47,999 matches
-
situației cuantificabile, obiective și independente de voința Guvernului, care nu a putut fi prevăzută, care ar pune în pericol un interes public în lipsa reglementării prin ordonanță de urgență; ... g_2 - descrierea pericolului de natură să afecteze interesul public în lipsa adoptării ordonanței de urgență prin raportarea la cel puțin următoarele elemente: pericolul se abate semnificativ de la obișnuit și acest pericol impune recurgerea la această cale de reglementare pentru evitarea unei grave atingeri a interesului public; ... g_3 - descrierea consecințelor negative care
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
etapa de consultare publică și consultare preliminară interinstituțională În etapa de consultare publică și de consultare preliminară interinstituțională, Consiliul consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative analizează conformitatea instrumentelor de prezentare și motivare care însoțesc proiectele de ordonanță de urgență anterior adoptării lor în ședința Guvernului, raportându-se la cerințele și standardele prevăzute de legislația în domeniul evaluării impactului aflată în vigoare, și formulează puncte de vedere favorabile, cu sau fără observații și propuneri, și avize nefavorabile. În cazul punctelor de vedere
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
cu privire la legislația aplicabilă, procedând, când este cazul, la corelarea prevederilor ce fac obiectul proiectului cu dispozițiile actelor normative de nivel superior sau de același nivel cu care se află în conexiune, urmărind totodată compatibilitatea actului normativ propus spre adoptare cu reglementările naționale constituționale și legale, precum și cu cele europene aplicabile în domeniu, și se propune avizarea proiectului sau se formulează observații și propuneri sub aspectul constituționalității și/sau al legalității, precum și potrivit cerințelor normelor de tehnică legislativă, după
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
propunerile din avizul Consiliului Legislativ, acesta va întocmi o notă justificativă cuprinzând argumentele care au condus la neînsușirea observațiilor și propunerilor respective. Proiectele de ordonanțe de urgență cărora li s-au adus modificări de fond ca urmare a discutării și adoptării lor în ședința Guvernului vor fi supuse unei noi avizări a Consiliului Legislativ. În situația în care, ca urmare a noii avizări de către aceste autorități, este necesară operarea unor modificări de fond ori avizul respectiv este negativ, proiectul de
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
urmare a noii avizări de către aceste autorități, este necesară operarea unor modificări de fond ori avizul respectiv este negativ, proiectul de ordonanță de urgență va fi repus în mod obligatoriu pe agenda de lucru a ședinței Guvernului. Imediat după adoptare, inițiatorii au obligația de a transmite SGG instrumentul de prezentare și motivare, semnat numai de conducătorul autorității publice inițiatoare, care să se refere la forma finală a actului normativ, precum și la avizul Consiliului Legislativ, în vederea publicării pe pagina
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
care trebuie să le însoțească sau în situația în care asupra acestora nu s-a ajuns la un acord în cadrul procesului de consultare și avizare; ... – retragerea definitivă a proiectelor de acte normative la solicitarea inițiatorului. ... 7. Guvernul - cu ocazia adoptării actului normativ (ultimul filtru, decizia aparține Guvernului) În cele din urmă, decizia de promovare a unei ordonanțe de urgență aparține Guvernului, după luarea în considerare atât a argumentelor inițiatorilor, cât și a opiniilor și avizelor instituțiilor implicate în procesul de
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
din urmă, decizia de promovare a unei ordonanțe de urgență aparține Guvernului, după luarea în considerare atât a argumentelor inițiatorilor, cât și a opiniilor și avizelor instituțiilor implicate în procesul de luare a deciziei. Fluxul procesului de consultare, avizare și adoptare este ilustrat în diagrama*) de mai jos. *) Diagrama este reprodusă în facsimil. Capitolul III Analiza impactului ex ante și ex post asupra ordonanțelor de urgență 1. Instrumentele de prezentare și motivare Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
fundamentare adecvată a acesteia. Evaluarea preliminară a impactului presupune identificarea și analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative și bugetare pe care le produc reglementările propuse și este modalitatea de fundamentare pentru soluțiile legislative propuse, care trebuie realizată înainte de adoptarea actului normativ. O componentă fundamentală a evaluării preliminare a impactului o reprezintă procesul de consultare publică. Calitatea acestuia reflectă în mod direct aplicarea principiului transparenței, participării și așteptărilor părților interesate cu privire la acțiunile Guvernului. Procesul de consultare publică reprezintă
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
lua în calcul acceptarea unei variante simplificate și mai rapide a fundamentării proiectului de ordonanță de urgență, cu condiția ca analiza completă a impactului să fie prezentată de inițiator în termen de cel mult 45 de zile de la data adoptării ordonanței de urgență, să fie făcută publică pe pagina de internet a SGG și să fie inclusă în raportul privind monitorizarea actelor normative. Consiliul consultativ emite puncte de vedere pe care SGG le transmite inițiatorilor în etapa de consultare interinstituțională
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
a arătat că nota de fundamentare și cu atât mai puțin modul său de redactare nu au consacrare constituțională. Nota de fundamentare, prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, este un document de motivare necesar în cadrul procedurii de adoptare a ordonanțelor de urgență, însă, odată adoptat actul normativ, rolul său se reduce la facilitarea înțelegerii acesteia. Prin urmare, nota de fundamentare a ordonanței de urgență este un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate - metoda de interpretare teleologică
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
acesteia. Prin urmare, nota de fundamentare a ordonanței de urgență este un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate - metoda de interpretare teleologică. Aceasta presupune stabilirea sensului unei dispoziții legale ținându-se seama de finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziție. Faptul că instrumentul de prezentare și motivare nu este suficient de precis sau că nu lămurește toate aspectele de conținut ale normei nu duce la concluzia că însăși norma respectivă este neconstituțională
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
negativ, al căror personal necesită sesiuni de instruire suplimentare din partea SGG în scopul îmbunătățirii capacității de a elabora instrumente de prezentare și motivare conform standardelor prevăzute de reglementările în vigoare; ... – propuneri de natură administrativă și procedurală de prevenire a adoptării unor reglementări cu efecte similare și de atenționare a Guvernului, anterior adoptării unei reglementări, asupra eventualelor efecte negative ori asupra necesității fundamentării adecvate a măsurilor propuse prin aceasta; ... – măsuri de monitorizare suplimentară a activității de legiferare pentru evitarea apariției pe
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
în scopul îmbunătățirii capacității de a elabora instrumente de prezentare și motivare conform standardelor prevăzute de reglementările în vigoare; ... – propuneri de natură administrativă și procedurală de prevenire a adoptării unor reglementări cu efecte similare și de atenționare a Guvernului, anterior adoptării unei reglementări, asupra eventualelor efecte negative ori asupra necesității fundamentării adecvate a măsurilor propuse prin aceasta; ... – măsuri de monitorizare suplimentară a activității de legiferare pentru evitarea apariției pe viitor a unor astfel de situații. ... ... 5. Posibilități de control ulterior adoptării
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
adoptării unei reglementări, asupra eventualelor efecte negative ori asupra necesității fundamentării adecvate a măsurilor propuse prin aceasta; ... – măsuri de monitorizare suplimentară a activității de legiferare pentru evitarea apariției pe viitor a unor astfel de situații. ... ... 5. Posibilități de control ulterior adoptării și intrării în vigoare a ordonanțelor de urgență Avocatul Poporului, în calitate de autoritate publică autonomă și independentă față de orice altă autoritate publică, care își exercită atribuțiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile și în libertățile
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
fundamentală: „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.“ ... 6.2. Viciul de neconstituționalitate extrinsecă al unei ordonanțe de urgență nu poate fi acoperit prin adoptarea unei legi de aprobare a acesteia. Curtea Constituțională a arătat că o ordonanță de urgență adoptată cu încălcarea Constituției, în mod obiectiv, nu putea fi aprobată de Parlament. Așadar, o ordonanță de urgență adoptată într-un domeniu în care Guvernul
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
intrinsecă privind ordonanța astfel aprobată (Decizia nr. 214 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 iunie 2019, paragraful 25), așadar asupra tuturor condițiilor impuse de art. 115 - Delegarea legislativă, în privința adoptării ordonanțelor de urgență ale Guvernului. Cu toate acestea, practica covârșitoare a Curții de până acum relevă raportarea la art. 115 alin. (6) drept criteriu intrinsec de neconstituționalitate („din cele aproape 400 de decizii date în perioada 2003-2019 și în care
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
de stat transmite Consiliului Concurenței un rezumat al informațiilor referitoare la prezenta schemă, în forma prevăzută la anexa II la Regulament, în vederea transmiterii acestora de către Consiliul Concurenței la Comisia Europeană în maximum 20 de zile lucrătoare de la adoptarea schemei, conform art. 16 alin. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare. Articolul 26 Beneficiarii sunt obligați să raporteze, în conformitate cu prevederile contractului de finanțare
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 27 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259724]
-
sau examene se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, aprobat prin ordin al ministrului justiției“. Prin norma legală menționată s-a stabilit competența Ministerului Justiției doar în ce privește stabilirea condițiilor de desfășurarea a examenelor, ceea ce presupune adoptarea de măsuri organizatorice în vederea desfășurării examenelor, pârâtul neavând competența de a institui criterii suplimentare neprevăzute de lege prin care să se realizeze departajarea între candidați. Potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
al Situațiilor de Urgență, ținând cont de propunerile din Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 58/2020, plecând de la contextul generat de dinamica evoluției situației epidemiologice naționale, dar și internaționale, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, împrejurare care reclamă adoptarea unor noi măsuri care să permită autorităților publice să intervină eficient și cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei în discuție. Așadar, având în vedere necesitatea asigurării în continuare, chiar și după încetarea stării de urgență, a unei protecții adecvate a
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății. Având în vedere premisele adoptării actului în discuție, obiectul de reglementare și scopul acestuia, pârâtul a concluzionat că Hotărârea Guvernului nr. 1.065/2020 se circumscrie categoriei de acte administrative prevăzute de art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, fiind un act emis pentru înlăturarea consecințelor
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
71 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, pornind de la contextul generat de dinamica evoluției situației epidemiologice naționale, dar și internaționale, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, împrejurare care reclamă adoptarea unor noi măsuri care să permită autorităților publice să intervină eficient și cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei în discuție. A subliniat pârâtul că Hotărârea Guvernului nr. 1.065/2020 cuprinde măsurile concrete necesar a fi întreprinse pe durata stării de alertă
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
al celei de urgență, cele care privesc apărarea și securitatea națională ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum și pentru înlăturarea consecințelor calamităților naturale, epidemiilor și epizootiilor nu sunt aplicabile prevederile art. 14. În speță, având în vedere premisele adoptării actului administrativ, obiectul de reglementare și scopul acestuia, este incontestabil că H.G. nr. 1.065/2020 se circumscrie categoriei de acte administrative prevăzute de art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, fiind un act emis pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
paguba iminentă). În ceea ce privește fondul cererii de anulare parțială a H.G. nr. 1.065/2020, pârâtul a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată. În motivare, a arătat că argumentele prezentate de reclamant sunt nefondate. A susținut pârâtul că temeiul legal al adoptării acestei hotărâri l-au constituit prevederile art. 108 din Constituția României, republicată, și cele ale art. 3, 4 , 6 și art. 71 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
12.01.2021 reclamantul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise referitoare la excepția nulității absolute a dispozițiilor art. 1 din anexa nr. 2 prin care a arătat că mecanismul fraudulos pe care pârâtul Guvernul României a înțeles să îl folosească la adoptarea art. 1 din anexa nr. 2 înfrânge spiritul dispozițiilor imperative ale art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 care privesc expres că obligativitatea purtării măștii se poate institui prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne. A
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
se instituie obligativitatea purtării măștii“. În opinia reclamantului, prin această formulare, Guvernul României a dispus purtarea măștii prin omiterea în mod intenționat și fraudulos a oportunității instituirii sau neinstituirii acestei obligativități care aparține numai ministrului sănătății și MAI. Astfel, prin adoptarea acestui articol s-a folosit un artificiu legislativ care să eludeze prevederile din Ordinul nr. 874/81/2020 în sensul că obligativitatea purtării măștii „s-a instituit“ în toate spațiile publice, și nu în spațiile publice închise. Pentru toate acestea a solicitat admiterea
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]