KorAP: Find »[drukola/base=acuzativ & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...42 43 44 >

1,099 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

este conținută de forma verbală, uzul pronumelor scade, fiind folosite numai pentru emfază; morfologia s-a simplificat, sistemul absolutiv−ergativ generalizându-se și la pronume; în stadiul actual al limbii, marcarea se face prin acord, care funcționează după sistemul nominativ− acuzativ pentru pronume și absolutiv− ergativ pentru nume. Ergativul este omonim cu instrumentalul. Tranzitivitatea verbului este slab reflectată în sistemul de conjugare. Nu există procese de detranzitivizare. Morfologia acordului este de tip acuzativ. Nu există pronume de persoana 3, în locul acestora

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
face prin acord, care funcționează după sistemul nominativ− acuzativ pentru pronume și absolutiv− ergativ pentru nume. Ergativul este omonim cu instrumentalul. Tranzitivitatea verbului este slab reflectată în sistemul de conjugare. Nu există procese de detranzitivizare. Morfologia acordului este de tip acuzativ. Nu există pronume de persoana 3, în locul acestora fiind folosite demonstrativele. În lexiconul acestei limbi există numai categoriile nume și verb, care pot fi deosebite pe baza proprietăților morfologice. Incoativele și cauzativele sunt derivate morfologic prin derivări separate de la rădăcini

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
numai categoriile nume și verb, care pot fi deosebite pe baza proprietăților morfologice. Incoativele și cauzativele sunt derivate morfologic prin derivări separate de la rădăcini adjectivale. Nu există determinanți. WARRAGAMAY Limbă australiană indigenă care ilustrează trecerea de la sistemul ergativ la cel acuzativ. Partiție determinată de conținutul semantic al nominalelor: argumente lexicale vs pronume. Pronumele de persoanele 1 și 2 nonsingular urmează tiparul acuzativ. La plural, pronumele de persoanele 1 și 2 au sistem tripartit. Pronumele de persoana 3 și numele urmează tiparul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
separate de la rădăcini adjectivale. Nu există determinanți. WARRAGAMAY Limbă australiană indigenă care ilustrează trecerea de la sistemul ergativ la cel acuzativ. Partiție determinată de conținutul semantic al nominalelor: argumente lexicale vs pronume. Pronumele de persoanele 1 și 2 nonsingular urmează tiparul acuzativ. La plural, pronumele de persoanele 1 și 2 au sistem tripartit. Pronumele de persoana 3 și numele urmează tiparul ergativ. WARRWA Limbă vest-australiană din familia nyulnyulan. În 2006, avea un singur vorbitor fluent. În 1994, trăiau 2 vorbitori. Limbă ergativă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
mic de agentivitate). Orice nume poate fi marcat cu ergativ, adică poate fi argumentul A al unui verb tranzitiv, indiferent de animare, timp, mod, aspect. Relațiile gramaticale sunt marcate prin postpoziții și prin clitice pronominale. Acordul pronominal urmează tiparul nominativ−acuzativ. Nu există o construcție medio-activă, prezentă în alte limbi din aceeași familie. WARRUNGU (WARRANGU, WARRANGO) Limbă ergativă, australiană, aborigenă, din familia pama-nyungan. Ultimul vorbitor a murit în 1981. Sintaxă de tip ergativ. Există grade de ergativitate. WAYO/WAYU − Vezi HAYU

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Limbă ergativă, australiană, aborigenă, din familia pama-nyungan. Ultimul vorbitor a murit în 1981. Sintaxă de tip ergativ. Există grade de ergativitate. WAYO/WAYU − Vezi HAYU. WICHITA Limbă amerindiană (vorbită în sudul Oklahomei) din familia caddoan, (aproape) stinsă. Caracteristici de tip acuzativ și de tip ergativ. Limbă în care se manifestă scindarea subiectului intranzitiv: unele verbe intranzitive (tipul 'a merge') au același prefix pentru S și A, iar altele (tipul 'a-i fi cald/foame') au același prefix pentru S și O.

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Vezi JARAWARA. YANYULA (YANYUWA, ANYULA) Limbă aborigenă vorbită în nordul Australiei. După ultimele cercetări, 7 vorbitori. Limbă aglutinantă. Dialecte diferite la nivel morfologic pentru bărbați și femei. Trecere de la sistemul ergativ (prezent sub forma unor argumente ergative fosilizate) la cel acuzativ. YAWA (YAVA) Limbă izolată (înrudită cu SAWERU sau considerată, alături de aceasta, dialect al aceleiași limbi), care prezintă asemănări cu limbile papua. Este considerată și ca aparținând familiei de limbi papua. 6 000 de vorbitori. Forme superficiale de ergativitate. Limbă în

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
structurile tranzitive. Sa este o clasă deschisă. YAZGULYAM Limbă indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian, subgrupul Pamir, vorbită în Tadjikistan. 4 000 de vorbitori. Marcare tripartită numai la timpurile trecute. YIDINY Limbă din nordul Australiei. Partiție cazuală complexă: pronumele primesc nominativul/acuzativul. Numele primesc absolutivul/ergativul. Prin cazul ergativ este marcat constituentul A. Cazul absolutiv (S, O) are realizare zero. Limba funcționează după două principii: (a) numele marcat prin ergativ este, în cazul structurilor tranzitive, agentul care controlează acțiunea; (b) numele având

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
este de obicei în absolutiv, satisfăcând EPP; atunci când EPP este satisfăcut independent, subiectul intranzitiv este în ergativ, ca și subiectul tranzitiv. Ordine relativ liberă a cuvintelor în propoziție. YUCATEC Limbă MAYAN, vorbită în Mexic. 800 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect. Marcare prin acord (afixe atașate verbului). A marcat prin prefix, O marcat prin sufix, iar S, prin prefix la aspectul imperfectiv și prin sufix la aspectul perfectiv. Topică: verbul pe primul loc. YUKULTA Limbă indigenă australiană

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
prin acord (afixe atașate verbului). A marcat prin prefix, O marcat prin sufix, iar S, prin prefix la aspectul imperfectiv și prin sufix la aspectul perfectiv. Topică: verbul pe primul loc. YUKULTA Limbă indigenă australiană, din subgrupul tangrik. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de timp−aspect și de semantica nominalelor. Nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. Pentru ierarhia nominală, sunt relevante două criterii: persoana 1, nonsingular. Într-o altă interpretare, limba a trecut de la sistemul ergativ

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. Pentru ierarhia nominală, sunt relevante două criterii: persoana 1, nonsingular. Într-o altă interpretare, limba a trecut de la sistemul ergativ (vizibil astăzi numai sub forma unor argumente ergative fosilizate) la cel acuzativ. YUWAALARAAY Limbă ergativă aborigenă, din Australia, stinsă. Reflexivul este un sufix de detranzitivizare și o sursă pentru marca antipasivă. YUPIK Limbi din familia eschimo-aleută, răspândite în zona de sud și centrală a peninsulei Alaska și în nord-estul Siberiei. Caracter aglutinant

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
dacă verbul era la aorist. Ambele dialecte ale acestei limbi (MINGRELIAN și LAZ/CHAN) au eliminat partiția aspectuală, dar în direcții diferite: în mingrelian, ergativul marchează pozițiile A și S la aorist, ceea ce înseamnă că trece la sintaxa de tip acuzativ; în LAZ, ergativul marchează nominalul din poziția A (și niciodată pe cel din poziția S) la orice timp. Anexa 2 INVENTARUL VERBELOR INACUZATIVE/ERGATIVE DIN LIMBA ROMÂNĂ 1 (DEX 1998) A. PRIMARE (a) SCHIMBARE DE STARE REFLEXIVE A SE ABȚIGUI

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cele mai multe dintre propozițiile subordonate; limba shokleng, din familia sud-americană jê, în care nominativul e marcat pentru forma activă. 20 Comentând această situație existentă în unele limbi, Lazard (2001: 281) propune o tripartiție a limbilor, care să prezinte o continuitate: limbi acuzative > limbi duale > limbi ergative. Terminologia lui Lazard este destul de inexactă: conceptul limbi duale poate trimite la limbi care au distincția singular/dual/plural; în plus, limbă duală nu explică situația coexistenței celor două sisteme lingvistice, acuzativ și ergativ, mai mult

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
prezinte o continuitate: limbi acuzative > limbi duale > limbi ergative. Terminologia lui Lazard este destul de inexactă: conceptul limbi duale poate trimite la limbi care au distincția singular/dual/plural; în plus, limbă duală nu explică situația coexistenței celor două sisteme lingvistice, acuzativ și ergativ, mai mult decât partiția ergativ−acuzativ. 21 În studiul din 1979, Dixon înregistrează numai trei factori: semantica verbului, semantica nominalelor și timpul/aspectul; în cartea din 1994, autorul completează factorul timp/aspect și cu modul și adaugă al

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
ergative. Terminologia lui Lazard este destul de inexactă: conceptul limbi duale poate trimite la limbi care au distincția singular/dual/plural; în plus, limbă duală nu explică situația coexistenței celor două sisteme lingvistice, acuzativ și ergativ, mai mult decât partiția ergativ−acuzativ. 21 În studiul din 1979, Dixon înregistrează numai trei factori: semantica verbului, semantica nominalelor și timpul/aspectul; în cartea din 1994, autorul completează factorul timp/aspect și cu modul și adaugă al patrulea factor, propoziție principală vs subordonată. 22 Alte

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
limbi în care categoria numărului influențează relațiile sintactice: arabana, kalaw lagaw ya, ciukotă, gumbaynggir, diyari, gahuku, warlpiri. 25 Situația din limba dyirbal, în pofida diferențelor genetice și structurale foarte mari, ridică un semn de întrebare asupra naturii și a caracteristicilor cazului acuzativ din limba română, marcat morfologic numai pentru pronumele personale de persoanele 1 și 2. Situația este asemănătoare și în engleză: Comrie (1973: 239) observă că distincția nominativ−acuzativ (mai bine zis, distincția nominativ vs caz obiectiv, care înglobează valorile acuzativului

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
mari, ridică un semn de întrebare asupra naturii și a caracteristicilor cazului acuzativ din limba română, marcat morfologic numai pentru pronumele personale de persoanele 1 și 2. Situația este asemănătoare și în engleză: Comrie (1973: 239) observă că distincția nominativ−acuzativ (mai bine zis, distincția nominativ vs caz obiectiv, care înglobează valorile acuzativului și ale dativului) e marcată numai pentru pronume. 26 Acest tip de partiție se manifestă în multe limbi: yidiny, nadëb, ndjebbana, yimas, dhalanji etc. 27 S. Delancey, "The

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
acuzativ din limba română, marcat morfologic numai pentru pronumele personale de persoanele 1 și 2. Situația este asemănătoare și în engleză: Comrie (1973: 239) observă că distincția nominativ−acuzativ (mai bine zis, distincția nominativ vs caz obiectiv, care înglobează valorile acuzativului și ale dativului) e marcată numai pentru pronume. 26 Acest tip de partiție se manifestă în multe limbi: yidiny, nadëb, ndjebbana, yimas, dhalanji etc. 27 S. Delancey, "The Category of Direction in Tibeto-Burman", Linguistics of the Tibeto-Burman Area, 6, 1

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
poate constitui pivot sintactic pentru coordonare. 42 În limba dyirbal nu există marcă de coordonare ("și"). 43 Reamintim că aceste limbi au morfologie de tip absolutiv−ergativ, cu excepția pronumelor de persoanele 1 și 2, care au morfologie de tip nominativ−acuzativ. 44 M. A. K. Halliday, "Notes on Transitivity and Theme in English", partea I, Journal of Linguistics, 3, p. 37−81. 45 J. M. Anderson, "Ergative and Nominative in English", Journal of Linguistics, 4, p. 1−32. 46 S. J.

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cazurile locale și cazurile nonlocale nu e riguroasă. 60 Vezi Stan (2005: 146). 61 Lingvist rus din secolul al XIX-lea. 62 Conform acestei distincții (Anderson 1971: 3), nominativul latinesc, specializat pentru marcarea subiectului, este un caz pur sintactic, pe când acuzativul apare în ambele ipostaze: sintactic (Romam videre 'a vedea Roma') și local (Romam ire 'a merge la Roma'). 63 T. Givón, "Typology and Functional Domain", Studies in Language, 5, p. 163−183, apud Palmer (2007 [1994]: 174). 64 M. Shibatani

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Ergative in Language Change: The Australian Case", în: S. Wurm și D. Layscock (eds.), Pacific Linguistic Studies in Honour of Arthur Capell, Pacific Linguistic Series, p. 757−781.), PP, KP (Bittner 1994), NP în genitiv (Bok-Bennema 1991), echivalent abstract al acuzativului (Murasugi 1991). 20 H. Ura, "Case", în: M. Baltin și C. Collins (eds.), The Handbook of Contemporary Syntactic Theory, Oxford, Blackwell, p. 334−373. 21 M. Bittner, Case, Scope, and Binding, Dordrecht, Kluwer. 22 R. Jakobson, "Beitrag zur allegemeinen Kasuslehre

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
GLSA, Amherst, Mass, p. 195−209, apud Alexiadou (2001: 167). 36 A. Majan, "The Ergativity Parameter: Have-Be Alternations", Proceedings of NELS, 8, p. 12−21, apud Alexiadou (2001: 167). 37 Morfologia de caz absolutiv maschează nominativul (legitimat de T) și acuzativul structural (legitimat de v), vezi supra, 3.2.3. 38 S. Bejar, D. Massam, "Multiple Case Cheking", Syntax, 2, p. 65−79. 39 J. D. Bobaljik, "Nominally Absolutive is Not Absolutely Nominative", în: E. Duncan, D. Farkas, P. Spaelti (eds

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
95. 50 A. Blinkenberg, Le problème de la transitivité en français moderne. Essai syntactico-sémantique, Copenhaga, Ejnar Munksgaard. 51 Tranzitivitatea reprezintă, din punct de vedere sintactic, o posibilitate combinatorie virtuală a verbelor de a realiza o relație directă cu un nume în acuzativ; nu este obligatorie prezența acuzativului în context, ci capacitatea construcției verbale de a se construi cu un acuzativ. Tranzitivitatea este o caracteristică pe care numai contextul o evidențiază; în construcțiile pasive sau reflexiv-pasive ocurența auxiliarului este imposibilă; invers, prezența auxiliarului

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
problème de la transitivité en français moderne. Essai syntactico-sémantique, Copenhaga, Ejnar Munksgaard. 51 Tranzitivitatea reprezintă, din punct de vedere sintactic, o posibilitate combinatorie virtuală a verbelor de a realiza o relație directă cu un nume în acuzativ; nu este obligatorie prezența acuzativului în context, ci capacitatea construcției verbale de a se construi cu un acuzativ. Tranzitivitatea este o caracteristică pe care numai contextul o evidențiază; în construcțiile pasive sau reflexiv-pasive ocurența auxiliarului este imposibilă; invers, prezența auxiliarului exclude ocurența în același context

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
reprezintă, din punct de vedere sintactic, o posibilitate combinatorie virtuală a verbelor de a realiza o relație directă cu un nume în acuzativ; nu este obligatorie prezența acuzativului în context, ci capacitatea construcției verbale de a se construi cu un acuzativ. Tranzitivitatea este o caracteristică pe care numai contextul o evidențiază; în construcțiile pasive sau reflexiv-pasive ocurența auxiliarului este imposibilă; invers, prezența auxiliarului exclude ocurența în același context a indicelui pasiv sau reflexiv-pasiv. 52 O construcție tranzitivă este o construcție care

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]