13,375 matches
-
unui tovarăș. Chelnerița cea palidă nu-l slăbea din ochi, căci așa nebărbierit cum era, arăta ca unul dintre clienții obișnuiți să plece fără să plătească. E de necrezut cît de mult te poate schimba o noapte petrecută Într-un adăpost antiaerian: hainele Îi miroseau a dezinfectant, de parcă ar fi dormit În infirmeria unui azil. În timp ce-și plătea consumația, o Întrebă pe chelneriță: — Aveți vreun telefon pe-aici? Ea Îl Îndrumă spre casă, unde se afla un telefon. Rowe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
De după copacii unui parc se Înălța un balon captiv, cu uriașu-i nas aplecat deasupra frunzișului firav; balonul se răsuci brusc și porni În sus, arătîndu-i dosul murdar. Rowe nu rămăsese numai fără bani, dar și fără casă, adică fără un adăpost unde să se poată ascunde de toți cei ce l-ar fi putut recunoaște. Îi lipsea și doamna Purvis, care-i aducea În fiecare dimineață ceaiul; se obișnuise să-și măsoare zilele cu ea; punctate de bătăile ei În ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
spus vreo minciună ar fi fost spînzurat... Era timpul ca judecata să ia sfîrșit. 2 — Nu vor reuși să distrugă Tamisa lui Whistler! auzi Rowe un glas. — Îmi pare rău, dar n-am auzit ce-ați spus, se scuză el. — Adăposturile subterane sînt sigure. Bombele nu pot pătrunde În ele. Rowe mai văzuse parcă undeva fața asta, cu o mustăcioară sură și pleoștită, și buzunarele astea umflate, din care individul scoase o bucățică de pîine și o aruncă În rîu; un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Totul se reduce pentru ei la un mecanism... — Mecanism? — Da, statuile din care țîșnește apă, și peșterile alea, adică ce-și Închipuie dumnealor că ar putea fi luat drept o peșteră! Într-o asemenea grădină nu te simți nicăieri la adăpost! — Eu, unul, socoteam că o grădină trebuie să fie tocmai un loc de refugiu. — Dumnealor sînt de altă părere, zise anticarul, Îndreptînd asupra lui Rowe duhoarea dinților săi stricați. Rowe ar fi vrut să se depărteze dar rămase locului, copleșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ridicîndu-se În picioare și scuturîndu-și de pe haină firimiturile lăsate de vrăbii. Îmi place să mai schimb cîte-o vorbă cu cineva, mai ales În zilele noastre, cînd oamenii nu prea au timp de vorbă, fiind veșnic siliți să alerge dintr-un adăpost În altul. — Dormiți Într-un adăpost? — La drept vorbind, da, spuse omulețul, cu aerul că-și mărturisește o manie. Mi-e prea frică de bombe. Numai că Într-un adăpost nu prea se poarte dormi. (Părea și mai bătrîn din pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
haină firimiturile lăsate de vrăbii. Îmi place să mai schimb cîte-o vorbă cu cineva, mai ales În zilele noastre, cînd oamenii nu prea au timp de vorbă, fiind veșnic siliți să alerge dintr-un adăpost În altul. — Dormiți Într-un adăpost? — La drept vorbind, da, spuse omulețul, cu aerul că-și mărturisește o manie. Mi-e prea frică de bombe. Numai că Într-un adăpost nu prea se poarte dormi. (Părea și mai bătrîn din pricina valizei, prea grea pentru el.) Unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
timp de vorbă, fiind veșnic siliți să alerge dintr-un adăpost În altul. — Dormiți Într-un adăpost? — La drept vorbind, da, spuse omulețul, cu aerul că-și mărturisește o manie. Mi-e prea frică de bombe. Numai că Într-un adăpost nu prea se poarte dormi. (Părea și mai bătrîn din pricina valizei, prea grea pentru el.) Unele persoane sînt lipsite de cuviință, știți, sforăie sau se ciondănesc Întruna... De ce ați luat-o prin parc? Îl Întrerupse Rowe. Doar nu e cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
mai mari, ca să-i surprindă În flagrant delict. În această atmosferă, băiatul ajunsese să nu se mai mire de nimic. — Ai să mă conduci Înapoi, nu-i așa? Îl Întrebă Rowe. Din loc În loc, se vedeau săgeți care indicau: „Spre adăpost“. DÎnd mereu peste ele, aveai impresia că te Învîrtești Într-un cerc. — Domnul Travers a zis că trebuie să Îl așteptați. — Nu sunt la ordinele domnului Travers, Îi răspunse Rowe. Hotelul era cît se poate de modern: În loc de sonerie avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
un moment dat, tot au să facă vreo greșeală, zise Rowe. Întunericul Îi despărțea acum. Undeva, departe, Începuseră să bubuie tunurile. — Vor aștepta să sune sirenele, spuse ea. Cred că n-au să facă nimic pînă nu coboară toată lumea În adăpost. — Ai auzit?! exclamă Rowe, simțind cum Îi piere tot calmul. — Ce? — Mi se pare c-a Încercat cineva clanța. — Îi simt din ce În ce mai aproape. — Dar n-o să ne dăm bătuți atît de ușor! rosti el. Ajută-mă, te rog, să mut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
el prieten, nu-i așa? — Hai să Încetăm acest joc! Deschiseră amîndoi ochii În aceeași clipă și se regăsiră În atmosfera artificială a salonului. — Vreau să plec de-aici, spuse el. — Mai rămîi, te rog. Dar de ce? — Aici ești la adăpost. — La adăpost de bombe? o Întrebă el, zîmbind. — De o mulțime de lucruri. Ești fericit aici, nu-i așa? — Într-un fel, da. Acolo, urmă ea, folosind un cuvînt menit să cuprindă Întreaga lume din afară, nu erai fericit. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
nu-i așa? — Hai să Încetăm acest joc! Deschiseră amîndoi ochii În aceeași clipă și se regăsiră În atmosfera artificială a salonului. — Vreau să plec de-aici, spuse el. — Mai rămîi, te rog. Dar de ce? — Aici ești la adăpost. — La adăpost de bombe? o Întrebă el, zîmbind. — De o mulțime de lucruri. Ești fericit aici, nu-i așa? — Într-un fel, da. Acolo, urmă ea, folosind un cuvînt menit să cuprindă Întreaga lume din afară, nu erai fericit. Și adăugă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
și atunci se duce totul de rîpă. Trebuie să ai Încredere În doctor. Nu-mi inspiră pic de Încredere. — Nu trebuie să vorbești așa. Dac-ai ști cît de priceput și de prevăzător este! Vrea doar să te pună la adăpost pînă la restabilirea deplină... — Stone a surprins ceva ciudat, și a fost Îndepărtat. — Nu-i adevărat! protestă Johns, punîndu-și mîna pe maldărul de ziare, cu gestul stîngaci al unui politician Încolțit care Încearcă să-și recapete Încrederea În sine atingînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
adormi pe loc și Începu să sforăie, spre uimirea lui Rowe. Ajunseră la Londra o dată cu primele grupuri de muncitori ce se duceau la lucru; pe marile artere industriale, sute de bărbați și femei se revărsau din stațiile de metrou; din adăposturi ieșeau oameni vîrstnici, corect Îmbrăcați, cu umbrele și serviete de piele. Pe Gower Street, măturătorii strîngeau cioburile geamurilor; o clădire fumega În lumina proaspătă a dimineții, ca o lumînare pe care vreun chefliu ar fi uitat s-o stingă. GÎndul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
suni, dragul meu. Cred că ți-a spus David că Minny a murit. Aseară, În timpul bombardamentului, a fost ceva Îngrozitor. Am auzit-o cum ne chema de afară, dar nu puteam face nimic - se Înțelege că nu puteam ieși din adăpost. Și, deodată, a căzut o mină sau așa ceva - da, cred că era o mină - și a distrus trei case, de-a rămas o gaură enormă. Azi-dimineață, Minny n-a dat nici un semn de viață. David nu-și pierduse speranța, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
pe boltă. Asta făcea ca cerul să pară foarte mic: Îi puteai pipăi marginile cu ajutorul luminii! În stradă plutea miros de mîncare, revărsîndu-se din bucătării, semn că oamenii cinau devreme, ca să nu fie surprinși de alarmă. La intrarea Într-un adăpost, un voluntar de la Apărarea Civilă Încerca să aprindă un felinar de vînt. Zărindu-l pe Rowe, Îi spuse: — S-au aprins și semnalele galbene. Chibriturile se tot stingeau - omul nu era obișnuit să aprindă un felinar. Părea cam nervos - pesemne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
era nimeni pe peron. Bufetele erau Închise. Pierdut În imensitatea peronului, un soldat beat ședea pe o bancă și vomita Între genunchi... Hilfe coborî treptele ce duceau spre toaletă; nu era nimeni acolo; pînă și Îngrijitorul plecase În căutarea unui adăpost. Artileria antiaeriană trăgea de zor. Rowe și Hilfe erau singuri În toaleta cu chiuvetele cenușii, mirosind a dezinfectant; pe pereți, cîteva afișe avertizau Împotriva pericolului bolilor venerice... Aventura, pe care Rowe și-o imaginase cîndva În culori atît de eroice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
și fasonării părții posterioare. Am fost opriți de mai multe ori de poliție pentru că ne învârteam în jurul unui Lamborgini parcat, proprietatea unui înstărit proprietar de bar din Shepperton, în timp ce Vaughan fotografia obsesiv înclinația precisă a stâlpilor de parbriz, proeminența unui adăpost de far, forma bombată a unei apărătoare de roată. Era obsedat de profilul aerisitoarelor cromate de pe barele de protecție, de cornișele din oțel inoxidabil ale caroseriei, de capacele ștergătoarelor de parbriz, de încuietorile portbagajului și ale portierelor. Hoinărea prin parcările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
a calma „teroriștii”, ci pentru a nu ieși la iveală anumite lucruri în urma unui proces public. Ceaușescu i-ar fi putut denunța el însuși pe cei care îl acuzau. Aceasta înseamnă că noua putere voia să se știe pusă la adăpost, putând fi alcătuită din aceleași persoane din anturajul lui Ceaușescu care s-au folosit de el. La urma urmei fostul președinte își obținuse privilegiile și averile în mod ilegal, cu concursul unor oficialități. Iată de ce s-a evitat acest proces
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de la o gospodărie la alta și de la o comunitate la alta. Această acțiune poate fi inițiată numai atunci când resursele locale se vor afla în mâinile colectivităților locale. În fond, „cele mai presante nevoi nesatisfăcute ale oamenilor sunt siguranța alimentară, un adăpost potrivit și un sistem de învățământ, a căror lipsă definește adevărata sărăcie. Cu rare excepții, resursele fundamentale și capacitatea pentru satisfacerea acestor nevoi se găsesc deja în aproape fiecare țară, dacă cei care controlează aceste resurse ar face din satisfacerea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
se arată în schimb foarte apte pentru acțiune. Organizarea actuală face ca forța lor să fie imensă. Dogmele pe care le vedem luând naștere vor dobândi curând puterea vechilor dogme, adică forța tiranică și suverană care să le pună la adăpost de discuție. Totuși, la drept vorbind „stăpânii lumii, întemeietorii de religii sau de imperii, apostolii tuturor credințelor, oamenii de stat eminenți și, într-o sferă mai modestă, simplii șefi ai micilor colectivități umane au fost întotdeauna în mod inconștient psihologi
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
știam că vă cunoașteți. Ne-am întâlnit într-un vis, spun eu. - Eram gata să ne prăbușim de pe un pod. Iar ea: — Nu. Fiecare om are un vis diferit. — Iar unii se nimeresc într-un loc sigur ca acesta, la adăpost de orice amețeală... insist eu. — Amețeala există pretutindeni - și apucă revolverul pe care Valeriano l-a montat la loc, îl deschide, lipește ochiul de țeavă ca pentru a vedea mai bine dacă e perfect curățată, răsucește tamburul, încarcă un glonț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
momentul când m-am prezentat ca reprezentant al agenției «Mercur și Muzele», specializată în exploatarea publicitară a operelor literare și filozofice, situația a luat turnura potrivită. O dată cucerită încrederea dictatorului african, recâștigată încrederea scriitorului celtic (sustrăgând manuscrisul, îl pusesem la adăpost de planurile de captură pregătite de diversele organizații secrete), mi-a fost ușor să conving părțile să semneze un contract avantajos pentru fiecare...“ O scrisoare anterioară, datată din Liechtenstein, permite reconstituirea începuturilor relației dintre Flannery și Marana: „Nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
nu pot recurge la o senzație imaginară pentru a reda o senzație cunoscută, căci, deși nimeni nu știe ce simți când ești lovit de o săgeată, toți ne închipuim că e ușor de imaginat: senzația de a fi neapărați, fără adăpost în fața a ceva venind spre noi din spații străine și necunoscute - asta se potrivește perfect și pentru țârâitul telefonului; în plus, senzația inexorabilă, peremptorie, ezitările existente în vocea cuiva pe care nu-l văd. Încă înainte ca vocea să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
țârâitul, primul meu gând vreme de o fracțiune de secundă e că acel telefon mă cheamă pe mine, și în fracțiunea de secundă următoare simt ușurarea de a ști că pentru moment sunt exclus de la orice apel, de neatins, la adăpost; dar ușurarea durează numai o fracțiune de secundă, căci mă gândesc imediat că nu numai telefonul acela necunoscut sună, ci la multe sute și mii de kilometri se află telefonul din casa mea, care cu siguranță chiar în clipa aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
clipă îți faci planul. Ai o posibilitate să intri în contact direct cu Anatoli Anatolin; trebuie să câștigi timp asupra agenților lui Arkadian Porfirici, să intri în posesia manuscrisului înaintea lor, să-l salvezi de la confiscare, să-l pui la adăpost și să te pui la adăpost de tine însuți, atât de poliția ircanică, cât și de cea ataguitană... În noaptea aceea ai un vis. Ești în tren, un tren lung ce traversează Ircania. Toți călătorii citesc volume groase, legate, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]