2,202 matches
-
clipești și aduni în mănunchi Idei rele le sugrumi tare din trunchi. Cât îmi place de mult zâmbetul tău, Și cum place rostind tu numele meu, Cum trăiești maxim viața și o simți Cum te agiți și răsfățată te și alinți. Îmi place ce gândești, cum vorbești, Cum te ploconești și cum mă oprești, Din ceva rău și că tu ești mereu tu, Căci ști atunci când să zici și - nu! Îmi place că ști singură să te răsfeți, Că ști a
CÂT ÎMI PLAC ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360432_a_361761]
-
BUNĂ ZIUA IUBITO, BUNĂ ZIUA! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 931 din 19 iulie 2013 Toate Articolele Autorului astăzi ce vei face? din ce visuri te-ai trezit și ce gânduri rostuiești oare pașii tăi pe stradă nu râvnesc s-alinte iarba și-acea rouă-n ochi de fată mâna ta creangă de cer nu se-apleacă să-mi dea rodul răscolitoarelor tăceri? iar privirea scrutătoare înspre care zări iubito bate fâlfâind aripa ca spre seară în apus să te-ntorci
BUNĂ ZIUA IUBITO, BUNĂ ZIUA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360431_a_361760]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > ZÂMBESC IUBIRII Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 387 din 22 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ești aici, iubite, la începutul lacrimii, înfrigurate de un nepătruns fior mă alinți cu un dor sufocat între cer și pământ. îmi simți tu necuprinsul, taina, patima visul care niciodată nu minte? îmi auzi glasul sonor care seamană a izvoare plânse, în seri cu lună plină? acopere-mi fiecare gând învinețit de vină
ZÂMBESC IUBIRII de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360458_a_361787]
-
frumos. O mândrie mare, mare m-a cuprins atunci. Era prima laudă venită din partea ființei celei mai importante din viața mea: Mama, o ființă care știe să cuprindă toată frumusețea și căldura universului în zâmbetul său dar care niciodată nu alinta sau lăuda fără un motiv. A fost pentru mine o victorie de suflet. Liceul a fost însă un calvar. Mă regăseam doar atunci când mă aflam acasă, în fața mesei de scris, făcându-mi temele la limba și literatura română. Am dat
PATRICIA LIDIA ÎN DIALOG CU POETA ANNE MARIE BEJLIU(1) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360567_a_361896]
-
făcea eforturi disperate să-și dea duhul, ori să se ridice. Culorile veștede păreau că-l împiedică, îi retezau mișcările. Sau poate era fractura coloanei, rănile urâte de bâtă, ori de coadă de topor, cu care țiganul obișnuia să-și alinte tovarășul de muncă! Nimeni nu știa cum ajunsese acolo. Abandonat de stăpân, zăcea cu multiple fracturi, neputând decât să-și fâlfâie capul încoace și-ncolo, ca un clopot sinistru. Coama, falnică altădată, acum era udată de brumă și încâlcită în
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
MIHAELA. Mi se pare firesc, omenesc. - Dintre poemele pe care le-ați scris, există unul preferat? - Nu am doar un poem preferat, ci o mulțime. Îmi plac poemele de dragoste și cele autobiografice. De ce ? Fiindcă pe mine nu m-a alintat nimeni, niciodată. Așa că eu sunt prietenul și poetul meu preferat. Am împlinit 70 de ani si scriu versuri de dragoste mai abitir că pe vremea locotenenței vârstei mele. Nu mă interesează câți ani am. Nici cât e ceasul, in ce
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
Paștile se-apropie mereu Sunt luat de amintiri și dus agale, Copil mă regăsesc în satul meu La casa bătrânească de pe vale; Simt și acum, pe prispă, dimineața, Cernându-și fluturașii de ninsoare, Cum îmi ating cu gingășie fața Cireșii alintându-se în floare, Și-aud la fel, venind peste câmpie Spre deal zorit, urându-mi „ziua bună”, Un soare îngânat de-o ciocârlie Cu-o veste la clopotnița bătrână; Se anunța o mare sărbătoare, Iar martoră era și Luna plină
LIRICĂ PASCALĂ 2011 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360614_a_361943]
-
disperare Să moară. Așa... ca... un cadou al nopții de Ajun ! Că știe de la ''mami-lui'', că dacă ești cuminte, Și îți dorești enorm ceva, te-aude bunul Moș Crăciun Și îți aduce-n dar ce vrei și vine să te-alinte... ---------------------------------------------- Se-aude leru-i ler în noapte. Și lumea-i bucuroasă... Bucate multe aburesc pe masă-n așteptare... C-o să sosească-n Noaptea Sfântă, în fiecare casă, Un strop de pace și noroc, în zi de sărbătoare... ------------------------------------------------ Și toate sunt la
POVESTE DE IARNĂ FĂRĂ SFÂRŞIT...- PĂRERI PERSONALE- VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360679_a_362008]
-
lasă „urma de înger” în cupe de ghiocei, în drumul său spre inimile noastre, dăruind „pace sacră-n sărbătoare” („Surâsul primăverii”). Ce frumos ! „Albastra slovă” a „cuvântului din iarbă” sau din „ochi de flori”, mângâiată de „raze dulci ce se alintă” capătă valențe deosebite, transformând totul într-o adevărată sărbătoare a revenirii la viață! („Flori”). Poeta care și-a pregătit „șevaletul inimii” înmuindu-și „pensula” în culorile sufletului „spălat” anume în „culori de curcubeu”, dă frâu liber imaginației „pictând “ un tablou
FEREASTRA OCHIULUI DIN MINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360722_a_362051]
-
Stia că dacă acum va intra în camera totul se va schimba. Că mâine nimic nu va mai fi la fel. Dar ,refuză să se gândească la ce va fi mâine. Flacăra focului lumină cu umbre jucăușe încăperea și se alinta în părul ei.Avea obrajii încălziți și ochii strălucitori Zambi.Nu tresărise la vederea lui.Il privea doar ,cu ochii aceia frumoși ,ochi pe care el începuse să-i descifreze. Clar... îl astepta.Si nu era orice fel de așteptare
POVESTE DE DRAGOSTE (4) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360726_a_362055]
-
mea" Dar ea îi mângâie buzele cu vârfurile degetelor.Calde și tremurânde... Îi acoperi din nou buzele cu buzele lui dar nu-și adânci sarutul.Vroia să fie absolut sigur că își dorește continuarea.O musca ușor ...gura lui îi alinta gâtul ...o vena se zbătea incontrolabil sub buzele lui... Îi tachina vârful întărit al sânului cu dinții,ușor și cuminte ,fără grabă...prin dantelă sutienului. Într-un gest de infinită tandrețe îi cuprinse față în palme și o privi adânc
POVESTE DE DRAGOSTE (4) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360726_a_362055]
-
ciolan de ros, Că nu mai știi care-s golanii, Care-a fost sus, nu-l vezi pe jos, Ci-n vârful piremidei cocoțat; Ce-i trebuesc lui statui, E senator, e deputat... Și bani are destui. *Lenin, așa-l alintau tipografii de la „Casa Scânteii” Marin Voican-Ghioroiu Referință Bibliografică: noneGLOSSĂ NOUĂ / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 228, Anul I, 16 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
NONEGLOSSĂ NOUĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360749_a_362078]
-
Aur! Din înaltul lor ceresc Părinții le dau nou gir; Le repetă că-i iubesc, Le trimit parfum de mir! Fiii dragi îi ocrotesc, Merg cu ei la cununie, La iubirea lor gândesc, Le doresc doar, bucurie! Sufletele li s-alintă Căci nepoții-i însoțesc! Corul îngerilor cântă Ani de aur, prevestesc! Referință Bibliografică: Nunta de aur / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1362, Anul IV, 23 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Virginia Vini Popescu : Toate
NUNTA DE AUR de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360082_a_361411]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > LIED ALINTĂ-MĂ DULCE Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1362 din 23 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Susură Lin, Mi, mi, fa. Parcă șoptind alintări, Re, re, re, re, la, Alintă-mă dulce, Pic cu pic, Lasă-mă să
LIED ALINTĂ-MĂ DULCE de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360078_a_361407]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > LIED ALINTĂ-MĂ DULCE Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1362 din 23 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Susură Lin, Mi, mi, fa. Parcă șoptind alintări, Re, re, re, re, la, Alintă-mă dulce, Pic cu pic, Lasă-mă să-ți sorb gustul Atât de aromat! Ca o licoare de primăvară, Ca un fruct din grădina toamnei... Alintă-mă dulce! Referință Bibliografică: LIED ALINTĂ-MĂ DULCE / Aga Lucia Selenity : Confluențe Literare, ISSN
LIED ALINTĂ-MĂ DULCE de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360078_a_361407]
-
Autorului Susură Lin, Mi, mi, fa. Parcă șoptind alintări, Re, re, re, re, la, Alintă-mă dulce, Pic cu pic, Lasă-mă să-ți sorb gustul Atât de aromat! Ca o licoare de primăvară, Ca un fruct din grădina toamnei... Alintă-mă dulce! Referință Bibliografică: LIED ALINTĂ-MĂ DULCE / Aga Lucia Selenity : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1362, Anul IV, 23 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aga Lucia Selenity : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LIED ALINTĂ-MĂ DULCE de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360078_a_361407]
-
Parcă șoptind alintări, Re, re, re, re, la, Alintă-mă dulce, Pic cu pic, Lasă-mă să-ți sorb gustul Atât de aromat! Ca o licoare de primăvară, Ca un fruct din grădina toamnei... Alintă-mă dulce! Referință Bibliografică: LIED ALINTĂ-MĂ DULCE / Aga Lucia Selenity : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1362, Anul IV, 23 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aga Lucia Selenity : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
LIED ALINTĂ-MĂ DULCE de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360078_a_361407]
-
le petreceau în familie sau unde doreau ei. Restul, se desfășurau la instrucție în unitate sau la muncă, construcții de drumuri și poduri. Învoiri cu ora, primeau numai o parte, dumineca și în zilele de Sărbători Naționale. Costică, așa cum era alintat de ai lui, revenise acasă, în satul în care s-a născut. Aici își petrecea vacanțele și pe vremea cât a fost elev la liceul din orașul reședință de județ. În acest timp, părinții lui locuiau în altă comună mai
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
ocnele de sare, de pe urma cărora căpătase un mare beteșug. De câteva ori pe an îi curgeau șiroaie de sânge din pulpele permanent tumefiate, cu pielea vânătă și jupuită împovărându-l cu o neputință definitivă. - Nașă Cătălină, te rog nu mă alinta cu dumneata ca pe un străin. Zi-mi ca întotdeauna când mă strigai, Costică! Nu voi uita niciodată că, de câte ori intram în bătătura matale, mă așezai la masă și îmi dădeai să mănânc dintr-o străchinuță zmălțuită, luată atunci de pe
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
îmi treceau în pas de defilare scene fantastice din perioada copilăriei, când mă jucam în pădurea din Scorțăreaua cu prietenul meu Enescu Ion și ne stropeam cu apa din fântâna Fecioarelor, așezată lângă izvorașul Dobrețu, iar din ramurile copacilor ne alintau privighetorile cu dulci triluri, iar noi le răspunmdeam îngânându-le cu scurte fluierături meșteșugite prin mișcarea limbii și a buzelor, de erau convinse că suntem niște zburătoare intruse, având intenția să ocupăm locul pe care puseseră stăpânire, dar ne avertizau
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
mea, îți scriu scrisoare, Și pentru tine azi e sărbătoare. Tu ești acum în țări străine, Eu știu, acolo ți-este bine. Dar nu uita, iubita mea, Locul ce te legăna. Graiu-n care ți-am cântat, Cu care te-am alintat. Iubește țara ce te-a adoptat, Ai în minte de unde-ai plecat. Rădăcinile păstrează-le acasă, Amintește-ți cum stăteam la masă. Spune-ți rugăciunea românește, Visele îți împlinește. Amintirile să te aline, Draga mea, să-ți fie bine! Puii
SCRISOARE CĂTRE FIICA MEA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360099_a_361428]
-
un vis...cu tine doar. Tu aripi îmi puneai să zbor Și-n aer cald dansam în doi. Tu cerul mi-l înseninai Și printre stele mă purtai. Tu te-agățai apoi de nori, Căci îngerii acolo dorm. Și m-alintai cu astre-n mână Ce mă-mbrăcau cu-a lor lumină. Visarea-n ochi rămâne însă, Căci viața e un vis, Un vis...cu tine doar. Referință Bibliografică: CU TINE DOAR... AUTOR GABRIELA CRĂCIUN / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CU TINE DOAR... AUTOR GABRIELA CRĂCIUN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360128_a_361457]
-
X. PAGINĂ DINTR-UN ROMAN DE DRAGOSTE, de Nuța Istrate Gangan, publicat în Ediția nr. 835 din 14 aprilie 2013. în inima ta mi-ai construit acolo patru camere fără vecini fără câinii comunitari care îmi mușcau mâinile când îi alintam dumnezeule... e atâta liniște aici îmi aud cuvintele formându-se pe buze și sângele aprins colindând te citesc și te învăț pe de rost stând picior-peste-picior în anticamera creierului tău privesc lumea prin ochii cu care tu mă privești atunci când
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
plouă peste ochii mei cu ochii tăi, dragostea mea tu nu privești tu sfredelești adânc iubirea este rotundă și zemoasă măr din care mușcăm pe rând ca doi copii pofticioși vezi, totul este simplu atâta vreme cât plouă și sânii mei se alintă învăluiți în căldura cămășii tale ... Citește mai mult de umerii tăi goiși de cămașa ta acoperindu-i pe ai meiplouă peste lumea noastrăcerul își răsfiră arginții sclipitoriaș ieși afară să mă răsfățca o prințesă pagânăcare dansează goală în ploaieplouă peste
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
transcendent, între planul terestru și cel astral, între gesticulația oraculară și metaforismul oximoronic, Theodor Răpan este poetul pe care istoriile literare ulterioare vor trebui neapărat să-l ia în seamă, în pofida faptului că la pagina 143 din Evanghelia Tăcerii scrie, alintându-se: „la picioarele tale am să mor, Poezie, ca un ultim și anonim soldat”. Sperăm să nu se adeverească această șugubeață premoniție. Referință Bibliografică: IUBIREA CARE MIȘCĂ SORI ȘI STELE / Mihai Merticaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1593, Anul
IUBIREA CARE MIȘCĂ SORI ȘI STELE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359795_a_361124]