1,692 matches
-
sau vorbiți cu atâta fast și laudă despre majestăți, prinți sau nobili, dar pe noi, oamenii de rând, nu ne interesează. Nu ne amuză de exmplu să cunoaștem castelele reginei Maria, pe unde-și întâlnea dânsa amanții, sau amorezii, nici alaiurile și aniversările majestoase , a tot felul de prinți, regi, sau urmași ale mai știm noi care nobili. Poporul român, nu mai dorește propagarea și difuzarea unor intrigi, diversiuni de tot felul pe care le folosește mass-media noastră de parcă nu ar
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
eram la primăria din Buzău, ambele perechi, pentru a spune DA, cu toată hotărârea și speranța că vom fi demni de cele puse în gând, pentru viitorul nostru și nu am greșit. Este adevărat că nu a fost prea mare alai, că așa era pe vremea aia, dar mulțumim lui Dumnezeu că până în prezent a fost foarte bine(prezentul era prin ’980 și..) ce a mai fost după nu mai știu.Trebuie să mai spun, tot Gelu zice, că la declarația
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de la alte comunități sătești. În Lunca, „Banda Jianului” a prinsă cu atât mai mult cu cât în sat a acționat o band adevărată de prădători pe la curțile boierești (se considerau haiduci) care a fost anulată prin intervenția jandarmilor. Un alt alai care însoțea Anul Nou era jocul caprei, organizat de o echipă de tineri care-și împărțeau rolurile (cel care juca capra, câțiva asistenți care jucau în jurul caprei și cântau - strigau un text adecvat, un cămăraș (cel care aduna banii). „Capra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acceptau să consume carne de miel), cu vin din coastă, cu muzică, horă și bal. Era și un prilej de strângere a legăturilor de familie, când se întorceau acasă cei plecați departe. În toate satele comunei, de Paști se organiza alaiul de muzică și dans, numit Vălăret. Că numele îi vine de la val, nu se poate pune la îndoială; valuri de tineri și valuri de mai puțin tineri sunt duse sau se lasă duse de bucurie și speranță. Pe de altă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
biserica satului; acum e nevoie de căsătoria civilă dublată de căsătoria religioasă. La căsătoria civilă e nevoie de martori, dar la cea religioasă e nevoie de nași de cununie, o pereche care ia pe tinerii căsătoriți sub aripa lor protectoare. Alaiul de nuntă pleca la biserică, unde avea loc cununia, făcută de către preot, de față cu toată lumea. Se pleca de la casa mirelui, se trecea pe la casa miresei, unde aveau loc mai multe încercări pentru mire: trebuia să plătească celor cu care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Druștele care pregăteau mireasa, o însoțeau (actualele domnișoare de onoare), scoteau toată zestrea, o prezentau, o cântau, o jucau, arătând cât de harnică și avută este mireasa. Și la plecarea miresei cu zestrea, carul era oprit și iar se plătea. Alaiul de nuntă era însoțit de toată suflarea, copiii ieșeau în întâmpinarea mirilor cu gălețile pline ochi cu apă, în semn de belșug și bunăstare; mirii le răsturnau cu piciorul și aruncau pe josă câțiva bănuți. Cu strigări, muzică, vorbe de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu vedre”, avem în vedere două aspecte: câte vedre de vin se „cheltuiau” cu nunta și, al doilea aspect, mirii erau întâmpinați cu vedrele pline cu vin, dar nu știm dacă erau vărsate sau dacă erau împărțite la cei din alaiul de nuntă. Nu se mai știu versurile din orațiile de nuntă, nici de către cei mai bătrâni; toate intră în uitare! X X X Nu-i om întreg acela care, din lumea aceasta, nu se gândește la lumea de dincolo, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trase de bărbați cu coapsele înfășurate în fîșii de pînză, cu picioarele și pieptul goale, străbat străzile arondismentelor 10 și 18, între gara de Nord și cea din Est, printre resturile de nuci de cocos sparte care acoperă caldarîmul, prin alaiul sariurilor sclipitoare ale femeilor și obiectivele aparatelor de fotografiat ale parizienilor uluiți. Organizatorii acestor procesiuni împărtășesc dorința de a face cunoscută existența comunităților într-un mod care să fie agreat de parizieni, conferindu-le aspectul unor sărbători deschise tuturor. Paradele
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
și multe altele. Alegerea datei oficierii căsătoriei: Vor fi consultate un astrolog sau o carte de astrologie, pentru alegerea unei date norocoase pentru ceremonia de nuntă. Nunta: În ziua aleasă, mirele pleacă împreună cu câțiva însoțitori și muzicieni la familia miresei, alaiul fiind astfel însoțit pe tot drumul de muzică veselă. La sfârșitul dinastiei Qing, ultima dinastie feudală a Chinei, Cele Șase Ceremoniale, treptat, au început să nu mai fie folosite. În contrast cu obiceiurile din Occident, unde predomină albul, culoarea dominantă la costumele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
protocolar și pedant cum era dânsul, dar pesemne că fetița cea de a doua, pentru care venise, știu să-l cucerească și să-i inspire un raport favorabil, căci tratativele începură, fură duse repede și, în iarna 1893, cu mare alai, ca în povești, frumoasa prin cipesă, care își ridicase coada în pieptene și pusese rochie lungă, sosi. La plecarea din casa părintească plângea, închipuindu-și cât de singură și străină are să se simtă într-acea țară depărtată și necunoscută, cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din reflex. Nu se aștepta (dar dacă se aștepta, nu poate fi și aceasta o întrebare?) să vadă vreo femeie îmbrăcată într o rochie verde, deloc provocatoare. Și nici nu o văzu. Plecase cu noaptea pe umeri, atrăgând după ea alaiul mut al unor gânduri sortite să nu devină niciodată cuvinte... Inexplicabil Îl găsiseră prăbușit peste linia de cale ferată, cu fața în jos, cu o vănătaie mare pe fruntea ridată. Și spuseseră imediat bine că n-a trecut vreun tren
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
trânti în pat, ostenit, adormind instantaneu. 6. — Cum a fost? îl întrebă Anda, imediat ce rămaseră singuri, în aceeași noapte. Toată ziua se purtase indiferent și aproape rece cu el, ca și cum ar fi venit la mare trasă cu forța irezistibil de alaiul gălăgios pe care, de fapt, ea îl convocase. Flirta în mod evident cu un student blond și mătăhălos de la Regie și părea complet dez interesată de Eduard, care îi așteptase în holul hotelului. îl atinsese în treacăt cu buzele ei
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
sé rémîné În urmé și foarte repede, dincolo de colț, nu s-au mai vézut nici steagurile pe care paznicul Vanea le-a pus cu scară pe acoperiș și nici inscripția de la intrarea școlii, roșie, de sticlé. Ieșind din curtea școlii, alaiul a luat-o În jos, pe lîngé cimitir și cazangerie. Din cauza grémezii de fier uzat, care crescuse pîné la jumétatea drumului, parada Încetini mersul și fiecare trecea atent sé nu se murdéreascé, sé nu se Împiedice și sé nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
gardul metalic. Era în 26 iunie 1931, pe Calea Victoriei. Abia căzuse seara, se ridica spre cer mirosul de caprifoi și de grătare. Zogru venea de la Capșa, cu o femeie tânără, care mâncase înghețată și care acum se întorcea într-un alai de cinci fete, toate tinere, dar între care ea era regina grupului. Era fericit și amuzat totodată și stătea fără nici o grijă, când a ajuns în dreptul unei case albe, cu cerdac brâncovenesc, una nu prea mare, care mai este și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
întrebe la ce oră e cununia civilă. Se afla la București dar avea să vină în timp optim, pentru a fi alături de familia soției la fericitul eveniment. Luana îi puse în vedere să nu întârzie. La ora zece dimineață, întreg alaiul se îndrepta spre starea civilă și Luana intra în panică. Soțul ei promisese că va fi lângă ea. Perechi, invitații își făcură loc în sala de oficieri. Doamna Escu, rămasă afară, căuta în lungul străzii mașina bărbatului ei. Se termină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cea mai puțin incomodă, în așteptarea zorilor. Trecuse de miezul nopții, când, în loc de gâfâit de lupi, am auzit zgomot de copite și scârțâit de roți. Anunțate de o tremurătoare geană de lumină roșiatică, s-au ivit câteva umbre de cai. Alaiul era deschis de doi purtători de torțe lungi și sfârâitoare; venea apoi un pâlc de lăncieri: însoțeau un car acoperit, cu felinare la cele patru colțuri ale platformei. Ne-am dat mai în față ca să vedem mai bine. Perdelele carului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
să i se alăture și să ia parte. Nu s-a supărat, și, la vremea când primele smocuri de iarbă s-au ivit de sub zăpadă, amândoi înțelegeau și rosteau frazele cele mai simple și obișnuite. A venit și primăvara cu alaiul ei de berze, rândunele și licurici care seara întreceau numărul stelelor de pe cer. Azilul era de-acum înălțat, și elevul lui Garibaldo, care învățase să recunoască multe ierburi, bace, plante, scoarțe și rădăcini de leac, a început să colinde pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
lumea e lume, episcopi și preoți de toate confesiunile și-au deplâns împreună regina. Înainte de a fi scoasă din palat, Rotari a dorit să o acopere el însuși cu mâinile lui, cu un văl scump egiptean. A fost dusă cu alai mare în biserica San Giovanni, pe o lectică îmbrăcată în flori. Rotari mi-a îngăduit s-o sărut pe frunte, după care a rămas singur cu ea. A stat până la apusul soarelui, când fiul său s‑a dus să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
aud pași ușori în pridvor, urcă treptele de piatră, mâna pe clanță, amândoi tulburați, îi bate inima că i-o aud până aici, în creierii gândurilor, totuși vine, poate nu-i mai place să se arate ca altădată cu tot alaiul de, ușa se dă lent în lături și intră părintele Ioan, groaza din privirea lui Theo se stinge brusc făcând loc, Bună seara! Bună seara, părinte! mă ridic în întâmpinarea lui și-l poftesc să șadă, Am văzut lumină, zâmbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
îmi duc mâna la buzunar, la batista dată de mama, mi-a înfășurat în ea lumânarea, Da! vom ieși să înconjurăm biserica și de aceea am nevoie de lumânare, de trei ori se înconjoară biserica, părintele în odăjdii în fruntea alaiului, urmat de slujbașii apropiați, în urma lor bărbații și apoi femeile, după primul tur însă părintele ajunge din urmă coada femeilor care nu se grăbesc, de ce s-ar grăbi?! timpul și-a pierdut în noaptea asta dreapta măsură, numai părintele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cu ei numai franceza, Nicolae, Nicolae e cel mare, e în clasa întâi, e cel mai bun din clasă și frate-său, femeia vorbește întruna, mă ia de braț și trecem din nou prin holul întunecat în salon cu tot alaiul după noi, are probabil între cincizeci și șaizeci de ani, energică, s-a născut și a crescut la București, trece de la una la alta fără nici o legătură, aveam mereu casa plină, oaspeți, slugi, a uitat ce voia să-mi spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
toată în capotul strălucitor și-n panglici, Și acum la masă! cum se pare că sunt singurele cuvinte pe care toți copiii le înțeleg la unison, începe din nou țopăiala și gălăgia bucuroasă a anunțatului eveniment și trecem cu tot alaiul neobișnuit la bucătărie, doamna Angela ca amfitrioană la brațul meu, 10 aprilie, e plecat la Hong Kong, va rămâne câteva zile, aș fi putut pleca și eu dar, ești cu mine, îi duc mai departe în gândul meu gândul ei nerostit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
astfel că, Într-o zi, la amiază, adormi adânc la umbra unui copac de paulownia. Stătea rezemat de trunchi, cu capul căzut pe-un umăr și brațele Încrucișate pe piept. Pe pământul scorojit de căldură, nu se mișca decât un alai de furnici. Doi samurai tineri, care nu-l Înghițeau, trecură pe lîngă el, cu lăncile de antrenament pe umeri. Ia te uită. Maimuțoiul. — Bine le mai doarme, nu? Un puturos bun de nimic. Cum o fi ajuns favoritul stăpânului și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
mergea, pentru prima oară În viața lui, pe aceste drumuri. Supraveghindu-și stăpânul din spate, Își spunea: „În sfârșit, ăsta-i drumul. Asta e calea.“ Castelul Nagoya apăru În fața lor. Apa din șanț se Înverzea. După ce trecu peste Podul Karabashi, alaiul ocoli prin curțile exterioare, pentru a dispărea pe poarta castelului. Era primul dintre multele momente În care Hiyoshi avea să treacă pe acel pod și prin acea poartă. * * * Era toamnă. Privind, În trecere, culegătorii de pe orezării, un samurai cam scund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
a venit sfîrșitul! Ești tu aceea care-a-mbătat noroadele cu al Religiei pocal? Coborîți, voi Regilor și Sfetnici și Uriași Războinici, 660 Coborîți în adîncuri, coborîți și-ascúndeți-vă dedesubt, Coborîți cu cal și Care și Trîmbițe ale războiului haotic. Iată, cum Falnicul Alai al Tainei coboară jos în Peșteri! Mării săi oameni urlă și zvîrlă colbul, și-ncărunțitul par și-l smulg. Delicatele-i femei și copii țipă peste-amarul vînt, 665 Prădați de a lor frumusețe, cu părul smuls și pielea încrețita. Iată
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]