41,623 matches
-
unii pe umerii celorlalți. „Vino odată, Eileen!“ zbierau cu un fals accent de Geordie. Își pregătiseră cartonașe cu numele tuturor barurilor din Atherstone scrise pe o coloană, iar pe cealaltă o lăsaseră goală pentru a trece numele băuturilor, cantitatea de alcool și așa mai departe. Dar acum renunțaseră să-și mai compare performanțele. Acum erau pur și simplu beți. Carol l-a privit pe Alun și el a privit-o la rândul lui. Și-a dat seama că, de fapt, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
un fel de „soliditate“. Bănuiesc că, în instituții mai sofisticate, astfel de copii ar fi consumat droguri la cină. Doar că, într-un asemenea mediu, băieții se rezumau la a bea masiv și la fel făceau și fetele. Consumul de alcool era un simbol al maturității și al adaptării. Prin urmare, îmbrăcați în pulovere, se adunau în jurul barurilor cu tejghele curbe și lambriuri, gesticulând cu atitudinea specifică membrilor unui club cvasi-canadian. Mai târziu, se izbeau cu Mini Cooper-ele de indicatoarele de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
bere Pilsner din sticle cu capac de aluminiu auriu; iarna, sorbeau cu înghițituri mici un vin gros de orz, căruia i se spunea Winter Warmer și care chiar își merita numele. Carol își păstra mintea limpede la băutură - de fapt, alcoolul o transforma într-un fel de spioană, căci, pe măsură ce bea, ochii ei albaștri spălăciți deveneau din ce în ce mai inexpresivi și mai strălucitori, reflectând cu fidelitate, dar puțin cam șters, chiolhanul din jur. Asta credea oricine avea ocazia să o privească atunci: că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
poată răspunde. Beverley și Derek plecaseră, iar Gary nu se mai întorsese. Pe Carol o găsi sus, în pat, uitându-se la televizor. Înjură văzând ceasul din colțul ecranului, dar fu nevoit să se întrerupă în mijlocul frazei. Stomacul îmbibat de alcool îi fusese strâns timp de opt ore în betelia blugilor. Abia ajunse la baie. Carol încercă să îi acopere icnetele fredonând și nici nu-l băgă în seamă când se cuibări lângă ea și își vârî capul sub cuvertură. — Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
spre Ilford. Ținta era un club de noapte celebru pentru barul închis într-o „cușcă“. Acesta era cocoțat pe un piedestal de beton, astfel încât să le permită bărbaților și femeilor care îl frecventau să atingă niveluri superioare de intoxicare cu alcool și să se comporte libertin fără a vandaliza, strica sau afecta în vreun fel locul. Înspre dimineață, șase bărbați solizi îmbrăcați în smoching i-au dat pe ușă afară. Pe drum, în mașina lui Barry, era clar că Dan e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
unui acces de tuse seacă. Se gândise că e doctorul ideal pentru Dan din momentul în care îl văzuse ițindu-și capul teșit pe ușa care dădea spre sala de așteptare și o poftise în sanctuarul său. Căci Flaherty puțea a alcool. Puțea marțea după-amiaza la ora trei. Puțea de parcă tot trupul îi fusese înmuiat într-un amestec de sherry pentru gătit și Rémy Martin. Flaherty era un împuțit, beat mort. Beat pulbere. Făcuse o tentativă șovăielnică să o convingă pe Carol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de la principiile creștine, cu o înclinație vădită spre liturghie și tipic, înclinație care, sub influența unora ca Dave 2, se transformase într-o pasiune asemănătoare celei a vânătorilor de vrăjitoare. Asta pentru că, așa cum remarca William James, singurul leac pentru patima alcoolului este patima religioasă. Ajuns în acest punct cu relatarea, profesorul cel dolofan făcu o nouă pauză. Scoase din buzunar un trabuc Mahawat, dintre acelea deosebit de populare prin anii șaptezeci. Îl puse în gura-i mică și rozalie și îl aprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Carol se adapta, Dan îi urma exemplul, dar într-un mod mai liniștit și mai puțin spectaculos. De la venirea lui Dave 2 și participarea la întâlnirile Alcoolicilor Anonimi, Dan nu băuse deloc. Îi fusese ușor să-și recunoască neputința în fața alcoolului, acea primă și capitală afirmație din crezul Alcoolicilor Anonimi. Încă de pe vremea studenției la Stourbridge, Dan știuse că voința lui era o simplă marionetă lipsită de viață - animată doar de berea Lamot. Aceasta se revărsa din cutie și forma un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
între prieteni și le mai plăcea să bea pe nerăsuflate sticle întregi de Lucozade, toate asociate inevitabil jocului. Primele patru zile de abstinență fuseseră un adevărat iad pentru Dan. Era atât de ignorant și de naiv încât crezuse că lipsa alcoolului nu poate determina simptome fiziologice. Transpiratul, starea de neliniște și cea de vomă, halucinațiile permanente, toate acestea îl luaseră complet prin surprindere. Carol reacționase trimițându-l să doarmă pe canapea. Zăcuse acolo ca o epavă, cu adevărate uragane dezlănțuindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de pe canapea și se dusese la serviciu. În afară de niște furnicături în degete - ca și cum ar fi suferit o amputare, dar memoria ar fi reținut încă amintirea membrelor de mult pierdute - nu simțea nimic. Nu avea nici cea mai mică poftă de alcool. Se încredințase unei puteri mai presus de el. Conform crezului Alcoolicilor Anonimi, această putere nu trebuia să fie neapărat Dumnezeu, putea fi orice forță superioară sinelui, cu condiția să fie una benefică și transcendentală, nu fenomenală și temporară. Din păcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
o numeau cei de la Alcoolicii Anonimi, reacțiile sale sexuale, dacă le putem numi astfel, se înrăutățiseră. Dave 2 îl avertizase pe Dan că ar putea trece printr-o perioadă de o extremă vulnerabilitate, copilărească și sentimentală, pe măsură ce emoțiile reprimate de alcool vor reveni la suprafață. Emoții care ar fi fost perfect normale în adolescență, dar pe care, cu ajutorul berii Lamot, el reușise să le atenueze și apoi să le smulgă din sine. Dintotdeauna, comportamentul sexual al lui Dan fusese vulnerabil, infantil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
-i spun lui Dave 2? Ei... ei... au încredere în mine. Da, așa e, dar și eu am încredere în tine, Dan, și cred că o bere din când în când n-o să conteze. De altfel, se zice că la alcool renunți treptat; asta e aniversarea noastră specială - rostind specială, Carol făcuse o mutrișoară cochetă - așa că poate exista și o zi când bei. Vezi cât de ușor dărâmase temelia ideologică ridicată de Dave 2 în mintea îngustă a lui Dan? Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
la încă cinci sau șase beri până să devină cu totul inutil, dar afrodisiacele ar fi putut modifica ecuația... Pe măsură ce se îmbăta mai tare, senzația de vină dulce, lipsită de țintă îl făcea pe Dan trist și sentimental. Sub efectul alcoolului, îmbibase umărul lui Carol cu lacrimi de recunoștință și autocompătimire. Ea desfăcu o sticlă albastră de bere groasă, dulceagă, produsă de un mic ordin religios din Wallonia. Bărbatul o bău pe nerăsuflate. Afrodisiacul îl ținea țeapăn. El însuși a rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
spatele și se uită peste umăr, în jos. Ochii întâlniră deschizătura ciclopică a vaginului, dar, înainte să o poată examina cum se cuvine, Bull vomită copios. Din el se revărsară pinte întregi de bere dublu fermentată, al cărei conținut de alcool fusese de mult transformat în carbohidrați. Șuvoaie groase țâșneau pe linoleumul ce acoperea podeaua și se scurgeau mai departe, ducând cu ele fire de păr, scame și praf. „Mi-e rău“, își spuse Bull. „Mi-e rău de-adevăratelea. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
insignifiante, Bull era genul acela de rugbist impasibil, care împinge ritmic și în grămadă, și în linie. În urma meciurilor, se obișnuise să folosească aceleași tactici în barurile aglomerate ca să-și aducă la masă halbele înspumate de bere Pilsner, în care alcoolul sclipea cu lucirea cristalină a zahărului din care fusese extras nu de mult. Pe Bull nu-l deranjau glumele cu pizde în timpul liber, dar la muncă erau un chin. Se simți ușurat că nu o invitase pe Juniper, o tipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Bull prin ghișeul de servire. Se uita ușor intrigat la clientul său. Bull nu părea genul care să aibă nevoie de sedative. Arăta mai degrabă ca un băiat bine făcut, plin de bonomie și care avea o relație apropiată cu alcoolul. Bull luase pastilele fără să se deranjeze să mai citească eticheta. Primise restul și chitanța. Farmacistul, conștient de efectul preparatelor sale, prin care acționa de la distanță asupra celor care-i călcau pragul, observase aerul de confuzie întipărit pe chipul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
boală cu atenția pe care ar putea să i-o acorde ceilalți, și dorea ca maică-sa să fie acolo să-i refacă pansamentele și să-i pregătească ceva pentru cină. Până și simplul gând că ar putea să bea alcool îi făcea greață. Și cum ar fi putut să se ducă într-un bar? Bull revăzu interiorul de la Cerbul. Era întunecos și plin de fum acru. Peste tot erau bărbați în costume, cu mutre de porci, care se sprijineau de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
la urechea dreaptă, dialogând prin intermediul unui creier de om... Heroina Ceaușescutc "Heroina Ceau[escu" Ani de-a rândul, sub presiunea lui Ceaușescu, am fugit, am evadat care încotro. În lipsa heroinei, refugii în fața vocii lui hârâite de la televizor au fost cartea, alcoolul, teatrul, casetele video, sexul, Occidentul. Pușcăria cea mai grea era realitatea zilei. Ființa în cel mai înalt grad reală, chiar dacă monstruoasă, din România, era Ceaușescu. Noi, ceilalți, păream niște umbre chinezești pe lângă el și ea. Astăzi însă, la trei cincinale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
prezervativul sunt stâlpii moi ai altarului dragostei, votca și nicotina - agheasma și tămâia ei. Fantasmele comunismului, proletarul, muncitorul, lenin, anapauker, „sentimentul sovietic”, petrugroza, venind din coșmarurile vieții intrauterine, se înalță ca niște aburi grei peste mlaștina vieții românești. Pungi, gunoaie, alcool, hălci sângerânde, seringi, plouă și e frig fără binecuvântarea zăpezii, îngeri cu aripioare always, avortoni și aurolaci fără aripioare. Morții Domnicăi Drumea plâng în adâncul mormintelor cu lacrimi sfărâmicioase (imagine demnă de Bacovia sau Ileana Mălăncioiuă, iar la Ruxandra Novac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
la cea mai mică scînteie. Și totuși, băutura avea același efect asupra fraților și surorilor mele ca și asupra mamei, și aceștia ațipeau rînd pe rînd, iar mameloanele le alunecau Încet din gurile cu gingișoare rozalii. În acel moment, firește, alcoolul fusese deja absorbit de organismul lui Flo, iar laptele Începea să fie iar limpede. Așa că tot ce aveam de făcut era să mă cațăr peste șirurile de sugari beți ce moțaiau și să mă plimb de la un sfîrc la altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
ținut departe de ei. Nu sîntem o specie care pune prea mare preț pe socializare. Apoi am ajuns În spate la Red Hat Bar, unde am găsit alte băltoace. Cele mai multe dintre acestea erau de urină, Însă erau suficiente băltoace de alcool să le țină ocupate pe mama și pe Luweena. Gene degenerate, cred că așa se explică. Cherchelite fiind, acestea au devenit tot mai neglijente În drumul spre casă, din cînd În cînd mergeau chiar pe mijlocul trotuarului de pe strada Cambridge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
din cînd În cînd... Atitudinea domnului Rennit se Înmuie vizibil. Aruncîndu-i o privire bănuitoare lui Rowe, se Întoarse și spuse, mîngîindu-și tigva pleșuvă: — Poate că ai dreptate. Toți suntem cu nervii la pămînt. Eu unul n-am fost niciodată Împotriva alcoolului - dar numai ca stimulent! — Toată lumea are nevoie de stimulente, În zilele noastre. — Noaptea trecută a fost jale la Purley. Nu atît din pricina bombelor - n-au fost prea multe - cît din pricina așteptării Încordate. Ne-am primit, firește, și noi partea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
despre fosta nevastă. Nici nu îi trecuse vreodată prin cap că o femeie poate avea atâtea gânduri. Cu femeile din Mohoreni nu avusese nimic de-a face, iar bărbații vorbeau mult la beție, dar vorbeau despre animale și recoltă și alcool și case și materiale de construcție - și mai ales unii despre alții. Dar niciodată despre ei. Iar fata îi zisese până și cât de tari îi sunt durerile menstruale! Și mai câte altele! Sătul de gânduri, șeful de gară își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
de lemn masiv. Grupul lor era destul de mare, 16 persoane, dar încăpură cu toții la o singură masă, înghesuiți, însă veseli. Se comandară beri, vinuri, platouri cu șuncă, salam și brânză, măsline negre, salate. Orele treceau și atmosfera de gașcă și alcoolul îi alungară gândurile lui Andreas. Înainte de a deschide o a treia sticlă de bere, se scuză și ieși să dea un telefon. Respiră niște aer curat și alese din agenda mobilului numărul femeii pe care o numea, în lipsa unui termen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
creierul - care abia dacă atingea mărimea unui bob de mazăre -, lăsînd-o să bîntuie pe punte luni Întregi după aceea. Pentru toate astea și cunoscîndu-le cum le cunoștea, după miezul nopții Iguana Oberlus, mînjit de sînge și cu mintea Încețoșată de alcool, zvîrli cît colo cuțitul și se lungi pe o stîncă, ferm convins că zeița Elegbá nu fusese cîtuși de puțin mișcată de efortul lui obositor și de sacrificarea unui animal care putea fi socotit, la drept vorbind, aproape o plantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]