55,287 matches
-
risipire a vocației de scriitor un dor nespus pentru limba română, care se putea audia în orice depărtare de pe globul pământesc, dacă nu era posibil în țara lui de origine (vezi jurnalul lui Virgil Ierunca). Are dreptate Gheorghe Glodeanu când afirmă că în dorința expresă de autenticitate a scriitorului, jurnalul a însoțit „practic, întreaga existență a lui Mircea Eliade”. Ori disecția operată de atâția alții, de-a lungul vremii, (după 1986) între cei mai aproape de noi, Eugen Simion și Gheorghe Glodeanu
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
care depistând-o, o jurizează nu cu diplomație, ci în funcție de norma stabilită și expusă în retorica (între bării), intitulată: De ce, Narcis și oglinda fermecată? 4. În calitate de critic și istoric literar, ambele postùri definindu-l incontestabil pe profesorul Gheorghe Glodeanu, cel afirmat cu deplin temei după Evenimentele din 1989 (voi zice și eu revoluție când se va recunoaște oficial că, în dec. 1989, a fost...lovitură de stat; cum încă mai trăiesc cei care au fost...actori ai scenariului de doborâre a
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
un efect de respingere. Cineva din interiorul instituției și-a dat seama de contraserviciile pe care și le făceau preoții și, treptat, halucinantele procesiuni s-au rărit. Prin apariția unei generații noi de preoți, mai puțin vehementă în a-și afirma dorința de revanșă și înțelegând mai bine misiunea spirituală ce-i revenea, se părea că lucrurile au început să intre în normalitate. Nu chiar total și nu dintr-o dată. Au existat câteva împrejurări în care înaltele fețe bisericești au pierdut
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
deziluzii. Nu, însă, și în plan profesional. Anii de studii petrecuți la Conservatorul din Moscova sub oblăduirea personalității lui Aram Haciaturian i-au permis contactul cu elita intelectuală artistică a timpului, de asemenea cu colegi, cu creatori care s-au afirmat puternic în contextul vieții muzicale a timpului nostru, cu muzicieni precum Genadii Rojdestvenski, Alfred Schnittke, Sophia Gubaidulina, Edison Denisov, Tiberiu Olah... Marile distincții obținute în plan european, Premiul "Herder", conferit de Universitatea din Viena pentru ansamblul creației, Premiul de Compoziție
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
Dianei și de luciul lacului ori al canalului gestionate cu generozitate de mulțimea pestriță a rațelor, pescărușilor și porumbeilor. Dar nu a porumbeilor neapărat albi, pe care doctrina stângistă îi închidea în colivii pacifiste, doctrina ce perora anatema Evului Mediu, afirmând despre această felie de cultură europeană că reprezintă perioada animală a istoriei omenești, zoologia acesteia. Cât tembelism, atâta prefăcătorie. Nu mai departe decât zilele trecute am auzit încă sintagme de tipul: epocă întunecată, perioadă obscură ori democrație a nelibertății. Adevărul
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
la umbra paharelor cu vin. NICU lângă cupa cu de cel alb, feblețea lui. Măgduța lui a inventariat repede casa, mai ales bucătăria. - Nicule... avem de toate: brânză, roșii, unt, cotlete... - Ți-am șoptit eu dragă că GIGEL este gospodar. Afirmă-te te rog. Așa rămăsesem pentru NICU din pruncie, Gigel. Anul următor ne-am reîntâlnit la NICU acasă, la Eforie Sud. După noi... și fotograful Laurian. Doamna Măndița s-a Întrecut din nou În de-alde pun-te masă, ia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
are Încă multe alte funcții, vă rog să le urmăriți și cercetați dvs., funcții retribuite mă refer. Din această spaimă de a nu-și pierde privilegiile domnul Manolescu a inițiat toată această cabală, el se află În spatele Întregii cabale, o afirm răspicat, de astă toamnă a sunat pe telefon pe domnul Lucian Vasiliu la Iași să-l Întrebe dacă eu organizez o strângere de semnături pentru debarcarea sa de la Uniune. Nu am făcut așa ceva, dar domnia-sa s-a Înspăimântat, spaimă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
a fost imediat preluată în presă, că ar exista 50 de scriitori care au colaborat cu Securitatea. Întrebat pe ce informații se bizuie, Stelian Tănase n-a putut da nume sau n-a vrut s-o facă. Si atunci de ce afirmă romancierul că ar fi 50 de turnători la Securitate dintre membrii Uniunii Scriitorilor? După bănuieli? Dacă mi-aș număra bănuielile, probabil că aș ajunge la un număr mult mai mare, dar nu știu cu ce aș contribui la aflarea adevărului
Turnătorie tîrzie,dar de neiertat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10300_a_11625]
-
de roluri. Și de faptul că, printr-un proces de dublă torsiune, un rol se metamorfozează într-un actor, iar un actor poate deveni un rol. Plecând de la doi actori, a si b, și două roluri, x si y, formula afirmă că esența unui mit constă în faptul că actorul în care se transformă rolul y și preia rolul obținut prin transformarea actorului a se află față de actorul b în rolul x în aceeași situație în care s-a aflat inițial
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
Muscă, de pildă, gospodina bravă și sinceră, cu scrisul dumneaei așa de caligrafic, nu știm ce să mai zicem... în România, dizidența superioară se făcea câteodată cu acceptul autorității, având de la ea o părintească încurajare. Domnul Pleșu nu poate să afirme pe față acest lucru; dar el rezultă. în schimb, autorul discută încercarea Subiectului de a-și preschimba osândirea într-o desfătare. El privește, uimit, cu un zâmbet, probabil, și această stare paradoxală. într-una dintre convorbirile cu ofițerii de Securitate
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
la antipodul existenței ca atare, manifestându-se în punerea în paranteză, secătuirea, sacrificarea acesteia. A fi artist înseamnă a avea curajul de a-ți jertfi condiția de om. Ceea ce e de presupus că destui autori simt difuz, autoarea Călcâiului vulnerabil afirmă peremptoriu: "Scrii, fiindcă, pentru a scrie, ai renunțat la nenumărate bucurii, ai redus fără milă tot ce s-ar fi putut opune, chiar și numai virtual, acestei operații aproape magice, acestui act aproape ocult; ai renunțat, de fapt, să trăiești
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
va întîmpla într-o ipotetică secvență ulterioară a narațiunii. E posibil ca iubiții să rămînă totuși împreună, fiecare cu alte dorințe, amîndoi cu vise diferite. Chiar dacă licornul va decide să rămînă în poala doamnei de pe insulă (în fond, cei mai mulți bărbați afirmă că doresc să vadă în iubită o mamă) și chiar dacă ea va continua să îl rețină ca pe o podoabă sau ca pe un passe-temps, în lipsă de altceva, asistăm totuși la o plecare, la o despărțire metaforică. Descrește iubirea
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
Călinescu de dragul polemicii. Și, în fine, multe Cronici s-au dovedit cît se poate de utile în dezideologizarea criticii noastre literare. Venite din partea lui Călinescu, observații care astăzi pot să pară banale, au avut importanța lor în acea vreme. A afirma, de exemplu, că legitimismul lui Balzac ori misticismul lui Tolstoi nu i-a împiedicat să-și zugrăvească obiectiv epoca reprezenta o întoarcere a judecății critice la adevărul ei esențial. Limba de lemn era fisurată de modul tot mai liber în
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
mereu aceea că istoria literară se ocupă de operele trecutului iar critica, de cele ale prezentului. "Litigiul" va mai avea căutare la Ș. Cioculescu în 1940. Singurele observații care ne surprind în acest concert sînt ale lui Sextil Pușcariu, care afirma în 1930 că istoria literară este relativă, "alta de la epocă la epocă", și D. Caracostea, care anunța în 1938 structuralismul de la mijlocul secolului susținînd "concepția primatului coexistenței în descifrarea succesiuni".
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
azi politică la vîrf? Fiindcă n-au fost toți în situația dlui Iliescu, care de la înălțimea funcțiilor sale în PCR nu putea fi invitat să toarne la Securitate. Ceea ce nu cred că îi dă dreptul moral dlui Iliescu să-și afirme disprețul față de turnători, după ce a dat indicații prețioase Securității ce să facă și ce să dreagă pentru a-i aduce pe calea cea bună pe tinerii care în 1968 purtau barbă și plete. Anul în care, chipurile, Ceaușescu dădea semne
Ce securitate mai by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10337_a_11662]
-
-o Gheorghe Ursu care a fost asasinat în închisoare pentru incredibilul motiv că a notat într-un jurnal păreri despre cărți, filme și oameni. Mai ales despre filme. Ursu era un cinefil. Două colege de birou care voiau să se afirme au observat unde își ținea caietele de însemnări și le-au predat Securității. De aici a început totul. E imposibil să înțelegem azi (dar oare ieri înțelegeam?) cum poate fi anchetat, arestat și ucis un om numai fiindcă își nota
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
franc: "în nici opt ani de zile, am achiziționat, aici și în Anglia, mai mult respect, recunoaștere și entuziasm decît în patruzeci de ani în România!" Așa cum altădată se considera respinsă de Partidul comunist, o mal aimée în raport cu acesta, acum afirmă că s-a simțit respinsă de România: "începînd (...) de la sfîrșitul lui 1947, începutul lui 1948, situația mea de persona non grata a continuat, practic, pe parcursul vieții mele în România, cu unele trecătoare intermitențe". Cum așa? Poetă a regimului comunist, la
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
pomenești, c-ar trebui să ne simțim culpabili că ani de zile l-am suspectat de cele mai mari rele de pe pământ... E o logică perversă, vizibilă și în cazul Vadim Tudor. În timp ce flutură pe la televiziuni un angajament despre care afirmă c-ar fi fost trucat de Securitate, tot el clamează că doar "măreața" instituție e capabilă să salveze nația din ghearele "răufăcătorilor"... Prin urmare, nimic nu mă împiedică să văd în recentele dezvăluiri (și) un joc cinic al serviciilor secrete
Tandemul securist-turnător by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10341_a_11666]
-
pieselor' componente. Abandonul, eșecul, ratarea sunt constante ale identităților ce se descoperă succesiv, modalitățile favorite de reacție fiind de domeniul dedublării, simulacrului, compensatoriului. Personajele vorbesc, scriu, luptă, se irosesc în futilitatea zilei pentru a-și masca incapacitatea de a-și afirma propriile aspirații, idei, dorințe. Copleșite de o societate care pare a-și consuma necontenit materia primă umană, se revoltă sau se amuză dulce-amar, refugiindu-se în observarea și nararea de sine și de ceilalți ca bastion al rezistenței personale împotriva
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
Gheorghe Grigurcu Ipoteza n-ar putea fi infirmată de plano, însă noi considerăm că e mai curînd altceva. Prestigiosul premiu suedez comportă și condiționări extraestetice, sub egida a ceea ce se numește politically correct. Președintele Asociației Scriitorilor din Spania, Andrés Sorel, afirmă: Acesta este un premiu care, într-adevăr, încearcă să recompenseze calitatea scriitorului, dar, uneori, este supus unor condiționări de natură politică, socială, sau, pur și simplu, e vorba de scriitori traduși și cunoscuți, care au avut sprijinul Academiei regale Suedeze
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
celor subiective, în două variante: colectivă (în maniera lui Renan, ce definește națiunea că un "plebiscit zilnic") și individuală (în maniera marxiștilor austrieci, pentru care naționalitatea se poate adaugă indivizilor oriunde s-ar afla aceștia, dacă ei vor să o afirme deschis). El consideră că niciuna dintre acestea nu reușește să încadreze conceptual realitatea pe care o vizează, atitudinea inițială potrivită pentru un cercetător fiind agnosticismul. De aceea, "că o premiza de lucru, orice grup uman destul de numeros ai cărui membri
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
o dilemă: daca omul optează pentru stânga e blamat, iar dacă o face pentru dreapta e răsplătit. Apoi, autoafirmarea de tip naționalist nu e un proces pozitiv, ci unul negativ, fiindcă se bazează pe discriminarea față de ceva; dacă creștinul se afirma prin mistuire și ura de sine, naționalistul o face prin ură de ceilalți; definirea de sine prin raportare la ceva exterior este inevitabilă, "fiindcă ceea ce se urmărește aici e transformarea unui determinism natural în reflex (căci etnii ca atare au
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
convinge cetățenii să urmeze un anumit proiect sau altul, adică a unui model sau a unei scheme demne de a fi urmate, deși o umbră de ironie la adresa intelectualilor a subzistat în cele spuse de Vitalie Ciobanu, căci acesta a afirmat la un moment dat, ca "noi, intelectualii, suntem cei care știm și suntem îndrituiți, nu se știe de ce instanța, să configuram un model sau o schemă de urmat". După ce a făcut un scurt excurs istoric cu privire la prezența intelectualilor în viața
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a fost declarată ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului, observând că totuși nu este vorba despre crimele comunismului în general, dar, cu vorba moldovenilor, mulțumim și pentru atâta!". Privitor la politica memoriei în Republică Moldova, Igor Cașu a afirmat că "Fiecare partid, guvern ori majoritate parlamentară a avut o agendă proprie referitoare la asta, căci nu a existat un proiect comun, ba, dimpotrivă, au fost chiar viziuni antagoniste, iar Comisia prezidențială înființată în 2010, si denumită în grabă "Comisia
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și evaluarea politicilor publice bazată pe elemente tehnice (cartografierea mecanismelor legislative și instituționale) cu o tentativă de identificare a unor elemente mai profunde și mai puțin vizibile, cum ar fi valorile și obiectivele latențe" (p. 29). Din acest unghi, autoarea afirmă că politicile de gen din acea perioadă valorizau egalitatea de gen ca armă ideologică și economică dar că ele nu urmăreau calitatea vieții femeilor, fiind utilizate doar ca mijloace de afirmare a superiorității regimului. În "Gen, revoluție și război. O
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]