1,552 matches
-
același timp. Ne-am legat foarte mult de tovarășul Ion Iliescu"14. Nici academicianul Mîrza Vasile nu se lasă mai prejos: "Moldovenii sunt sentimentali și romantici și este bine să fie așa. Tovarășul Iliescu s-a integrat în romantismul și afectivitatea noastră și a știut să și-o câștige. Eu am așteptat să văd cum va lucra cu intelectualii care sunt o speță de oameni greu de stăpânit și de condus. Tovarășul Iliescu a știut să-i dinamizeze, să-i facă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
un modelator care să știecitation author="Gheorghe Mustață"> „să tălmăcească și să traducă cunoștințele, să le sistematizeze pentru o înțelegere ușoară, simplă care să insufle elevilor încredere și satisfacție”</citation>. Trebuie să creeze întotdeauna un climat în care se manifestă afectivitatea, răbdarea, o Ținută, un limbaj și un comportament adecvat. Să considere elevul un partener în educație, un participant activ implicat în propria lui formare și devenire. Să îl trateze cu mult respect , să îl ajute să se dezvolte pe plan
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
putem recrea părinții care să-l crească și să-l influențeze în dezvoltarea sa." Și, adăugăm noi, nici să-i găsim altă Krupskaia. A treia: computerul nu va putea niciodată să suplinească în întregime funcțiile creerului. Gavriliu argumentează: "îi lipsesc afectivitatea, capacitatea de a trăi plăcerea și neplăcerea, și, mai presus de orice, imaginația, intenționalitatea, capacitatea de anticipare și planificare." Citându-i dese contribuții la temă, autorul izbutește să readucă, într-o anumită măsură, stima pentru rusul Pavlov, al cărui prestigiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
evocate, elaborate de către G. Hofstede și S. Schwartz, au fost propuse mai multe modele structurale pentru sistemul de valori. Astfel, Parsons, Shils (1951, apud Roe, Ester, 1999, p. 6) au distins cinci dimensiuni polare pe baza cărora oamenii iau decizii: afectivitate vs neutralitate afectivă, individualism vs colectivism, universalism vs particularism, realizare (caracterizarea pe baza a ceea ce face persoana, pe baza abilităților) vs descriere (cine este persoana respectivă), specificitate vs generalitate. O altă abordare referențială aparține lui M. Rokeach (Rokeach Value Survey
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Mă atrăgea tot ce era nou, posibilitatea de a explora, creativitatea fără margini și un simț al libertății de a realiza lucrurile altfel decât eram obișnuită. Evident, acest lucru a creat o anumită distanțare de etalonul impus la școală, iar afectivitatea și încrederea din familie m-au sprijinit să îmi formez o personalitate destul de puternică, cu tendința de a prelua responsabilități, inițiative și dorință de afirmare. În clasa a V-a, la o compunere în limba franceză despre ce aș dori
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
continuare carierele și practicile profesionale și organizaționale. Întregul nostru sistem de educație formală, instituționalizată este conceput după modelul masculin, în sensul că sunt cultivate preponderent și sunt mai bine valorizate social caracteristicile asociate standardului masculin: raționalitatea în detrimentul empatiei și a afectivității/emoționalului, competiția în detrimentul cooperării, aspectul cantitativ/măsurabil și mai puțin cel calitativ (de profunzime), aparența (exterioritatea) și mai puțin esența/substanța/sensul unui comportament sau al unei acțiuni. Și în mediul universitar românesc, ca și în majoritatea mediilor profesionale, obișnuim
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ocupă cu ghicitul. Spre exemplu, aceștia utilizează frecvent minerale sub formă de pulberi, unele cu proprietăți hipnotice sau miraculoase, fiind Încărcate de simboluri și sentimente cum ar fi: - opalul= speranță, alungă spiritele și necazurile;calcedonie= milă, stimularea calmului; - smarald= puritate, afectivitate; - sardonix= nevinovăție, melancolie și echilibru; - rubin= patimă, puteri magice; - topaz= miracole, generozitate, frumusețe sufletească; - ametist= dragoste față de Dumnezeu, credință;magnetit= atrage sufletele; - cristal de stâncă= castitatea sufletului, perfecțiune, răbdare;crisolit= profunzime; - rodonit, rodocrozit= tandrețe, dragoste, fericire și onoare; - safir= perfecțiune
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
în felul acesta noianul de întrebări ce stau să țâșnească în cazul fiecărui "posesor" de limbaj. * Muzica este un excelent mediu al trăirilor afective. O dovadă: anumite melodii interferează numai cu dispoziții afective bine determinate. (Din acest punct de vedere, afectivitatea este un rezonator muzical.) Forțând, putem utiliza formula: "Spune-mi ce muzică asculți ca să-mi dau seama de gama și profunzimea sentimentelor tale!". Iată încă una din activitățile noastre care ne definește! Și când te gândești că nimeni nu ne
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
bună parte din libertatea noastră (sau cel puțin din sentimentul libertății). * Îmi este evidentă legătura dintre muzică și timp (ca timpul-vieții-noastre): unele melodii mă readuc pentru câteva clipe în unul sau altul din numeroasele momente în care mi-am lăsat afectivitatea prinsă de ele. Ele îmi reactualizează qualia acelui moment, reînviind acel mod particular în care m-am simțit atunci. Aceasta îmi arată că muzica poate fi depozitara unor fragmente din existența mea trecută, prin intermediul ei regăsind ceva din mine-le
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
corectitudinii politice am putea spune că prima lozincă o constituie cuvântul mama. O polarizare problematică a cunoașterii omenești: afectiv și rațional. Fiecare din concepte a suportat diverse încadrări gnoseologice, raționalitatea fiind în general termenul tare. Sunt tentat să cercetez rostul afectivității în cunoaștere, însă îmi dau seama că această abordare mă situează pe un traseu deja stabilit, având din start posibilități limitate. Cred că ar merita zdruncinată această dihotomie a umanului spre a putea orienta gândirea într-o altă direcție. * De ce
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
calea unui nou gadget ce s-ar putea bucura de popularitate. * În unele din idealurile noastre actuale își vor avea sorgintea relele ce vor veni. Avem uneori gânduri ce se transformă cumva în sentimente. Semn că distanța dintre rațiune și afectivitate nu este atât de mare. * Esența marketingului: cu un discurs adecvat putem fi convinși să înghițim și cianură. Nu aceasta este și esența politicului? Avem nevoie de poveștile în care cei buni înving pentru a contrabalansa realitatea. Lupta cu propria
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de contro, evaluare, reglare și autoreglare; - de a conduce procesul de reglare-învățare, astfel încât să formeze capacități de cooperare, de comunicare, de gândire convergentă, divergentă, flexibilă, creatoare, de control, de autoapreciere și autoreglare etc.; - de a forma și dezvolta interesul, motivația, afectivitatea, voința, inteligența și caracterul etc.; - de a iniția acțiuni de investigare a procesului instructiv-educativ în scopuri ameliorative. Planul creator: - capacitatea de empatie; - capacitatea de adaptare la situații atipice din practica școlară și extrașcolară; - de a se dărui cu vocație rolului
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
anexe care vin să întregească conținutul. În capitolul întâi, Considerații teoretice asupra problematicii abandonului familial, autoarea încearcă să sublinieze rolul familiei în dezvoltarea societății precum și ”tarele” care duc la acest flagel al veacului nostru, abandonul (pp. 23-27), ”climatul lipsit de afectivitate” (p. 27) fiind una din cauzele fundamentale care duce la abandon. Tot în acest capitol, autoarea fundamentează scripturistic și patristic noțiunea de familie, de educație, precum și urmările asupra copiilor și părinților, a lipsei acesteia din urmă. În capitolul al II
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
rană. Copilul, foarte receptiv și curios, prinde absolut tot din ceea ce fac părinții. De aceea părinții trebuie să fie cu luare aminte la tot ceea ce fac. În schimb, copilul crescut departe de părinți are foarte mult de suferit lipsindu-i afectivitatea, dragostea pe care nimeni nu o poate înlocui, decât mama. Mama este cea care călăuzește primii pași ai copilului, ea îl privește și pe ea o privește prima, de ea se simte atras copilul și fără ea este ca o
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
pe copil în activitatea fundamentală, îl ajută să descopere nenumărate noțiuni, ea face acest lucru în mod concret și direct. Pentru copil, a se simți acceptat înseamnă mai înainte de toate a se simți iubit. Dragostea maternă este prima formă de afectivitate pe care o percepe copilul și aceasta lipsește copilului abandonat. Copilul abandonat imediat după naștere nu se bucură de alăptarea naturală, care îi fortifică organismul ferindu-l de îmbolnăviri. Acest copil va fi predispus la anumite boli pe care în
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
determinat apariția pe plan mondial, și în țara noastră, a unor studii și cercetări menite să amelioreze, chiar să optimizeze climatul leagănelor de copii spre a eradica perturbările pe care le determină în dezvoltarea și cristalizarea personalității. Climatul lipsit de afectivitate reprezintă cauza principală a leagănelor. Cu cât separarea de părinte, mai ales de mamă, e mai timpurie, cu atât perturbările apar mai devreme și gravează mai profund dezvoltarea personalității copiilor. Tulburările de personalitate la copiii mici din leagăne, cât și
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
deprimat); 2. Nivelul de orientare al copilului în raport cu situația, cu alte persoane și cu sine; 3. Date privind: atenția, percepția, memoria, nivelul de înțelegere, gândirea copilului instituționalizat; 4. Date referitoare la funcțiile: - instinctive (energetice, ciclul somn veghe);afective (dispoziție afectivă, afectivitate teorezitivă, emotivitate); - sociabilitate; 5. Date referitoare la conștiința de sine: - receptarea propriei corporalități. Observarea copilului în condiții standard de manifestare ne poate da informații referitoare la punerea unui diagnostic când copilul este bolnav. În cadrul Leagănului Roman, un număr relativ mare
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
de sănătate a mamei (psihoză maniaco-depresivă); - părăsirea domiciliului conjugal de către tatăl; - starea materială dificilă, lipsa resurselor financiare. i. adaptarea la climatul instituției: - venind din secția de Pediatrie copilul s-a adaptat relativ ușor; - este un copil activ, sociabil; - caută multă afectivitate, se atașează repede de oricine; - plânge când este lăsat singur; - la sala de joc se comportă normal, este sociabil cu ceilalți copii. k. dezvoltarea psihomotorie: - ca efect al instituționalizării timpurii copilul prezintă un retard psihomotor ușor, recuperabil în condițiile în
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
maternitate. După 6 săptămâni de viață a fost internat la Secția distrofici cu distrofie de gr. II. g. statutul juridic al copilului: - copil nelegitim născut în vremea unei legături de concubinaj; - este abandonat în leagăn; h. motivul instituționalizării: - lipsa de afectivitatea a mamei; - copilul nu a fost dorit; - situația materială deficitară; - relația de concubinaj. i. adaptarea copilului la climatul instituției: - copilul născut cu greutate relativ mică (2,800 gr) s-a adaptat greu la mediu mai ales din cauza distrofiei de gr.
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
este foarte sensibil la mediu; 4. copilul nu este vizitat de mamă; 5. copilul nu poate fi adoptat după felul cum se prezintă; 6. familia din care provine copilul este de concubini; 7. tatăl nu este cunoscut; 8. lipsa de afectivitate a mamei; 9. familia are situație materială deficitară; 10. mama copilului nu are loc de muncă; 11 . comportamentul imoral al mamei care întreține legături de concubinaj și cu alți parteneri; 12. mama nu colaborează cu asistentul social. V. Evaluarea resurselor
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
k. dezvoltarea psiho-motorie - prezintă retard psiho-motor cognitiv ușor, recuperabil în condițiile în care personalul se ocupă îndeaproape de dânsul; - la vârsta de 2 ani încă nu merge singur ci sprijinit, pe lângă pătuț; - nu vorbește decât câteva cuvinte - are nevoie de afectivitate; - se atașează de orice persoană. l. starea de sănătatecopilul are în general stare de sănătate bună; - a fost trata de anemie cu vitamine și calciu; - a făcut I.A.C.S.R. fiind tratat corespunzător; - a fost vaccinat AP + DPT; - la ultima
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
aproximativ normal; - a făcut bronșită la 8 luni, fiind internat în spital; - este sensibil la climatul schimbător; - sensibil la mâncare, prezentând deseori tulburări gastro-intestinale. k. dezvoltare psihomotorie: - nu merge; - nu vorbește; - este un copil cu temperament liniștit; - este sociabil; - caută afectivitate, plânge când este singur; - zâmbește și se bucură când este luat în brațe; - stă pe burtă, se rotește; - prezintă retard psiho-motor cognitiv ușor recuperabil, în cazul în care ar putea fi luat acasă. l. starea de sănătate: - în general este
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
rămas fără loc de muncă - ajutorul de șomaj nu asigură nivelul de trai care este scăzut în această familie. i. copilul este normal dezvoltat pentru vârsta de 1 an (9 kg) - prezintă retard psihomotor și cognitiv ușor din cauza lipsei de afectivitate;suportă condițiile de leagăn. k. dezvoltare psiho-motorie: - încearcă să se sprijine în șezut dar nu stă singur; - nu vorbește, doar gângurește; - nu merge; - culcat stă pe burtă, se rostogolește; - se atașează de orice persoană, zâmbește, urmărește , este receptiv la zgomote
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
g. statut juridic: - copil născut în cadrul legal al familiei; - este abandonat definitiv în leagăn. h. motivul internării: - mama, care este alcoolică;tatăl, care a divorțat și trăiește în concubinaj cu altă persoană; - situație materială și financiară foarte gravă; - lipsa de afectivitate a mamei pentru copil. i. adaptarea copilului la climatul instituției: - copilul are o mare sensibilitate a organismului, mama consumând alcool în timpul sarcinii; - a fost internat de multe ori din cauza infecțiilor pulmonare; - este anemic și este ținut în tratament de susținere
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
în intonație, marchează pauză în vorbire, întreruperea șirului vorbirii, ele capătă și un important rol stilistic. H. Jacquier preciza:’’Puterea unui semn de punctuație oscilează între doi poli: gramatica și logica pe de o parte, iar pe de alta parte, afectivitatea și stilistica. Se poate defini aici, valoarea oricărui semn de punctuație în funcție de două variabile: una stilistica si psihologica, altă logico-gramaticală’’ Cele mai multe sarcini în domeniul punctuației îi revin școlii. Scoala românească are tradiții de onoare în transmiterea normelor de punctuație corectă
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]