15,776 matches
-
copiilor de a înțelege semnificația adopției sprijinirea copiilor de a face față sentimentelor de pierdere confirmarea conexiunilor copiilor atât cu familia biologică cât și cu cea adoptivă cultivarea unei imagini pozitive în raport cu familia biologică comunicarea deschisă despre adopție înțelegerea semnificației adopției confruntarea și gestionarea sentimentelor legate de pierderile suferite explorarea gândurilor și a sentimentelor cu privire la adopție și la abandon confruntarea cu stigmatizarea asociată statusului de copil adoptat comunicarea deschisă cu părinții despre adopție conștientizarea și acceptarea legăturii duble pe care o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
confirmarea conexiunilor copiilor atât cu familia biologică cât și cu cea adoptivă cultivarea unei imagini pozitive în raport cu familia biologică comunicarea deschisă despre adopție înțelegerea semnificației adopției confruntarea și gestionarea sentimentelor legate de pierderile suferite explorarea gândurilor și a sentimentelor cu privire la adopție și la abandon confruntarea cu stigmatizarea asociată statusului de copil adoptat comunicarea deschisă cu părinții despre adopție conștientizarea și acceptarea legăturii duble pe care o are cu atât cu familia adoptivă cât și cu cea biologică Familii cu copii adolescenți
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familia biologică comunicarea deschisă despre adopție înțelegerea semnificației adopției confruntarea și gestionarea sentimentelor legate de pierderile suferite explorarea gândurilor și a sentimentelor cu privire la adopție și la abandon confruntarea cu stigmatizarea asociată statusului de copil adoptat comunicarea deschisă cu părinții despre adopție conștientizarea și acceptarea legăturii duble pe care o are cu atât cu familia adoptivă cât și cu cea biologică Familii cu copii adolescenți sprijinirea copiilor de a face față sentimentelor de pierdere cultivarea unei imagini pozitive în raport cu familia biologică comunicarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acceptarea legăturii duble pe care o are cu atât cu familia adoptivă cât și cu cea biologică Familii cu copii adolescenți sprijinirea copiilor de a face față sentimentelor de pierdere cultivarea unei imagini pozitive în raport cu familia biologică comunicarea deschisă despre adopție sprijinirea intereselor și a planurilor de căutare a adolescentului și îndrumarea spre expectanțe realiste sprijinirea adolescentului să-și dezvolte un sens al propriei identități incluzând recunoașterea trăsăturilor care pot veni de la familia biologică; integrarea adopției în propria identitate explorarea sentimentelor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familia biologică comunicarea deschisă despre adopție sprijinirea intereselor și a planurilor de căutare a adolescentului și îndrumarea spre expectanțe realiste sprijinirea adolescentului să-și dezvolte un sens al propriei identități incluzând recunoașterea trăsăturilor care pot veni de la familia biologică; integrarea adopției în propria identitate explorarea sentimentelor și a gândurilor legate de propriile sale origini explorarea aspirațiilor și posibilităților de căutare a familiei biologice comunicarea deschisă cu părinții adoptatori 3.4. Perspectiva biologică. Riscuri în dezvoltarea copiilor adoptați În ultimele decenii se
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
propriile sale origini explorarea aspirațiilor și posibilităților de căutare a familiei biologice comunicarea deschisă cu părinții adoptatori 3.4. Perspectiva biologică. Riscuri în dezvoltarea copiilor adoptați În ultimele decenii se poate remarca o preocupare deosebită pentru studierea actorilor implicați în adopție. Două motive stau la baza acestei preocupări: pe de o parte aceste studii sunt importante ca urmare a faptului că reprezintă una dintre puținele metode disponibile pentru separarea celor doi factori, ereditatea și mediul, ca factori determinanți ai dezvoltării 266
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
faptului că reprezintă una dintre puținele metode disponibile pentru separarea celor doi factori, ereditatea și mediul, ca factori determinanți ai dezvoltării 266; pe de altă parte, teoria biologică a dezvoltării a fost preluată și utilizată de numeroși specialiști în domeniul adopției copiilor, pentru a explica influența eredității asupra dezvoltării ulterioare a copiilor adoptați și posibilele riscuri ereditare pe care aceștia le pot dobândi. Principala asumpție a acestei teorii este aceea potrivit căreia, dezvoltarea și adaptarea individului sunt, în mod esențial, determinate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
determinată genetic, la fel cum sunt și "regulile" dezvoltării fizice și psihice. În acest context mediul și experiența nu acționează decât ca declanșatori pentru manifestarea unor trăsături și abilități, capacități și talente dobândite 267. Mai mult decât atât specialiștii în adopție, adepți ai acestei teorii consideră că, vulnerabilitatea psihologică și riscurile considerate a fi specifice copiilor adoptați (ex. consumul de substanțe, tulburările de natură psihică etc.) sunt determinate de background-ul genetic 268. Preocuparea pentru studierea influenței pe care moștenirea genetică
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
felul în care copilul se va dezvolta psihologic și va interrelaționa mai târziu. Eșecul în formarea unei astfel de legături bazate pe securitate sau întreruperea/pierderea acestei legături atrage după sine o serie de riscuri pentru bunăstarea copilului. În domeniul adopției copiilor, teoria atașamentului își găsește utilitatea pentru a oferi un răspuns cu privire la efectele separării asupra dezvoltării copilului adoptat și abilitatea acestuia de a forma o nouă legătură de atașament cu părinții adoptatori 277. Totodată explică abilitatea părinților adoptatori de a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
parental are puternice rădăcini biologice fiind răspunzător de emoțiile profunde asociate lui. Formele specifice in care se manifesta țin însă în mare măsură de experiențele părintelui din timpul propriei copilării, a adolescenței, dinainte și de după căsătorie. Alți specialiști în domeniul adopției au utilizat această teorie ca bază pentru explicarea adaptării la adopție a copiilor cu nevoi speciale 279, a copiilor care au fost instituționalizați o perioadă semnificativă de timp280, a copiilor abuzați în istoria lor socială 281, a copiilor adoptați la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lui. Formele specifice in care se manifesta țin însă în mare măsură de experiențele părintelui din timpul propriei copilării, a adolescenței, dinainte și de după căsătorie. Alți specialiști în domeniul adopției au utilizat această teorie ca bază pentru explicarea adaptării la adopție a copiilor cu nevoi speciale 279, a copiilor care au fost instituționalizați o perioadă semnificativă de timp280, a copiilor abuzați în istoria lor socială 281, a copiilor adoptați la vârste mai mari, respectiv a copiilor adoptați transrasial/transetnic 282. După
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
timp însă și copiii din prima categorie au devenit mai atașați de părinții adoptatori fără neapărat a putea vorbi despre forma de atașament bazat pe securitate. Copiii care au continuat să aibă probleme importante de atașament după trei-patru ani de la adopție au fost cei care au prezentat probleme de sănătate sau probleme psihologice asociate, cum ar fi de exemplu prezența unui nivel de dezvoltare intelectuală scăzut. Clinicienii care au lucrat în mod deosebit cu copii adoptați internațional au identificat o serie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinții adoptatori poate solicita o durată mai lungă de timp283. Tabelul 3.3. Dezvoltarea atașamentului la copiii români adoptați internațional Autor Populația studiată Metode de cercetare Dezvoltarea atașamentului Markovitch et al., 1997 56 de copii români adoptați în Canada perioada adopției 1990-1991 vârsta copiilor în momentul adopției: 37 adoptați înainte de a împlini 6 luni, 19 adoptați după vârsta de 6 luni vârsta copiilor in momentul studiului: 3 5 ani Child Behavior Checklist Scala de Inteligență Stanford-Binet Scalele Bayley pentru dezvoltarea nou-născutului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai lungă de timp283. Tabelul 3.3. Dezvoltarea atașamentului la copiii români adoptați internațional Autor Populația studiată Metode de cercetare Dezvoltarea atașamentului Markovitch et al., 1997 56 de copii români adoptați în Canada perioada adopției 1990-1991 vârsta copiilor în momentul adopției: 37 adoptați înainte de a împlini 6 luni, 19 adoptați după vârsta de 6 luni vârsta copiilor in momentul studiului: 3 5 ani Child Behavior Checklist Scala de Inteligență Stanford-Binet Scalele Bayley pentru dezvoltarea nou-născutului Scalele Merrill Palmer Scalele de Performanță
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
PARTEA a IIa CERCETĂRI EMPIRICE Capitolul 4 Părinți adoptatori și copii adoptați 284 4.1 Obiectivul general 4.2 Definirea variabilelor 4.3 Designul cercetării 4.4 Profilul părinților adoptatori 4.5 Profilul copiilor adoptați în România 4.6 Motivația adopției 4.7 Copii preferați pentru adopție 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale 4.1 Obiectivul general În acest capitol al lucrării ne propunem să prezentăm rezultatele unui demers de cercetare descriptiv și explorator, care a avut ca obiectiv principal
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
4 Părinți adoptatori și copii adoptați 284 4.1 Obiectivul general 4.2 Definirea variabilelor 4.3 Designul cercetării 4.4 Profilul părinților adoptatori 4.5 Profilul copiilor adoptați în România 4.6 Motivația adopției 4.7 Copii preferați pentru adopție 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale 4.1 Obiectivul general În acest capitol al lucrării ne propunem să prezentăm rezultatele unui demers de cercetare descriptiv și explorator, care a avut ca obiectiv principal investigarea trăsăturilor actorilor individuali implicați în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și copii adoptați 284 4.1 Obiectivul general 4.2 Definirea variabilelor 4.3 Designul cercetării 4.4 Profilul părinților adoptatori 4.5 Profilul copiilor adoptați în România 4.6 Motivația adopției 4.7 Copii preferați pentru adopție 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale 4.1 Obiectivul general În acest capitol al lucrării ne propunem să prezentăm rezultatele unui demers de cercetare descriptiv și explorator, care a avut ca obiectiv principal investigarea trăsăturilor actorilor individuali implicați în procesul de adopție
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Adopția copiilor cu nevoi speciale 4.1 Obiectivul general În acest capitol al lucrării ne propunem să prezentăm rezultatele unui demers de cercetare descriptiv și explorator, care a avut ca obiectiv principal investigarea trăsăturilor actorilor individuali implicați în procesul de adopție (părinți adoptatori, copii adoptați). O primă întrebare la care vom încerca să răspundem în cadrul acestei secțiuni este Cine sunt părinții adoptatori din România? și, în strânsă conexiune cu prima întrebare, dorim să identificăm Care este rațiunea pentru care se recurge
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatori, copii adoptați). O primă întrebare la care vom încerca să răspundem în cadrul acestei secțiuni este Cine sunt părinții adoptatori din România? și, în strânsă conexiune cu prima întrebare, dorim să identificăm Care este rațiunea pentru care se recurge la adopție? Pornim de la ipoteza potrivit căreia, trăsăturile psihosociale ale părinților adoptatori și rațiunea pentru care se adoptă conduc la structurarea unor categorii specifice de adoptatori care vor prefera și vor adopta copii cu profiluri specifice. În mod evident mai departe vom
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care se adoptă conduc la structurarea unor categorii specifice de adoptatori care vor prefera și vor adopta copii cu profiluri specifice. În mod evident mai departe vom încerca să răspundem la întrebările Care este profilul general al copilului preferat pentru adopție? și Care este categoria de copii preferată pentru adopție de către cuplurile infertile? În mod deosebit suntem interesați de profilul părinților care adoptă copii cu nevoi speciale, așa cum vor fi ei definiți mai jos. Acest interes decurge din analiza statisticilor naționale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de adoptatori care vor prefera și vor adopta copii cu profiluri specifice. În mod evident mai departe vom încerca să răspundem la întrebările Care este profilul general al copilului preferat pentru adopție? și Care este categoria de copii preferată pentru adopție de către cuplurile infertile? În mod deosebit suntem interesați de profilul părinților care adoptă copii cu nevoi speciale, așa cum vor fi ei definiți mai jos. Acest interes decurge din analiza statisticilor naționale privind copiii aflați în sistemul de protecție în prezent
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
prezent. Analiza din capitolul 1 ne arată faptul că, majoritatea copiilor din sistem fac parte din categoria copiilor cu nevoi speciale. Suntem conștienți că nu toți copiii pot fi adoptabili, dar considerăm că, pentru mulți nu se deschide procedura de adopție tocmai din cauza faptului că sunt considerați a fi "cu nevoi speciale" sau chiar "neadoptabili" prin prisma unor trăsături speciale pe care le prezintă. Studiile internaționale arată că, în general, persoanele/cuplurile care adoptă copiii cu nevoi speciale se disting prin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
trăsături socio-demografice și motivație de restul adoptatorilor (vezi cap. 2). 4.2 Definirea variabilelor Pentru a construi profilul părinților adoptatori, am urmat un demers descriptiv. Am avut în vedere o serie de variabile, îndelung analizate în studiile internaționale în raport cu reușita adopției (vezi cap. 2): vârsta părinților în momentul adopției, statusul marital, etnia, religia, nivelul educațional, prezența copiilor biologici, veniturile și proprietățile deținute. Pentru a determina motivația pentru care se adoptă un copil am optat pentru un demers explorator, categoriile și subcategoriile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cap. 2). 4.2 Definirea variabilelor Pentru a construi profilul părinților adoptatori, am urmat un demers descriptiv. Am avut în vedere o serie de variabile, îndelung analizate în studiile internaționale în raport cu reușita adopției (vezi cap. 2): vârsta părinților în momentul adopției, statusul marital, etnia, religia, nivelul educațional, prezența copiilor biologici, veniturile și proprietățile deținute. Pentru a determina motivația pentru care se adoptă un copil am optat pentru un demers explorator, categoriile și subcategoriile motivaționale identificate sunt prezentate mai jos. Profilul copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și proprietățile deținute. Pentru a determina motivația pentru care se adoptă un copil am optat pentru un demers explorator, categoriile și subcategoriile motivaționale identificate sunt prezentate mai jos. Profilul copilului adoptat a fost construit din variabilele: gen, vârstă în momentul adopției, etnie, stare de sănătate, istoric de plasament, maternitate recunoscută, paternitate recunoscută, fratrii multiple. Profilul copilului care se dorește a fi adoptat a fost conturat pe baza preferințelor exprimate de părinții adoptatori pentru potrivirea teoretică: vârstă, gen, etnie, stare de sănătate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]