4,178 matches
-
de elaborare Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei - COM(2021) 350 final, 05.05.2021*8) Pentru a se alinia obiectivului de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, industria europeană va avea nevoie de aprovizionare sigură cu energie curată și accesibilă, precum și cu materii prime. Versiunea actualizată a noii Strategii industriale 2020
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
Specializare Inteligentă 20222027 Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027 (SNCISI 2022-2027), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.933/2022, include o listă de 4 obiective generale (OG) și 5 obiective specifice (OS). Cele mai multe dintre acestea sunt pe deplin aliniate obiectivelor STL, contribuind la realizarea procesului de decarbonizare a economiei naționale. OG1. Dezvoltarea sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare include OS5. Conectarea activităților de cercetare și inovare cu provocările societale - Agenda Strategică de Cercetare care prevede, la acțiunea A1, conectarea
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
performanțelor) aplicațiilor/soluțiilor informatice se vor folosi produse COTS specifice licențiate sau open-source, după caz. Aplicațiile/Soluțiile informatice: – se vor dezvolta, pe cât posibil, în scopul asigurării scalabilității și interoperabilității acestora, cu respectarea principiilor share and reuse, respectiv one time only, și aliniate la conceptul Cloud-native; ... – nu vor induce modificări ale structurilor de date pentru sistemele critice aflate în exploatare, accesul la structurile de date ale sistemelor critice urmând a se face prin view-uri; ... – nu vor stoca variabile sensibile în codul sursă
NORME din 2 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286525]
-
cu dispozițiile adoptate sub egida EMMI (sau a oricărui succesor al acestei funcții a EMMI, așa cum este stabilit de Bancă) în ceea ce privește EURIBOR, Banca poate, printr-o notificare adresată Împrumutatului, să modifice dispoziția respectivă pentru a o alinia la aceste alte dispoziții. În cazul în care Screen Rate devine permanent indisponibilă, rata de înlocuire EURIBOR va fi rata (inclusiv orice marje sau ajustări) recomandată în mod oficial de (i) grupul de lucru privind ratele euro fără risc înființat
CONTRACT DE FINANȚARE din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285270]
-
articolele 32 și 34) sunt nu doar angajamente financiare, ci și angajamente morale față de viitorul societății românești. În plus, revizuirea care vizează consolidarea drepturilor privind proprietatea [articolul 44 alineatul (10)] și familia [articolul 48 alineatele (1) și (2)] se aliniază cu principiile unei societăți care respectă libertatea individuală și valorile tradiționale, promovând în același timp o viziune modernă și incluzivă asupra acestor instituții fundamentale. Nu în ultimul rând, reforma sistemului judiciar și a structurii Consiliului Superior al Magistraturii (articolele 125
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
se iau acum vor avea ecouri în deceniile care urmează. România se află într-un punct de inflexiune, unde fiecare decizie poate înclina balanța între stagnare și progres. Revizuirea Constituției ne oferă șansa de a alege progresul, de a ne alinia cu cele mai bune practici democratice și de a ne asigura că statul nostru va fi pregătit să navigheze complexitățile lumii contemporane. Acest demers presupune nu doar schimbări legislative, ci și o transformare culturală, o deschidere către noi forme de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
democratic și la o răspundere crescută din partea oficialilor publici. Noul cadru legislativ propus prin acest proiect de revizuire a Constituției aduce, fără îndoială, schimbări profunde în structura juridică și instituțională a României. Acestea sunt menite să actualizeze și să alinieze legislația națională la evoluțiile societale și la standardele internaționale, să consolideze drepturile și libertățile fundamentale și să asigure un echilibru mai stabil între puterile statului. În concluzie, proiectul de revizuire a Constituției României reprezintă un pas important în procesul continuu
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
din Constituție, abrogarea alineatului (2) al art. 19 ar duce la o coerență sporită între principiile fundamentale privind drepturile cetățenilor și aplicarea acestora. De exemplu, articolul 22 referitor la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică s-ar alinia mai bine cu un regim juridic care nu permite extrădarea, reiterând astfel angajamentul statului român de a proteja aceste drepturi în fața oricăror amenințări externe, inclusiv cele judiciare. În comparație cu alte constituții europene, abrogarea acestui alineat ar poziționa România
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
este cu adevărat pentru toți, o justiție care nu doar se pronunță, dar și se aplică în mod concret și vizibil în viața de zi cu zi a fiecărui cetățean. Prin această revizuire România își asumă responsabilitatea de a-și alinia sistemul judiciar nu doar la așteptările propriilor cetățeni, dar și la dinamica schimbărilor legislative la nivel mondial, asigurându-se că legislația sa constituțională este în pas cu inovațiile juridice internaționale. Acest efort nu doar că va îmbunătăți calitatea justiției, dar
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
unui cadru legal mai robust în domeniul medical și științific, asigurându-se că progresul nu sacrifică integritatea umană. Prin adoptarea unei astfel de modificări, România își reconfirmă angajamentul față de protecția drepturilor omului și își consolidează poziția ca stat democratic, aliniat la valorile și normele internaționale în domeniul drepturilor fundamentale. ... 5. După alineatul (3) al articolului 22 se introduc alineatele (4), (5) și (6), care vor avea următorul cuprins: (4) Identitatea sexuală biologică a copilului dobândită la naștere nu se poate
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
avea consecințe pe termen lung asupra sănătății fizice și mentale. În acest sens, revizuirea trebuie privită ca o măsură de precauție, care protejează minorii de decizii premature ce ar putea afecta ireversibil cursul natural al dezvoltării lor. Acest aspect se aliniază și cu prevederile articolului 49 din Constituția României, care stipulează protecția specială a copiilor și tinerilor, subliniind necesitatea asigurării condițiilor optime pentru dezvoltarea lor fizică, intelectuală și socială. Această protecție nu este doar o responsabilitate morală, ci și una legală
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
integrității individuale. În contextul revizuirii articolului 22 din Constituția României, adoptarea unor măsuri specifice pentru protecția identității sexuale biologice a copiilor și a integrității fizice și psihice a persoanelor reflectă o abordare proactivă și orientată spre viitor. Acest demers se aliniază cu principiile drepturilor omului promovate la nivel european și internațional, dar și cu necesitatea de a proteja cetățenii în fața posibilelor abuzuri care pot rezulta din utilizarea necorespunzătoare a noilor tehnologii. Este important de remarcat că, deși revizuirea articolului 22
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
reper în evoluția juridică și democratică a României. Este un angajament față de cetățean și o recunoaștere a evoluției societății în era digitală, care solicită o protecție sporită în fața intruziunilor nelegitime în viața privată. Prin aceste amendamente, România se aliniază la standardele europene și internaționale, respectând angajamentele asumate prin tratatele și convențiile la care este parte. Mai mult, aceste schimbări legislative reflectă și o maturizare a societății civile, care devine tot mai conștientă de importanța și fragilitatea drepturilor civile în
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
pentru a asigura un proces echitabil și pentru a garanta dreptul la apărare fără restricții nejustificate. Modificările propuse reflectă nu doar o necesitate internă, ci și o armonizare cu practicile și principiile dreptului european. Este esențial ca România să se alinieze la aceste standarde pentru a promova un sistem judiciar transparent și echitabil, care să protejeze drepturile și libertățile fundamentale ale fiecărui cetățean. În acest sens, revizuirea articolului 24 are o importanță strategică, contribuind la consolidarea încrederii cetățenilor în sistemul de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
propuse nu sunt fără precedent. Alte state europene cu tradiții democratice solide au reglementări similare, care le permit autorităților să acționeze eficient în combaterea criminalității, respectând în același timp drepturile și libertățile cetățenilor. Astfel, revizuirea Constituției în acest sens ar alinia România la standardele internaționale și ar demonstra angajamentul țării față de protecția drepturilor omului. În concluzie, introducerea alineatelor (2), (3) și (4) la articolul 28 din Constituția României nu numai că este necesară, ci și imperativă în contextul actual. Aceste
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
articolului 40 din Constituție este un demers necesar pentru a asigura integritatea și eficiența instituțiilor statului. Ea marchează recunoașterea faptului că anumite funcții publice trebuie exercitate cu o independență absolută de orice influență politică. Prin implementarea acestei modificări, România se aliniază la standardele internaționale în materie de bune practici administrative și se asigură că pilonii săi democratici sunt solidificați pentru viitor. Această reformă constituțională nu se rezumă doar la o schimbare de litere în textul fundamental, ci reprezintă o evoluție în
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
cea administrativă și judiciară și de a asigura că fiecare cetățean poate avea încredere în imparțialitatea și integritatea celor care dețin funcții publice. Prin urmare, revizuirea articolului 40 nu este doar o necesitate, ci și o oportunitate de a ne alinia la cele mai înalte standarde democratice și de a consolida încrederea în structurile noastre de guvernare. Este un semn al maturizării societății românești și al dorinței de a construi un viitor în care principiile de bază ale democrației nu sunt
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
mai prosperă. În final, adoptarea acestui alineat nu numai că va consolida încrederea investitorilor și va sprijini dezvoltarea economică, dar va asigura și respectarea drepturilor fundamentale ale fiecărui cetățean de a-și controla propriile resurse financiare. Astfel, România se va alinia la standardele internaționale de protecție a proprietății și libertății economice. În concluzie, revizuirea Constituției pentru includerea alineatului (10) la articolul 44 nu este doar o necesitate legală, ci și o oportunitate de a consolida încrederea cetățenilor în sistemul economic și
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
o mai mare claritate, responsabilitate și protecție. Această revizuire nu doar că întărește fundamentul juridic pentru respectarea și garantarea drepturilor individuale, dar reprezintă și un angajament ferm al României de a respecta principiile statului de drept și de a se alinia la standardele internaționale de justiție. Este esențial să reținem că această revizuire nu este un scop în sine, ci un mijloc prin care se urmărește construirea unui sistem judiciar mai echitabil și mai transparent, care să inspire încredere cetățenilor. Într-
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Elveția, referendumurile și inițiativele populare sunt instrumente obișnuite prin care populația își exercită voința. Prin comparație, introducerea unui mecanism similar în România ar putea consolida democrația participativă și ar putea crește gradul de implicare civică. Mai mult, această propunere se aliniază cu tendințele actuale de digitalizare și accesibilitate crescută a proceselor democratice. Posibilitatea strângerii de semnături online pentru convocarea unui referendum reflectă adaptarea la realitățile societății moderne, unde tehnologia joacă un rol tot mai important în facilitarea participării civice. În România
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
ocupată. Acest pas poate fi privit ca o evoluție naturală în maturizarea procesului democratic, în care transparența și responsabilitatea devin valori fundamentale. În concluzie, revizuirea alineatului (3) al articolului 72 din Constituție este o necesitate în contextul actual, pentru a alinia legislația românească la standardele de dreptate și echitate. Această schimbare legislativă poate juca un rol crucial în refacerea încrederii publice în instituțiile statului și în consolidarea statului de drept. Prin asigurarea că niciun membru al Parlamentului nu poate evita consecințele
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
confuzie. Revizuirea Constituției nu este doar un act de îmbunătățire legislativă, ci și un angajament față de valorile și principiile democratice care stau la baza societății românești. Prin adoptarea acestor alineate noi, România va demonstra că este pregătită să se alinieze la standardele democratice internaționale și să își asume un rol activ în promovarea unui sistem politic curat și eficient. Aceasta va consolida încrederea cetățenilor în instituțiile statului și va crește calitatea vieții democratice prin asigurarea faptului că fiecare voce este
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
94 din Constituție poate fi privită ca un pas înainte în consolidarea acestui principiu. În final, este esențial să recunoaștem că revizuirea reprezintă un pas în procesul continuu de reformă și modernizare a instituțiilor statului, dar și că România își aliniază practicile la standardele internaționale, îmbunătățind astfel structura de guvernare și întărind statul de drept. În concluzie, revizuirea literei b) a articolului 94 din Constituție reprezintă un moment important în evoluția democratică a României. Ea aduce în discuție nu doar procesul
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
excepționale rămân sub strictul control al cadrului legislativ. Astfel, revizuirea articolului 108 este un act de responsabilitate instituțională și un semnal clar că statul de drept nu poate fi compromis, chiar și în timpuri tulburi. Prin aceste schimbări, România se aliniază la standardele internaționale și la bunele practici democratice, oferind un exemplu de maturitate constituțională și de respect pentru principiile fundamentale ale unui stat democratic. În acest fel, revizuirea articolului 108 devine un pilon pentru consolidarea unui sistem juridic echitabil, în
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
la o mai bună echilibrare a puterilor în stat și la garantarea că orice acțiune guvernamentală este exercitată în deplină conformitate cu Legea fundamentală a țării și cu respectul datorat drepturilor și libertăților cetățenești. Revizuirea propusă pentru articolul 115 se aliniază la tendințele democratice europene, care subliniază importanța supremației legislației parlamentare și a limitării puterii executive de a guverna prin decrete. În acest mod se asigură un echilibru sănătos între nevoia de flexibilitate și reactivitate a Guvernului și principiul esențial al
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]