1,383 matches
-
lumii exterioare. Relele din afară sunt doar pretextul declanșator al unui rău lăuntric. Mânia e o reacție mecanică, monotonă și inadecvată la disfuncțiile curente ale comunității și ale semenilor. E, în ciuda chel tuielii de energie pe care o presupune, un afect paralizant, steril. Românii nu schimbă nimic în bine, pentru că se enervează prea ușor și se defulează în înjurătură. Mânia evacuează reflexia și înlocuiește corectura prin anatemă. Mâniosul reacționează rapid („iuțime“ i se mai spunea mâniei în textele vechi), dar inarticulat
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
să fie, în aceste cazuri, preocuparea dominantă a persoanei, unicul conținut al prestației ei publice: un viciu și o obsesie. Te poți scula și te poți culca în fiecare zi cu o grijă, cu o dorință de împlinire, cu un afect intens, euforizant, sau melancolic. Pe vremuri, lumea se scula și se culca făcând o rugăciune. Dar să te scoli și să te culci cu maxilarele încleștate, să fii locuit, neîncetat, de proiectul demolării, să cauți mereu, hămesit, strategia optimă a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
scop terapeutic: trebuie să te simți prost când critici, iar pacientul trebuie să se simtă bine. N-ai voie să-ți exhibi identitatea și convingerile, după cum n-ai voie să faci aluzie la identitatea preopinentului. Ești o instanță abstractă, fără afecte, idiosincrazii, opți uni, sau experiențe de viață proprii. Candidatul, la rândul lui, e îndreptățit în tot ce face, fundamental bun, dar extrem de sensibil. Nevrotic. Depresiv. Susceptibil. În pragul colapsului psihic. Vei avea deci grijă să nu-l enervezi, să nu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
melancolii. Nu vom mai fi nici prea triști, nici prea veseli. Vom fi „corecți“. Și nu vom întreprinde nimic, fără să așteptăm indicații clare de la centru. Informații utile România reușește, de veacuri, să ilustreze spectaculos alternanța, ba chiar simultaneitatea, unor afecte și situații ireconciliabile: dramă și bășcălie, râs și plâns, veselie și tristețe, vehemență și toropeală, indignare și conciliere. Ni se oferă zilnic, în ziare și la televiziuni, numeroase exemple. Asistăm la interminabile dezbateri în care și invitații și moderatorii deplâng
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
lumii. Mila - spune spre sfârșitul romanului său Goncearov - e un sentiment precumpănitor în firea femeilor. Din acest punct de vedere, Ilia Ilici e un personaj feminin, o „figură“ a feminității biruite de cumsecă denie și imanență, de griji insolubile și afecte indefinite. Nu e vorba de feminitatea goetheană, care „ne înalță în tării“, ci de cea care ne „fixează“ în patosul imediatului, care ne răstignește și se răstignește odată cu noi pe lemnul vieții zilnice. Cealaltă față a feminității. Probabil că Marx
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
inaugurate de el. Mi se pare esențial să observăm că între îndrăgostit și „obiectul“ iubirii sale avem de a face cu o specie de continuitate. Cei doi sunt în același plan: planul comunicării împărtășite, al unei emotivități omogene, al unui afect în permanentă mișcare de la unul la altul. Iubirea se exprimă, adesea, ca indistincție. Treci neîncetat în celălalt și celălalt trece neîncetat în tine. E vorba, cu alte cuvinte, de un ritual al participării. Al participării reciproce. Te regăsești, clipă de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
înecăcioase, cu senzații tari, cu scene brutale. Nunta regală trebuie să semene cu un serial sud-american, să miroasă a trandafiri și sânge, a patimă dezlănțuită, agonie și extaz. Viața nu are sens dacă nu e trepidant sentimentală, impudică, năclăită de afecte groase și grimase enorme. Vorba lui Teodor Mazilu: „Mie să mi suferi, Cecilia!“ Vrem să vedem ciufuleli și urlete, hohote de plâns, zgârieturi, lux dezmățat, penitență, coincidențe fatale, adulter, nedreptate, mizerie de operetă și sfințenie de pension. Vrem trăiri! și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
în situația de a compensa prin evidențe grosolane ceea ce am pierdut în înălțime și subtilitate. Inten sitățile mute, răcoarea aspră a înălțimilor ne-au devenit străine. Avem, dimpotrivă, nevoie de vociferare și febră. Tânjim după scanda lul acut și după afectele mlăștinoase. Sensibilitatea noastră nu se mai pune în mișcare fără provocări barbare, fără zaharicale și ulcere. Incapabili să mai experi mentăm extazul, cău tăm, halucinați, epilepsia. Opaci la elixiruri, adoptăm drogul. Plăcerile noastre sunt simultan bolovănoase și facile, dulcege și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
fi dat [mult] ca D-zeu s-o eternizeze. Îi părea că-i singur și visurile treceau c-o limpezime rară înaintea ochilor minții sale, era un fel de lipsă de pasiune, un simțământ nemișcat, pe care naturi estreme în afectele lor o doresc atât de mult. I-ar fi fost urât dacă urâtul n-ar fi fost atât de dulce, un urât ca mirosul florilor de măr cari cad scuturate de vânt, urâtul melancolic ce naște în om după ce a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și opera unui astfel de intelectual cu solidă formație clasică, unui "boier al spiritului", considerat, de cei ce-l cunosc cu adevărat, un "teatrolog cu inimă inteligentă". De regulă, inteligența este asociată cu funcțiile creerului, inima rămânând responsabilă de guvernarea afectelor. A spune "inimă inteligentă" (formularea îi aparține lui Florian Potra) înseamnă a recunoaște că, de fiecare dată, judecata critică este trecută și prin filtrul sentimentului, astfel producându-se catalizarea aptă să confere căldură umană oricărui text al profesorului fie că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
aceea danubiană, eliberată de lăcomia pământească, în fond o ducea foarte bine. O rupere clară și hotărâtă cu trecutul, prin urmare: Tomis, așa cum explică Aia însăși, derivă din verbul „a tăia”. Adică „tăiat” departe de sublimele ode închinate cărnii și afectelor din Ars amatoria. Acum ale sale „Venere nude cu pletele șiroind de apă” au devenit niște „femei-(de la) vaci” fără umbră de mântuire: gândurile lui la „iubirea ce nu-i iartă pe cei leneși” s-au întors către „a aștepta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
transmise prin grile specifice culturii din care individul face parte (Ekman, 1992, 1994). Socializarea într-o anumită cultură încurajează, în fond, exprimarea anumitor emoții, fapt dovedit de constatările realizate de către Friesen și Ekman (1972) asupra modului în care oamenii exteriorizează afectele. în aceste investigații au fost evidențiate reguli de manifestare (display rules) distincte, ordonate de prescripții culturale specifice, ce evidențiază modalitatea prin care emoțiile "ies la iveală". Reamintim că atunci cînd subiecții au fost puși în situația de a desemna cuvinte
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturi naționale, s-a observat că există un consens important în descifrarea similară a intensității exteriorizării emoțiilor, căci în proporție de 92% participanții au ales aceeași fizionomie a unui individ "occidental" din setul de fotografii propus pentru a califica drept afectul cel mai intens (Matsumoto, 2007). Ulterior, demersul a fost extins, fiind incluse fotografii portret care conțineau fețe umane afectate (poser types) aparținînd caucazienilor și japonezilor. Rezultatele acestui studiu au arătat că atît americanii, cît și japonezii au fost de acord
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
noi, "interșanjabili". Mă regăsesc pe deplin, familial și profesional, în stilul de viață pe care îl am. Îmi este cunoscut faptul că, în alegerile pe care le facem, nu putem fi totalmente raționali, că elemente de i-raționalitate (instincte, emoții, afecte) pot influența deciziile pe care le luăm. Acceptarea acestei stări a devenit, în ce mă privește, parte a normalității care mă definește. Și consider că, din acest punct de vedere, sunt întrutotul coerent cu ceea ce am reușit să acumulez, până în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cunoaștere, competențe de execuție și competențe sociale. 1.5. Relația obiective curriculare obiective de evaluare-itemi Literatura de specialitate identifică trei niveluri de defin ire a obiectivelor educaționale: finalitățile și scopurile educației; obiectivele defin ite după marile categorii comportamentale (obiective cognitive, afect ive ș i psihomotorii) obiectivele operaționale/competențe derivate. Fiecare dintre acestea se situează la niveluri diferite de specificitate. Dacă scopurile au cel mai înalt grad de generalitate, fiind cele care orientează pe termen lung acțiunea instructivă, obiectivele sunt cele care
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
după cum arăta sociologul Norbert Elias (1939/2002, 279) în celebra lucrare asupra transformării conduitelor în straturile superioare ale Europei Occidentale. Sociogeneza manierelor care reglementa conduita civilizată reprezintă, de fapt, sociogeneza marilor curți feudale. Reglementarea strictă a conduitelor prin controlul asupra afectelor era un instrument de prestigiu și un mijloc de dominare a indivizilor din straturile inferioare ale societății (idem, 284). Dar întrebarea pertinentă asupra evoluției manierelor nu vizează neapărat cauzele schimbării acestora, ci originea lor. Așadar, preluând interogațiile majore ale lui
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
îndrepta spre alegerea unui partener de viață. În primul rând maturitatea spirituală deoarece căsătoria este un fel de întovărășire spirituală, o unire integrală în Hristos. În alegerea partenerului de viață, spiritul trebuie să domnească atât peste rațiune, cât și peste afecte, pentru că rațiunea are viziune și putere limitată, iar afectele sunt schimbătoare. Căsătoria reclamă o serie de concesii din partea ambilor soți, în duhul iubirii auto-dăruitoare și nu egoism distructiv. În al doilea rând maturitatea psihologică a tinerilor este absolut necesară. Alegerea
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
rând maturitatea spirituală deoarece căsătoria este un fel de întovărășire spirituală, o unire integrală în Hristos. În alegerea partenerului de viață, spiritul trebuie să domnească atât peste rațiune, cât și peste afecte, pentru că rațiunea are viziune și putere limitată, iar afectele sunt schimbătoare. Căsătoria reclamă o serie de concesii din partea ambilor soți, în duhul iubirii auto-dăruitoare și nu egoism distructiv. În al doilea rând maturitatea psihologică a tinerilor este absolut necesară. Alegerea partenerului de viață nu se face în pripă ci
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
în acela de educație estetică. Dincolo de considerații de ordin teoretic, experimentele practice demonstrează modificări semnificative ai parametrilor fiziologici și psihologici, punând astfel în evidență răsunetul acustic de profunzime al melosului. Practicarea meloterapiei solicită concentrarea atenției, fantezie care îndepărtează gândurile și afectele negative, substituindu-le cu cele pozitive, stenice. Ea conduce și la un excelent exercițiu respirator, oxigenând organismul, tonificând sistemul neuropsihic etc. Muzica în comun are remarcabile influențe asupra caracterului individului, dezvoltă tendințele sociale, ajută reintegrării sociale a individului, de aceea
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
adevărat că anumiți mistici au atitudini care te pot face să gândești la simptome clasice de isterie. Printre principalele trăsături de caracter pe care analiza factorială le pune în evidență în nevroza isterică, putem cita: teatralismul, egocentrismul, instabilitatea emoțională, sărăcia afectelor și nefirescul acestora, erotizarea raporturilor sociale, dependența afectivă, sugestibilitatea. În plan simptomatic, isteria se poate prezenta sub forma indiferent cărei maladii, așa încât te poți pierde în labirintul patologiei isterice. Ralph Lewis a estimat că există patru stări ce permit să
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
liricii laice de cea care are legătură cu istoria sacră. Această înțelegere poate fi coroborată cu ceea ce chiar Dante spunea, referindu-se la poeți, că ei nu pot fi conștienți de tot ceea ce scriu și că sunt permanent sub determinarea afectului sau divinității, a arcurilor reflexe de relație, cum le-am definit noi. Poetul e zămislitor de adevăr cosmic, el nu poate fi ucis decât de trandafir. Enumerând toate proprietățiile unei roze, floarea prin ea însăși e o alegorie a vieții
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Pricepe-și vor mărirea ta mai bine1146. Acest volum ipotetic de care amintește Dante și în care se adună versurile fără sfârșit ale poeților, ale aleșilor întru har divin, este, de fapt, o culegere de sentimente, de emoții surprinse în afectul omenesc ca iubire, iubirea care mișcă sori și stele. Lumină și întuneric în lirica creierului În jurul roșului apus, ziua se separă de noapte Și fiecare își recunoaște natura și puterea Fără dezvăluirea contrariilor nimic nu există Ferestrele nu mai arată
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ea? Aș vrea să pun o icoană care să exprime sensul jertfei. Dar nu găsesc încă forma de reprezentare. Ne-am adunat mai mulți. Domnul Trifan și Anghel Papacioc au dat această su geștie: Chipul lui Dumnezeu în om - Rațiunea, Afectul, Dragostea, Voința - este alterat de păcat, dar nu distrus. El a fost restaurat de Hristos prin jertfa de pe Cruce, care-l reabilitează și-l menține în chip obiectiv în viață, pentru a fi judecat în final, confirmându-l, dacă și-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pacient 15 Psihoterapie individuală (pentru psihoze) 15 Psihoterapie de grup (pentru psihoze) 15 Terapie electroconvulsivantă 25 Acte de radioterapie (RT) de înaltă energie - Protocolul de tratament 50 Acte de RT cu energii medii și joase - Protocol de tratament (atât pentru afect. tumorale maligne, cât și pt. cele benigne) 25 Acte de curieterapie - curieterapie interstițiala și endocavitara - Protocol de tratament 50 - curieterapie de contact de scurtă durată - Aplicatori radioactivi 20 Infiltrații peridurale 15 Mezoterapie 8 Blocaje nervi periferici 15 Blocaje chimice pt.
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129609_a_130938]
-
pacient 15 Psihoterapie individuală (pentru psihoze) 15 Psihoterapie de grup (pentru psihoze) 15 Terapie electroconvulsivantă 25 Acte de radioterapie (RT) de înaltă energie - Protocolul de tratament 50 Acte de RT cu energii medii și joase - Protocol de tratament (atât pentru afect. tumorale maligne, cât și pt. cele benigne) 25 Acte de curieterapie - curieterapie interstițiala și endocavitara - Protocol de tratament 50 - curieterapie de contact de scurtă durată - Aplicatori radioactivi 20 Infiltrații peridurale 15 Mezoterapie 8 Blocaje nervi periferici 15 Blocaje chimice pt.
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129607_a_130936]