3,926 matches
-
unii protestatari (ai Platformei DA și ai lui Usatîi) și poliție. Ceea ce nu consider normal au fost fluierăturile acestor protestatari adresate inclusiv militarilor care mărșăluiau cadențat pe piață, unii dintre ei participanți la războiul pentru apărarea patriei pe Nistru contra agresorului rus, militarilor străini, coloanelor de pompieri. Dar cu totul alogică a fost ieșirea maselor de protestatari pe piață în momentul când acolo evoluau copiii. Ei bine, dar acest incident a fost precedat de un alt eveniment (trist de altfel) care
DIN NOU TRĂDAŢI ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375874_a_377203]
-
propice vieții și v-a fi repopulat de o nouă omenire. Nu este aceasta prima dată. Cei ce caută să distrugă, vor fi opriți cu orice preț. Ei se tem de Sfera de Cristal care e indestructibilă în fața armelor cunoscute agresorilor tereștri. Referință Bibliografică: Frăția Dragonilor Stelari / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2353, Anul VII, 10 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
cu pumnul suferă unul singur - vinovatul, în cazul lovirii bioenergetice înt rucât omul este la nivelul biocâmpurilor, într-o conecsiune directă cu toate rudele sale, cu copii săi, lovitura traversează întregul lanț de rudenie. Și ca recul, vine pedeapsa împotriva agresorului și a familiei acestuia. O femeie și-a sfătuit prietena să facă un avort, la rândul lui bărbatul a insistat ca soția să avorteze. Această dorință exprimată în cuvinte sau în gând de a nimici viitorul copil este o încălcare
SFATURI PENTRU SĂNĂTATEA SUFLETULUI de VALERIU POPA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375093_a_376422]
-
apoi un strigăt mai înalt decăt toate celelalte. - Thieves! thieves! Help me! Înainte să mă dumiresc bine, mă trezesc cu o femeie aproape dezbrăcată urmărită de un bărbat, în chiloți, intrând peste mine. Instinctiv întind un picior și tai elanul agresorului. - Mă omoară! continuă să strige femeia sărindu-mi în brațe. Mă omoară! Bărbatul se culege de pe jos și bate în retragere. - Mai vedem noi mâine! L-ai prostit și pe ăsta! Rămân singur cu femeia, care stă ghemuită într-un
DRUMUL APELOR, 34 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375692_a_377021]
-
cearșaf fără să mă gândesc mult. Atingerea care urmează este electrizantă. - Mulțumesc, o aud șoptindu-mi, dar nu înțeleg pentru ce și în ce ordine. Așez fotoliu în ușă, mai pun câteva sticle goale și mă culc cu speranța că agresorul s-a culcat și el. Nu mă așteptam să-mi închei ultima zi în Caraibe, cum zicea Ioana, sora mea, ca în Caraibe. - Noapte bună, iubitule! Îi răspund așa cum se obișnuiește pe aici. - Noapte bună, iubito!
DRUMUL APELOR, 34 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375692_a_377021]
-
voie sau fără voie să îngăduie și chiar să binecuvânteze fărădelegile și blasfemiile impuse de mamona, stăpânul temporar al acestei lumi. Este una să întorci obrazul celălalt persecutorilor și alta este să-ți roșească obrazul datorită compromisului și complicitații cu agresorii și cei care lovesc în aproapele nevinovat, omul, și tradițiile sale sacre. Ori ceea ce a dus la tăierea capului lui Ioan Botezătorul și la șirul neîntrerupt al sfinților, profeților și eroilor mărturisitori din toate timpurile, sângele lor fiind sămânța sacră
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
trei pești într-o voltă, chiar și câte doi într-un cârlig. Un pește mai mare s-a repezit să-l mănânce pe cel deja agățat în cârlig și, cum eram cu mâna pe fir, l-am înțepat și pe agresor. Parcă erau niște monștri în miniatură. Aveau gura mare ca știuca și dinții puternici, ascuțiți. Ei îți pot pătrunde foarte ușor în deget, dacă nu ești atent când recuperezi cârligul. Căldura a pus stăpânire peste liniștea mării, doar unduiri ușoare
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
de la 18 iulie: Dacă întreaga opinie publică, dacă noi toți am fost de acord în privința recuceririi provinciilor separate prin agresiunea patriei mame, ne opunem însă în totalitate ca România să urmărească obiective agresive. Nu este admisibil să ne prezentăm ca agresori față de Rusia, astăzi aliata Angliei". Și își arată indignarea că România se află în fraternitate de arme cu "Ungaria și Axa care ne-au smuls printr-un act arbitrar o parte importantă a teritoriului nostru. [...] Chiar fraternitatea de arme de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
arma în mână; dar, biruiți sau biruitori, am dovedit întotdeuna că apărarea existenței noastre naționale nu e nici pentru noi o glumă, precum nu e pentru nici un popor care ține la el însuși, la felul său de-a fi. Dar agresori noi înșine n-am fost nicicând, și desigur cu drept cuvânt. Pe de altă parte, dacă îndrăznim a zice că sîntem tot așa de bine sans peur et sans reproche ca oricare altul, situația noastră escepțională ne învață că una
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Încotro? Păi, tot la... băieții veseli. Fault dur. Joc oprit. Cel faultat se ridică greu. Cel ce l-a faultat vine să-și ceară scuze și-i arde, duios, o palmă pe creștet. Faultatul primește scuza și-l bate pe agresor pe umăr, mai să-i rupă clavicula. Politețe aspră. Îl urmăresc de minute bune. Urlă întruna: pi iei, măi! Nu-mi dau seama dacă privește jocul sau își vede doar năluca ce-i bîntuie, pe dinăuntru, țeasta. Pi iei, măi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
suveranului, iată-l acum pe un Bucefal înstelat, în cinci colțuri, descinzînd între țăranii Sibiului. Să le traducă pretențiosul "transhumanță" ca fiind chiar el încarnarea acesteia. Să le arate, cu poze doveditoare, că e neam de oieri daci (nu de agresori romani). Nu cum l-au cîrîit cîrcotașii cu niscaiva ascendențe mult prea brunete. Las' că show-ul rural din Mărginime n-a fost numai unul de pamplezir genealogic. El s-a vrut și al tăriei de caracter: ce dacă a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a spus: „sunt indignat de faptul că trupele noastre nu s-au putut abține”, zicând totuși „istoria se repetă, ceea ce Germania a făcut în 1933, face azi U.R.S.S., în 1968. Și azi, ca și atunci, toți «țipă», dar, practic, agresorii nu sunt împiedicați cu nimic. Uită-te în jurul vostru și vedeți cine urmează. Cred că măcar așa ne vom vedea mai ușor și nu veți mai sta mult la obținerea pașaportului”. Mergând la mitingul din fața sediului C.C., unde eram cu toții
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Tratatul de asistență mutuală româno-sovietic care urma să fie încheiat prevedea în articolul 1 „Asistența mutuală în cadrul Societății Națiunilor (ca de ex. în tratatul cehoslovac sau francez) care să nu vizeze în mod special un stat, ci, în general, orice agresor european”. Era vizat orice agresor european, dar implicit era avută în vedere, în primul rând, Germania. Facem această afirmație bazându-ne pe declarația ministrului de externe român către Ramsey Mac Donald și Anthony Eden din 1935, conform căreia tratatul trebuie
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
care urma să fie încheiat prevedea în articolul 1 „Asistența mutuală în cadrul Societății Națiunilor (ca de ex. în tratatul cehoslovac sau francez) care să nu vizeze în mod special un stat, ci, în general, orice agresor european”. Era vizat orice agresor european, dar implicit era avută în vedere, în primul rând, Germania. Facem această afirmație bazându-ne pe declarația ministrului de externe român către Ramsey Mac Donald și Anthony Eden din 1935, conform căreia tratatul trebuie să fie „astfel făcut încât
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
pașnică acestui conflict, aceasta a susținut tacit poziția Italiei, datorită dorinței englezilor și a francezilor de a-și asigura sprijinul Italiei contra Germaniei. La 7 octombrie 1935, în cadrul Consiliului Societății Națiunilor, s-a stabilit, în unanimitate, că Italia era statul agresor, iar la 10 octombrie 1935 Adunarea Genarală a adoptat o rezoluție care stipula aplicarea unor sancțiuni economice împotriva statului italian. A fost creată „Conferința statelor membre pentru aplicarea art.16 din Pactul Societății Națiunilor” sau „Comitetul celor 18” denumit și
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
31 octombrie 1935, a unui embargo selectiv contra Italiei, fiind excluse fierul, oțelul, cuprul și petrolul. Neputința Societății Națiunilor de a rezolva această criză a determinat adoptarea, la 4 iulie 1936, a unei rezoluții prin care erau ridicate sancțiunile impuse agresorului italian, începând de la 15 iulie 1936, decizie adoptată, la 6 iulie 1936, cu unanimitate de voturi de către „Comitetul celor 18“. Însă acest embargo a avut mai degrabă un caracter formal, deoarece Marea Britanie a refuzat să blocheze Canalul de Suez și
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
să constituie o primejdie militară la adresa marilor puteri vecine; primejdia avea o altă sursă: influența Rusiei și mișcarea iredentistă a românilor, al cărei pivot l-ar fi alcătuit noul stat. În motivarea conduitei sale reticente, Maria Tereza invoca faptul ca agresorii în acel război au fost otomanii, iar rușii erau creștini, de unde și decizia sa de a nu pune în mișcare un corp armat contra rușilor, dar nici nu li se va alătura pentru a alunga și nimici pe turci. Aceste
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a intuit în dubla alegere a lui Al. I. Cuza, căreia Viena i se împotrivea cu o obstinație agresivă (propunerea de intervenție armată), ocazia „providențială de a fi scutit de căderea în ocurența agresivă (să nu uităm „intrusiunile” pacifice) de agresor”. Primind corpul diplomatic la Tuileries, în ziua de 1 ianuarie 1859, Napoleon al III-lea i s-a adresat lui Hübner: „regret că raporturile noastre nu sunt așa de bune pe cât aș dori să fie”, la care ambasadorul Austriei adăuga
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
piatră, o suliță sau vreun alt obiect care a ucis neintenționat vreun om. Atunci când pedeapsa se aplica unor persoane, ea se întindea adesea și asupra rudele autorului vătămării sau chiar asupra membriilor comunității din care făcea parte, dacă răzbunarea împotriva agresorului era foarte dificilă. Dacă victima nu-și mai putea exercita răzbunarea, exercițiul acesteia trecea asupra rudelor apropiate sau, după caz, asupra colectivității și purta numele de răzbunarea sângelui. Faptele grave comise de un clan împotriva altui clan, conduceau la faida
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
era oferită de infractor în cazul în care acesta se simțea mai slab decât victima sau familia sa și se temea de răzbunare. Dacă familia ofensatorului promitea o dezdăunare și nu respecta promisiunea, renăștea dreptul la răzbunare, în sensul că agresorul care nu plătea suma la care s-a obligat era "excomunicat" și putea fi omorât de oricine 66. Pentru o lungă perioadă de timp au existat în paralel atât pedeapsa "privată", cât și cea "publică", fără a exista între ele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este același cu dreptul de apărare al indivizilor, pe care aceștia l-au cedat în momentul intrării lor în societate, în cea de-a doua variantă dreptul de a pedepsi constă în dreptul natural al indivizilor de a aplica o pedeapsă agresorilor, drept pe care, consimțind să trăiască în societate, l-au transmis acesteia, iar potrivit ultimei variante, indivizii, intrând în societate, nu numai că au cedat societății dreptul lor natural de apărare și de a aplica pedepse, ci chiar i-au
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
incompatibilă cu mila. Dimpotrivă, chiar ideea retributivistă face mila posibilă, pentru că a fi milostiv înseamnă a-i da cuiva o parte sau toată pedeapsa pe care el recunoaște că o merită"155. Victima unui viol poate să-l ierte pe agresorul său, însă acest lucru nu autorizează absența pedepsei. Nici aplicarea unei pedepse nu este autorizată de formula "nu te iert". Prima situație indică faptul că victima nu intenționează să caute răzbunare, ci dorește păstrarea unor relații amiabile, iar cea din
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Liga Lombarda. Cetatea Como, situată între trupele invadatoare și Milano, a semnat un pact cu Barbarossa și delegația formată din Rolando și Arrigo, încearcă să-i convingă pe conducătorii refractari din Como să adere la Liga în lupta comună cu agresorul. Apelând cu tărie la simțul onoarei și la istorie (Ah! Ben vi scorgo nel sembianțe), cei doi soldați aproape reușesc să clatine opinia dregătorilor orașului când, deodată, însuși Barbarossa își face apariția și deschizând larg ferestrele sălii le arăta celor
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
n-au adus un adaos de interes întregului. Decorul semnat de Axenti Marfa este premeditat "urît", ca formă și cromatică, delimitînd un habitaclu neospitalier. Echipa de interpreți colaborează cursiv pe coordonatele gîndirii regizorale. Între cele două grupuri de caractere, al agresorilor și al agresaților, se situează, într-o compoziție de subtilă candoare, realizată de Cornelia Gheorghiu, Bunica. Florin Mircea, care ne propune o excelentă rezolvare scenică a însuși conceptului de teroare, Liviu Manoliu, Doru Zaharia și Constantin Avădanei formează primul grup
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
a obținut performanțe interpretative. Unele partituri au fost acoperite corect, cu efort creator minim, de Doru Zaharia, Const. Avădanei, Ruxandra Bucescu. Emil Coșeru (Val) schițează un portret cinic al lașității profitoare. Florin Mircea îl poartă cu siguranță pe liderul vecinilor agresori între o amabilitate trucată și o violență conținută, jocul dintre aparența și esența personajului fiind speculat cu inteligență de actor. Îl secondează, în aceeași manieră grotescă, Liviu Manoliu al doilea vecin. Un personaj foarte prezent în spectacol, susținîndu-i ritmul, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]