1,168 matches
-
généralisé" [Butor, p.93]. 228 Chiar dacă alegerea amantului este limitată de circumstanțe, relația cu amantul este "o dimensiune de libertate, a se căsători este pentru femeie o obligație, a-și lua un amant este un lux" [Beauvoir ÎI, p.296]. Adulterul lui Sidonie Chèbe este sugerat deja în scenă căsătoriei: "A présent, de la robe de soie toute blanche et unie, montait un joli visage d'un blanc plus maț et plus doux, et la couronne de cheveux au-dessous de l'autre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
prin teamă de copilul ilegitim, acest intrus care pune temelia descendentei Macquart în celebra familie descrisă de Zola, teama de bolile sexuale, teama de consecințele asemănării și ruinarea familiei. Conform Codului civil al lui Napoleon și ulterior Codului penal (1810), adulterul comis de soție este aspru pedepsit (de la trei luni la doi ani de închisoare) și poate fi constatat în orice loc. Cât privește adulterul masculin, el este judecat cu mult mai puțină strictețe, achitându-se o amendă și recunoscându-se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
consecințele asemănării și ruinarea familiei. Conform Codului civil al lui Napoleon și ulterior Codului penal (1810), adulterul comis de soție este aspru pedepsit (de la trei luni la doi ani de închisoare) și poate fi constatat în orice loc. Cât privește adulterul masculin, el este judecat cu mult mai puțină strictețe, achitându-se o amendă și recunoscându-se doar atunci când soțul este prins în flagrant delict în domiciliul comun. 231 "Mme Samoris est le type de ces aventurières, élégante, mûre et belle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cu Delmar: "Prenez-le! emmenez-le! faites qu'il leș surprenne!" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.193]. 234 "Un Divorce de P.Bourget, Leș Deux Vies de P. și V.Margueritte. Feydeau devine cunoscut datorită temei primei sale piese (Fanny) 1858, tragismul adulterului, care devine la el problemă de importanță socială și se leagă de necesitatea divorțului; piesă se bucură la contemporani de un succes imens, iar Sainte-Beuve o numește "biblie a timpurilor noastre". 235 "Madeleine avait retrouvé son sang-froid, et voyant tout
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cât pentru a-i face plăcere, are loc în bucătărie, între o farfurie cu ridichi și un român de George Sand, André, după ce ea este obosită de lectură. Astfel, autorul stabilește un raport între cauza (lectură românului sentimental) și efect (adulterul), un aspect sordid al actului sexual comis fără dragoste (lăudată în românul sandian) și fără plăcere, într-un cadru banal. 288 "Comme ces romanș mentaient! Elle avait bien raison de ne jamais en lire. C'était des fables bonnes pour
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
preot, recunoștea pe față comportamentul său, afirmând că abstinența îi era cu neputință, situație valabilă și celor apropiați lui. Unul dintre aceștia, Hetzer din Thurgovia a fost decapitat la Constantza din cauză că într-o scriere de a sa a făcut apologia adulterului. Și Martin Calvin, ca și continuatorul său, Theodor de Beza, a avut o atitudine asemănătoare. Paroxismul în această atitudine avea însă să-l atingă Henric al VIII-lea, capul Bisericii Anglicane, care a fost însurat de 6 ori, două dintre
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
după ritualurile curtenești, la fel tinerii din Il Filocolo sau nimfele din Comedia delle ninfe fiorentine. Cu toate acestea, iubirea curtenească este ironizată, este privită ca un ideal vetust. Cele patru criterii caracteristice pentru l’amour courtois: vasalitatea umilă, eticheta, adulterul și religia iubirii apar parodiate în Povestirile din Canterbury în figura lui Avesalon, cel care nu poate dormi din cauza chinului dragostei, cântă ca o privighetoare, așa cum ar trebui să o facă toți îndrăgostiții, și i se adresează iubitei cu termeni
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ale cuplului, știe să dea savoare istorisirii și nu se cramponează în pudicitate inuitlă sau falsă, așa cum se întâmplă și în povestirea a două cupluri ce își împart partenerele, la început pentru o mică răzbunare, iar mai apoi spre divertisment, adulterul cunoscut și acceptat devine o modalitate de a diversifica o existență banală și de ilustrare a unei moralități laxe. Toate acestea sunt permise poate și datorită finalității întrunirii celor zece, pe care Fiammetta nu uită să o reamintească în incipitul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ăsta e păcat firesc; pe câtă vreme dacă-l fură, îl omoară sau îl izgonește, atunci păcatul ei purcede din răutatea minții.”206 Asistăm la o răsturnare a unui sistem de valori, eternul femininul nu-l mai conduce pe bărbat la pieire, adulterul este doar consecința unei incompatibilități vizibile, a unor raporturi virfemina care nu se bazau pe respect și mai ales pe dragoste , de aici și tendința spre trădare. Ermellina, în ziua a treia, este o eroină credulă, rudimentară, naivă și modestă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
e mare lucru să știi vorbi frumos cu orișice prilej, dar eu socot că-i și mai bine să știi vorbi astfel atunci când împrejurările o cer.” 230. Eroina sa, madonna Filippa (VI, 7), se salvează de la condamnarea la moarte pentru adulter, deoarece este o femeie de o inteligență remarcabilă și stăpânește perfect tehnica discursului argumentativ, atrăgând de partea ei întreaga asistență, chiar și pe judecător, și reușind să producă o modificare a legii. Este, avant la lettre, o feministă care luptă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
S. Reed, art. cit., p. 76. 367 Britton J. Harwood, art. cit., p. 257. 111 imaginea unei femei de moravuri ușoare. 368 Dragostea este întotdeauna un păcat pentru ea, deoarece o înțelege ca pe o prostituție sau ca pe un adulter. De aceea atracția pe care femeia o exercită asupra partenerilor de viață devine un adevărat iad.369 Apetitul sexual este reprezentat sugestiv ca un adevărat foc. Cu toate acestea, târgoveața tânjește după afecțiune, după inocență, după o eliberare reală de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
toate acestea nici autorul italian, nici cel englez nu pot fi considerați imorali. „Fără îndoială Boccaccio a fost la fel de moral ca și Dante sau Manzoni. Nu trebuie să ne lăsăm înșelați de faptul că povestirile lui ilustrează atât de multe adultere sau decepții, precum și un fel de superficialitate sau indiferență. O lectură atentă a Decameronului relevă cartea ca fiind doar moderat senzuală, și niciodată, sau aproape niciodată, concupiscența nu este tema centrală a unei nuvele. Cât despre superficialitate și indiferență, sunt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
iubirea de neînlăturat a lui Arveragus și a Dorigenei 834. Femeia îl refuză pe Aurel și mărturisește dragostea pentru soț. La un nivel de suprafață sau empiric al lecturii, ceea ce îi cere ea pare a însemna acceptul sau consensul la adulter, însă la un nivel mai profund, în adâncime, ea devine o expresie a dragostei conjugale 835. Avem puternic creionat un contrast între aparență și esență, iar rocile joacă un rol important în conturarea acestei dihotomii. Dorigena și Arveragus devin, indiscutabil
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
soției niciun moment de libertate, ținând-o alături ca într-o închisoare. Cecitatea personajului devine însă simbolică, deoarece Ianuarie a fost dintotdeauna orb și neiinițiat, un ignorant căruia destinul nu face decât să-i răsplătească prostia și infatuarea pe măsură. Adulterul femeii ar fi avut loc chiar dacă soțul nu ar fi orbit fizic. Redobândind vederea pe neașteptate, Ianuarie își zărește consoarta în părul din grădină, în brațele lui Damian. Femeia nu se pierde nici măcar în fața acestei situații mai mult decât clare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acceptă sfârșitul iminent, oferindu-le astfel celor doi îndrăgostiți posibilitatea de a fi împreună. Localnicii, văzând obsesia aberantă a soțului pregătit pentru marea catastrofă, îl declară alienat și dau crezare spuselor femeii. Alison este astfel absolvită de acuzațiile publice de adulter, ba, mai mult, devine o victimă în ochii celor din jur, care-i compătimesc soarta de a trăi cu un nerod. Deși oarecum crudă și insensibilă, față de insistențele lui Avesalon, ironică și calculată în încercarea de a-și păstra imaginea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și necizelat, femeia nu face decât să schimbe raportul prestabilit, să părăsească poziția umilă pe care o ocupa și să-și manifeste liber voința, să-și dezvăluie personalitatea. Bărbatul devine acum un clovn, stârnind râsul asupra sa. Personajul feminin, prin adulter, își redobândește puterea pierdută. Alison nu este pedepsită, așa cum de altfel nu se întâmplă cu celelalte personaje. John, bătrânul și credulul soț, reprezintă tipul încornoratului, nu pune la îndoială nimic din ceea ce face sau spune soția sa, este lipsit de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
zile a Decameronului, se îndrăgostește de prietenul soțului, care orbit de gelozie, o pedepsește pe această „femeie și soață păcătoasă”919 servindu-i la masă inima prietenului trădător. Personajul feminin se salvează din poziția decăzută pe care i-o conferea adulterul prin sacrificiul suprem, acela al jertfirii propriei persoane, sinuciderea dovedindu-i intensitatea și sinceritatea sentimentelor trăite. În alte cazuri donnele demonicate sunt doar victime ale rapacității sexuale masculine sau ale propriei vanități, dacă nu chiar prostii, și nu ale unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
profunzimile afective/instinctuale ale personalității sale resurse nebănuite de curaj, de impulsuri generoase, de sacrificiu În apărarea și salvarea semenilor. În mod paradoxal, omul este mai bun, mai altruist prin determinările lui afective, decît prin cele raționale/intelectuale. * „Este În adulter cel care Își iubește prea Înfocat soția.” (P. Syrus) Există cu siguranță mult adevăr În acest paradox: Înșelăm „iubirea” cînd, În loc s-o spiritualizăm, o abatem de la menirea ei umană de a ne asigura, În primul rînd, o bucurie sufletească
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
anonim, un informator, o persoană implicată în toate problemele personale ale stăpânului. Astfel, valetul devine una dintre cele mai importante surse de spionaj și de intermediere. Atât în problemele statului, sau în cele particulare, de la o sexualitate ambiguă la un adulter confirmat sau la nașterea unor bastarzi, aristocrații aveau nevoie de un complice și de un companion, care era prezent douăzeci și patru de ore, șapte zile din săptămână. Asemeni secretarilor miniștrilor, sufleurilor de la teatru, ordonanțelor ofițerilor, scutierilor cavalerilor, valetul regelui devine o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mai plauzibilă era cea care susținea că tatăl copilului ar fi fost un pitic african pe nume Nabo, care fusese dăruit Reginei de către François de Vendôme, duce de Beaufort. Desigur era o adevărată blasfemie să o acuzi pe regină de adulter, prin urmare medicii au anunțat plini de gravitate că fetița s-a născut neagră deoarece într-o zi piticul ar fi sărit pe patul reginei însărcinate și ar fi speriat-o. Cert este că piticul Nabo a dispărut de la curtea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Hristos. În termenii teoriei virtuții, persoana ideală se va asemăna cu Hristos, dezvoltând roadele Duhului Sfânt, și anume: dragostea, bucuria, pacea, răbdarea, bunătatea, credincioșia, blândețea și cumpătarea. Opusul acestora sunt denumite de Scriptură ca fiind roadele firii păcătoase, și anume: adulterul, promiscuitatea, idolatria, vrăjitoria, certurile, dezbinările, crima, consumul de alcool și necumpătarea (Galateni 5, 16-24). Etica creștină nu este un scop în sine, ci are un scop relațional veșnic în împlinirea tuturor aspirațiilor umane în paradis, în comuniunea sfinților cu Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
duce la permisivitate. Ne aflăm pe domeniul moralei, al licitului și al ilicitului. Anchetele interna-ționale comparative asupra valorilor europenilor (1981, 1990, 1999), care, într-o anume chestiune, au alcătuit o listă de 22 de acte (recurgerea la avort, practica homosexualității, adulterul, cumpărarea de obiecte furate, frauda fiscală etc.) arată că permisivitatea este tot mai mare în diverse domenii, mai ales în ma-terie de sexualitate, și că Franța se găsește printre cele mai per-misive țări. Observatorii specializați constată că "am trecut de la
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
toate planurile. Ibrăileanu face unele comentarii cu privire la vârsta celor două femei, arătând că Veta este de fapt mai tânără. Dar soția lui Dumitrache e în postura de matroană. Romantismul la care aspiră și care îi este îngăduit se reduce la adulterul cu omul de încredere al soțului. Deși divorțată, Zița își poate poetiza iubirile cu schimburi prelungite de priviri, bilețele, versuri și urmăriri nocturne. Deosebirile de vârstă și de situație sunt însoțite de altele care angajează întreaga lor atitudine. Veta a
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
întreaga lor atitudine. Veta a rămas la stadiul negustoriei patriarhale. De altfel, Veta nu e tratată caricatural. Nu cunoaște limbajul neologistic și nu are veleități mondene. Comediile de la Union o plictisesc și stilul declarației lui Rică o face să râdă. Adulterul ei se consumă simplu, cu oftaturi, jurăminte și romanțe. 2.6. Aparența și esența personajelor Comicul piesei naște din nepotrivirea dintre esența personajelor și aparențele pe care acestea le întrețin. De aceea personajele cele mai satirizate, cele mai comice din
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
tejghetar și om de încredere al patronului. Mai evidente sunt tendințele și șansele de parvenire ale lui Chiriac. El adoptă o tactică complicată pentru a-și asigura postura avantajoasă de om de încredere al patronului și de amant al patroanei. Adulterul în sine nu cere eforturi pentru că încrederea lui Dumitrache e inepuizabilă și nu poate fi distrusă nici măcar de legătura de gât găsită pe pat. În vreme ce Dumitrache este mai rigid, Chiriac se adaptează, este sentimental cu Veta, dârz om de încredere
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]