația sau consumul. „Activismul” și tenacitatea sunt definite contradictoriu, căci, pe de o parte, tilișcanii chestionați nu perseverează atunci când „temeiul” sau „obiectul muncii” (sau al educației) este neînsemnat (3), dovedind însă o majoritate clară în legătură cu principiul „măsurii mici” a înfăptuirii sau „agonisirii” (4, 8
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de „economie dominantă” pe care îl are oieritul în viața localnicilor, ținând seama de cei 95 de proprietari de turme, dar și de cei 63 de „agricultori” ce dețin, de fapt, nu loturi agricole, ci tot turme. Trăsătura psihologică a „activismului” la tilișcani, oglindită printr-o majoritate clară a respondenților chestionarului în legătură cu principiul „măsurii mici” a înfăptuirii sau agonisirii (4, 8), pare în acest punct întemeiată pe strategiile cumulative ale economiei pastorale, ca o „investiție pe termen lung”, și nu ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și importanța confortului și intimității. 2 Profesorul Geană descrie cercetarea sa paremiologică din Vrancea prin prisma unui set de valori, ca bază a unei „selecții strategice și tehnice” a proverbelor. Unor asemenea „valori centrale” le corespund opozițiile de tipul „fatalism/activism”, „introversiune/extraversiune”, „accent pe începutul acțiunii/accent pe sfârșitul acțiunii”, „premeditare/spontaneitate”; alte contraste sunt exprimate prin „rudenie/bani”, „sănătate/bogăție”, „sacru/profan”. Autorul reafirmă, la un nivel general, interesul său în „studiul filozofiei populare românești, așa cum aceasta este cuprinsă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
variat: episoade sado masochiste, momente de intensă excitație sexuală (induse de o suferință insuportabilă), secvențe scatologice (provocate de posibilul contact cu diverse produse biologice materne), dar și experimentarea focului, în diverse ipostaze. Amprenta specifică a matricei perinatale III este un activism impetuos, gata să pună capăt acestei experiențe aspre, adeseori agonizante. Pasărea Phoenix care moare prin foc și apoi are curajul și energia de a renaște din propria cenușă poate constituie un prețios pandant simbolic la trecerea către ultima secvență a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comune, deprinderile și abilitățile promovate de cultura comunității pot anticipa și facilita răspunsul la schimbările care apar. Comunitatea dispune de o infrastructură fizică (drumuri, clădiri, școli, utilități etc.), precum și de resurse financiare pentru scopurile comunității. Capitalul politic este dat de activismul și participarea membrilor comunității la viața „polisului”lor, la găsirea de soluții la probleme și realizarea strategiilor și a obiectivelor comunității. Dificultățile semnificative pentru o comunitate sunt cele care afectează buna funcționare a familiilor din acea comunitate și care împiedică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Român din Transilvania și "apărătorul Unirii"306. Ulterior, Gazeta Transilvaniei a fost condusă de Iacobu Mureșianu 307. Andrei Șaguna a înființat Telegraful Român (Sibiu 1853) ca publicație bisericească și a susținut în paginile sale o politică adesea contrară (fiind adepții activismului) celei inițiate de Partidul Național Român. Unele publicații ale uniților erau instrumente de emancipare culturală și de "luptă națională", neavând elementele specifice unei prese religioase clasice. O caracteristică generală a tipăriturilor greco-catolice (chiar și a celor strict religioase) a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Barițiu a redactat mai întâi la Brașov și apoi la Sibiu gazeta Transilvania (1868-1888) organul societății literare cunoscută sub numele de ASTRA și revista Observatorul (1878-1885), care apărea la Sibiu și era un jurnal național românesc ce a exprimat poziția activismului 311. Tipăriturile cu caracter preponderent religios au fost editate în centre precum Oradea, Blaj, Cluj, Gherla, Satu Mare etc;de exemplu, publicația Amvonul (1871-1881) a fost o revistă de elocvență religioasă, fondată și condusă de preotul Justin Popfui, ce a apărut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
al XVII-lea, a însemnat secularizarea timpului prin desacralizare, măsurare și reconfigurare a atitudinii umane față de cunoaștere. Conceperea paradigmei științei moderne și inserarea istoriei în ea au plasat istoria într-o puternică dependență față de timpul sacru, de utilitarismul etatist și activismul politic-cultural. Culmea raționalizării, secularizării și materializării timpului este atinsă în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. O dată cu tradiția marxistă, timpul este puternic legat de noțiunea de spațiu, văzute ambele ca fiind obiectivitatea pură a lumii materiale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
readuce în prezent ceea ce s-a petrecut în trecut cu ajutorul memoriei sale. Se mai introduce astfel încă o noțiune atașată istoriei, și anume memoria, depozitarul trecutului la nivelul conștiinței omenești. Etatizarea timpului de către aparatul de stat și împingerea istoriei în activismul ideologic politic-cultural în regimurile totalitare intenționează să controleze memoria, de care timpul este atât de dependent. Modelul lui George Orwell, folosit ca paradigmă clasică în analiza patologiei limbii de lemn, unul dintre cele mai influente modele în studiul relațiilor dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Prin urmare, activitatea exilului trebuie analizată bidimensional, din perspectiva scopului general pe care exilații l-au avut și a situației internaționale și dinamicii ei diacronice. Ca oameni politici, intelectualii din exil apreciau că misiunea lor nu era limitată numai la activism pentru a determina o eliberare a României de regimul comunist, ci privea și menținerea continuității culturii românești pentru momentul revenirii în țară. în al treilea rând, efortul de a păstra cultura românească, oricât de trunchiată ar fi fost, dar care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care răspunde este: când și în ce măsură putem vorbi de o politică externă românească reală? Anul 1968, prin amploarea și consecințele evenimentelor, a fost momentul de vârf al politicii externe românești din timpul regimului comunist. Pentru a putea înțelege acest nou activism, se coboară în timp până în anii ’50, când au avut loc două evenimente majore care au făcut posibilă această evoluție: moartea lui Stalin (1953) și retragerea trupelor sovietice din România (1958). Primul capitol, intitulat „Preliminarii”, pregătește cititorul pentru evoluția evenimentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mereu sub vremi Florin Mihăilescu, actor și operator Secvențe (1982, r. Alexandru Tatos) Recunosc, îmi este străină orice apetență pentru festivaluri, premiere, retrospective sau manifestări legate direct de public. Este treaba oamenilor cu talent pentru așa ceva, a celor care fac activism cultural - fără a considera deloc această activitate minoră sau lipsită de importanță. Autorii au spus însă ce au avut de spus cât timp au fost pe platou. M-am pus totuși în mișcare cu destinația New York, după telefonul Corinei Șuteu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
generații, ideologizarea trebuie privită ca un halou al propriilor posibilități, epura ca traseu permanent al unor idealuri rămase până atunci în virtualitate. Mircea Vulcănescu le contabilizează frenetic, împarte verdicte, citește în discursul congenerilor săi tendințele tutelare (istorismul prin resemnare și activismul prin disperare), găsește generației sale locul în istoria autohtonă și-i trasează parcursul în universalitate. Expusă lucidității vulcănesciene, demitizată, tânăra generație pare a avea nevoie în ochii cititorului de astăzi de o percepție nouă, una care nuanțează un tablou la
"Tânăra generație" și tentația demitizări by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12559_a_13884]
-
Europei (luate de Marx drept model la scrierea operei sale). La noi, dimpotrivă, boierimea a jucat rolul de avangardă a modernității. Scrie Alexandru George: „Ei au adus primii din Occident nu doar produsele de tot felul ale civilizației, dar și activismul societăților, mult mai accentuat pe acolo, uneori preluînd un rol pe care în Apus îl jucase, mai degrabă, burghezia. (...) Sub aspectul «deschiderii», boierii noștri au depășit alte clase, așa că ei nu au adoptat doar caleașca de Viena sau trăsurile-automobile pe
Istoria liberală a românilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13081_a_14406]
-
ÎI. Stabilirea nivelului competenței aptitudinal-atitudinale specifice funcției cu responsabilități în siguranță circulației solicitate Se urmăresc aspectele: 1. Capacitatea de diversificare a activității și de interactiune a cunoștințelor și deprinderilor în exercitarea unei activități: abilități în rezolvarea problemelor adiacente activității principale, activismul, nivelul inserției sociale, nivelul toleranței și agreabilitatii în relațiile cu ceilalți; 2. Capacitatea identificării sarcinilor și a definirii importanței: nivelul angajării personale în activitate, spiritul de inițiativă și încrederea în sine, responsabilitatea, conștientizarea importanței funcției privind impactul asupra destinului și
ORDIN nr. 447 din 24 martie 2003(*actualizat*) pentru aprobarea Instrucţiunilor privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei, precum şi organizarea, funcţionarea şi componenta comisiilor medicale şi psihologice de siguranţă circulaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149928_a_151257]
-
precoce, oboseală cumulata etc., ce pot antrena disfuncții ale sistemului atât la nivel aptitudinal (deficit de comutare a atenției, deteriorarea capacității de organizare a activității, dificultăți în luarea deciziei, afectarea psihomotricității), cât și la nivel atitudinal-caracterial (agresivitate sau anxietate, diminuarea activismului social și a sociabilității). 4. Examinarea la contestație urmărește: - măsură în care ineficientă în plan aptitudinal-atitudinal constatată la examinarea anterioară s-a datorat unor cauze psihice structurale sau a fost de natură conjuncturala; - dacă se constată că nivelul unora dintre
ORDIN nr. 447 din 24 martie 2003(*actualizat*) pentru aprobarea Instrucţiunilor privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei, precum şi organizarea, funcţionarea şi componenta comisiilor medicale şi psihologice de siguranţă circulaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149928_a_151257]
-
activa comunități și a crește capacitatea individului de a dezvolta strategii de viață mai eficace în raport cu această stare sau cu riscul de sărăcie poate deveni - în condiții financiare mai restrictive - mai important decât a preveni. A preveni nu implică un activism și o asumare a costurilor de prevenție de către individ sau comunitate, în timp ce această abordare se poate dovedi mai eficace, dar și mai eficientă din perspectiva costurilor și a responsabilității împărtășite în raport cu acestea. 7. Un obiectiv care se adresează unui segment
PLANUL NAŢIONAL din 31 iulie 2002 antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174058_a_175387]
-
referendum, iar solicitarea poate fi refuzată numai în cazurile prevăzute de lege, avându-se în vedere interesul public și principiul egalității. În opinia inițiatorilor prezentului proiect de lege, reglementarea propusă rebalansează "deficitul de legitimitate", reconectează pe cetățeni la guvernare, stimulează activismul, participarea și influențarea cetățenească a procesului legislativ, dă o nouă dimensiune autonomiei locale, responsabilizează aleșii locali și parlamentarii, îmbunătățește comunicarea politică, combate discriminarea, crește eficient democrația, constituind un exercițiu democratic util României. Tehnoredactată de domnul avocat Georgescu Cătălin și autentificată
PROIECT DE LEGE nr. 1.050 din 19 august 2010 privind completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225922_a_227251]
-
ÎI. Stabilirea nivelului competenței aptitudinal-atitudinale specifice funcției cu responsabilități în siguranță circulației solicitate Se urmăresc aspectele: 1. Capacitatea de diversificare a activității și de interactiune a cunoștințelor și deprinderilor în exercitarea unei activități: abilități în rezolvarea problemelor adiacente activității principale, activismul, nivelul inserției sociale, nivelul toleranței și agreabilitatii în relațiile cu ceilalți; 2. Capacitatea identificării sarcinilor și a definirii importanței: nivelul angajării personale în activitate, spiritul de inițiativă și încrederea în sine, responsabilitatea, conștientizarea importanței funcției privind impactul asupra destinului și
ORDIN nr. 447 din 24 martie 2003 (*actualizat*) pentru aprobarea Instrucţiunilor privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei, precum şi organizarea, funcţionarea şi componenta comisiilor medicale şi psihologice de siguranţă circulaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232392_a_233721]