1,765 matches
-
durerea dublă: trădarea tatălui care plecase și a mamei care o mințea! S-a declanșat bâlbâiala ca nevroza reactivă la situația dată. Poate că forma clasică de ascundere a adevărului față de copil, în contextul mentalității noastre este nedezvăluirea adopției. Părinții adoptivi fac tot ce pot pentru a nu dezvălui copilului adoptat acest adevăr vital pentru dezvoltarea identității sale. în majoritatea cazurilor de adopții nereușite, în care s-a ajuns până la desfacerea adopției, părinții au ținut ascuns copilului adevărul cu privire la adopția să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de adopții nereușite, în care s-a ajuns până la desfacerea adopției, părinții au ținut ascuns copilului adevărul cu privire la adopția să. Când însă copilul a aflat, întreaga situație a explodat, iar în ochii lui, întreaga viață de până atunci, cu părinții adoptivi, i-a apărut ca o minciună. A nu ține seama de opinia copilului și sentimentele lui în luarea unor decizii, induce copilului trăiri emoționale devalorizante, de trădare și abandon. Convenția ONU cu privire la drepturile copilului stipulează dreptul copilului la exprimarea opiniei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de suferință, contribuind la menținerea sau accentuarea perturbărilor. în cazul unui copil abandonat de familia biologică și adoptat de o familie iubitoare și cu condiții sănătoase de îngrijire a copilului, marea schimbare, la trecerea în mediul de viață al familiei adoptive, este spre mai binele și vindecarea copilului de suferințele existențiale anterioare. Dimpotrivă, în cazul copilului abandonat de familie, care intră într-un sistem de protecție ce dispune de resurse destul de limitate pentru a veni în întâmpinarea nevoilor copilului și unde
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilului întâmplări din propria copilărie. Astfel copilul se simte ca părinții, din același aluat, chiar dacă uneori părintele respingând copilul, îl face pe acesta să se simtă „un om cu defect”, „defectul”copilăriei. într-o cercetare realizată cu copii și familii adoptive, în 2008-20091, cele mai reușite adopții au fost acelea în care părinții adoptivi povesteau adesea copiilor adoptați, evenimente din propria copilărie. Astfel, ei ajutau copilul să-și găsească locul lui în fluviul vieții familiei, venind de departe, de la generațiile dinainte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aluat, chiar dacă uneori părintele respingând copilul, îl face pe acesta să se simtă „un om cu defect”, „defectul”copilăriei. într-o cercetare realizată cu copii și familii adoptive, în 2008-20091, cele mai reușite adopții au fost acelea în care părinții adoptivi povesteau adesea copiilor adoptați, evenimente din propria copilărie. Astfel, ei ajutau copilul să-și găsească locul lui în fluviul vieții familiei, venind de departe, de la generațiile dinainte, și mergând prin ei înainte, în viitor. Când însă adultul care îngrijește copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
à Itaque, Gallimard, coll. "Page Blanche", 1992. 196 Vezi, de exemplu, Sarah Saffian, Ithake:A Daughter's Memoir of Being Found, Delta Trade Paperbacks, 1999, care ilustrează căutarea memoriei și multiplele dimensiuni ale definirii "home"-ului pentru odiseea unei fiice adoptive. 197 Una dintre acestea este Odysseus und Frauen: Eine heitere Dichtung, de Horst Wolfram Geissler (1948), ultima farsă în care autorul se străduiește să găsească un sens erotic, jos, în fiecare incident. Întoarcerea sa în Itaca este motivată de o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
îndeosebi, cu cei născuți într-un colț al SUA Comunitatea românilor americani nu este reprezentată, bineînțeles, numai de nou-veniți, adică de imigranți. Cea mai mare parte dintre ei se constituie din descendenții foștilor imigranți, deci din cei născuți în patria adoptivă a părinților lor. Uneori însă, un părinte putea fi român american, iar celălalt imigrant. Cei născuți pe pământul Lumii Noi erau americani adevărați, incontestabili, iar ipostaza de români americani reprezenta, în cazul lor, o opțiune personală. Nu la fel erau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu grupul, erau mai greu de asimilat, deci de americanizat. Alt cercetător considera însă, nu demult, că, „foarte repede și fără să aibă lipsă de multe lămuriri, românii-americani de la începutul veacului au înțeles că ei trebuie să adopte căile țării adoptive, că trebuie să se «americanizeze», dar în același timp au știut să păstreze acele trăsături esențiale care îi defineau și le dădeau o identitate unică”. Andrei Popovici, la rândul său, scria în 1937 că „după război s-a produs o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
membri ai familiei nu beneficiază de alte venituri suplimentare; e) declarație pe propria răspundere privind situația patrimonială a solicitantului și a familiei sale; ... f) declarație pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul și/sau celălalt părinte natural ori adoptiv sau, după caz, o altă persoană căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției ori care are copilul în plasament sau în plasament în regim de urgență ori a fost numită tutore se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului și
LEGE nr. 51 din 7 iunie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112086_a_113415]
-
folosesc pentru a se adapta? O disciplină recent acreditată în universitățile americane, Migration Studies, susține că termenii "imigrant"/"emigrant" trebuie scoși din uz deoarece nu sunt adecvați, ba chiar distorsionează realitatea: nici imigrantul nu rămâne pentru totdeauna în țara sa adoptivă, nici emigrantul nu părăsește pentru totdeauna țara de origine. De pildă, când se vorbește de milioanele de oameni care au venit ca imigranți în secolul XIX în Statele Unite, rămânem cu impresia greșită că aceștia au și rămas acolo, pe când statisticile
Identitate, sine, psihic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12536_a_13861]
-
ale cinematografului american. După ce soția sa, Iris, o americană de origine cehă, îi naște un fiu, Adam, și o fiică, Cloe, își descoperă o vocație de tată. Simultan, se relansează ca prozator, conformându-se însă gustului publicului din țara sa adoptivă. Începutul îl face cu romanul In Hot Blood, editat în 1986. Suferă foarte mult - după cum avea să mărturisească ulterior - din cauză că situația din România îl împiedică să ia parte la înmormântarea propriului său tată. După 1989, este tentat să accepte propunerea
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
La fel cum se ascundea, cu cochetărie și amuzament, în spatele unei expresii ce condensa, după părerea lui, tot sarcasmul cuceritor al romanilor: „Ma tu chi sei, non sei nessuno”. Roma lui Alberto Sordi și a Annei Magnani, dar și orașul adoptiv al regizorului venit din Rimini: alături de aceste două mari nume ale istoriei de celuloid, Fellini formează un triunghi emblematic ce se identifică cu Roma însăși: o trinitate pe care romanii și-o revendică drept parte din propria identitate. La zece
Fellini după Fellini by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13098_a_14423]
-
nevoile materiale. Subliniem din nou contribuția editorului Vasile Iuga, care a făcut să apară o literatură a emigrației, unde stăruie speranța ca diaspora românească să redevină ceea ce a fost inițial, susținătoarea intereselor naționale ale României, în noua și puternica patrie adoptivă, America. V.B. SERBĂRILE ȘI CONGRESUL DE LA PUTNA, 1-3 IULIE 2004
Glas de tulnic străbate oceanul cel mare. In: Curierul „Ginta latină” by V. B. () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2342]
-
din texte, cît și din imagini. A obținut, ca o recunoaștere a meritelor sale, printre altele: medalia de aur a bienalei de fotografie de la Veneția (1957), premiul prestigioasei American Society of Magazine Photographers (1960), împreună cu Ansel Adams, iar în patria adoptiva, Franța, a devenit în 1973, Cavaler al Artelor și al Literelor, Cavaler al Legiunii de Onoare (1976), pentru ca, în 1978, să obțină, la Paris, Marele premiu național de fotografie. A murit lîngă Nice, la 8 iunie 1984 și este înmormîntat
Centenar Brassai by Daniel Nazare, Irina Bernad () [Corola-journal/Journalistic/17633_a_18958]
-
hotărârilor pronunțate de Tribunalul Județean Brașov privitor la adopția a două minore românce, care i-ar fi privat pe aceștia de orice contact cu copiii lor. Ei au susținut, în plus, că autoritățile române au refuzat să permită fiicelor lor adoptive să părăsească România, încălcând astfel articolul 2 alineatul 2 din Protocolul nr. 4 la Convenție. 4. Cererile au fost repartizate primei secții a Curții (conform art. 52 alin. 1 din Regulament). În cadrul acestei secții, camera desemnată să examineze cauza (conform
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
I. Circumstanțele cauzei 11. Reclamanții s-au născut, respectiv, în 1957, 1952, 1951 și 1953 și au domiciliul la Reggio Emilia (primii reclamanți) și la Mantova (al doilea cuplu de reclamanți). La data introducerii cererii, ei aveau calitatea de părinți adoptivi ai Florentinei și Marianei, cetățenie române, născute la 31 martie, respectiv 17 aprilie 1991, având domiciliul la Brașov, în cadrul Complexului educațional «Poiana Soarelui» din Brașov (numit în continuare CEPSB). A. Procedurile de adopție 1. Adopția Florentinei 12. Prin sentința definitivă
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
necesare unei cereri de ordonanță președințială, că hotărârea de adopție nu este definitivă și că aceasta fusese pronunțată cu încălcarea dispozițiilor legale. 27. La 7 martie 2001, instanța a respins apelul, cu motivarea că interesul copilului și faptul că părinții adoptivi își aveau domiciliul în străinătate justifică examinarea de urgență a cererii și că cererea reclamanților putea fi soluționată pe calea unei ordonanțe președințiale. Instanța a constatat, de asemenea, că, potrivit documentelor din dosar, hotărârea de adopție este definitivă și a
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
din 28 septembrie 2000 și 7 iunie 2001 de către executori judecătorești de pe lângă Judecătoria Brașov. La 22 februarie 2001, aceștia din urmă au somat CEPSB cu privire la obligația de a preda reclamanților certificatul de naștere al minorei și de a transfera părinților adoptivi drepturile părintești până la data de 2 martie 2001. Prin urmare, președintele instanței a dispus suspendarea executării pe durata procedurii de contestație la executare introduse de CEPSB (alin. 30-32 anterioare). c) Prima contestație la executare ... 30. La 23 februarie 2001, CEPSB
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
și respingerea, între timp, a recursului în anulare introdus de Procurorul General. 34. La 13 iunie 2001, executorii judecătorești au somat CEPSB în legătură cu obligația sa de a preda reclamanților certificatul de naștere al minorei și de a o încredința părinților adoptivi până la 15 iunie 2001. 35. La 19 iulie 2001, aceștia au somat din nou CEPSB, cerându-i să se conformeze până la 8 august 2001. e) A doua contestație la executare ... 36. CEPSB a introdus contestație la executare împotriva reclamanților la
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
de-al doilea cuplu de reclamanți, ca neîntemeiate. Instanța a considerat că problema ridicată de CEPSB privea fondul cauzei, care fusese deja soluționat prin hotărârea din 28 septembrie 2000, care dobândise autoritate de lucru judecat. Aceasta a respins cererea părinților adoptivi, cu motivarea că reaua credință a CEPSB și întinderea prejudiciului nu au fost dovedite. e) Reluarea executării ... 58. La 5 noiembrie și 5 decembrie 2001, executorii judecătorești au somat CEPSB în legătură cu obligația sa de a preda celui de-al doilea
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
a urmăririi penale în cauză. 73. La 18 februarie 2002, reclamanții au depus o nouă plângere penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Județean Brașov împotriva conducerii CEPSB, acuzându-o în principal de lipsirea de libertate, în mod ilegal, a fiicelor lor adoptive, cu încălcarea art. 189 din Codul penal. Ei și-au exprimat și dezacordul cu privire la rezoluția din 9 iulie 2001 de neîncepere a urmăririi penale. 74. Un raport întocmit de Poliția Brașov la 15 iulie 2002 menționează faptul că, în cadrul anchetei
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
au procedat la audierea Florentinei și a directorului instituției. Polițiștii au consemnat în raport că minora, în vârstă de peste 10 ani la data audierii, și-a exprimat dorința de a rămâne la centrul educațional, refuzând să se alăture familiei părinților adoptivi, pe care nici nu a cunoscut-o. 75. La 28 noiembrie 2002, Parchetul de pe lângă Tribunalul Județean Brașov a dispus neînceperea urmăririi penale în favoarea directorului CEPSB. E. Acțiunile introduse de minore în revocarea adopției lor 1. Acțiunea introdusă de Florentina 76
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
a Guvernului nr. 25 /1997 . Ea a solicitat, în subsidiar și în caz de menținere a hotărârii de încuviințare a adopției, trei miliarde de lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral. Arătând că ea nu și-a văzut părinții adoptivi, nici înainte, nici după pronunțarea hotărârii de adopție, a menționat că singura dată când i-a văzut pe reclamanți a fost la 3 septembrie 2002, data la care aceștia au venit pentru a o lua de la CEPSB, împotriva voinței sale
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
-se pe probele scrise depuse de părți la dosar, instanța a decis că este în interesul reclamantei ca hotărârea de adopție să nu fie desfăcută. Tribunalul a reținut că ea nu a reușit să dovedească, prin intermediul tutorelui, că părinții săi adoptivi au manifestat dezinteres în privința sa, ci, dimpotrivă, din documentele prezente la dosar, reiese că aceștia au făcut numeroase demersuri pentru ca ea să îi poată însoți în Italia. Tribunalul a înlăturat, în consecință, declarațiile lui CV. și D.M., care susținuseră cererea
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
protecția copilului Brașov, în temeiul art. 22 din Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 25 /1997 . 82. În cadrul ședinței din 31 octombrie 2003, în sala de consiliu, Mariana a declarat, în prezența tutorelui său, că ea nu își cunoaște părinții adoptivi și că nu dorește să plece în altă țară, deoarece e mulțumită de regimul de viață de la CEPSB, unde beneficiază de condiții bune. 83. Prin sentința din 31 octombrie 2003, instanța i-a admis cererea, bazându-se, în special, pe
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]