18,056 matches
-
existente între parentalitatea biologică și parentalitatea adoptivă, pentru care nu există prescripții culturale de rol și care determină solicitări, provocări și conflicte unice. Acestea sunt întărite de atitudinile celorlalți care, deși par a accepta adopția, o consideră a fi o alternativă inferioară nașterii unui copil și, totodată, o alternativă riscantă. Kirk231 sugerează că, părinții adoptatori tind să-și internalizeze aceste atitudini, să se simtă alienați și să vorbească despre sine ca aparținând unui grup minoritar. Pentru a face față handicapului de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care nu există prescripții culturale de rol și care determină solicitări, provocări și conflicte unice. Acestea sunt întărite de atitudinile celorlalți care, deși par a accepta adopția, o consideră a fi o alternativă inferioară nașterii unui copil și, totodată, o alternativă riscantă. Kirk231 sugerează că, părinții adoptatori tind să-și internalizeze aceste atitudini, să se simtă alienați și să vorbească despre sine ca aparținând unui grup minoritar. Pentru a face față handicapului de rol și sentimentelor de alienare, adoptă unul dintre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Leisure to Family Functioning Among Transracial Adoptive Families", în Adoption Quarterly, 2004, vol. 7, nr. 3, pp. 49-77. Zamfir, Cătălin, ed., Toward a child centered society: A report of the Institute for the Research of the Quality of life, Editura Alternative, București, 1998. Zamostny, Kathy P., Karen M. O'Brien, Amanda L. Baden și Mary O. Wiley, "The Practice of Adoption, History, Trends, and Social Context", în The Counseling Psychologist, 2003, vol. 31, nr. 6, pp. 651-678. Zastrow, Charles H., Outcome of
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
agendei; mai precis, modul cum presupozițiile neexplicitate, dar și reflecțiile curente asupra reglementărilor în vigoare influențează vizibilitatea socială a problemei în cauză, îngreunând intrarea acesteia pe agenda formală, ca problemă specifică. Atunci când suntem constrânși să decidem, să operăm selectiv între alternative posibile, facem apel la criterii de evaluare asupra stărilor de fapt, ne susținem punctele de vedere prin trimitere la un complex mai larg de idei, ne bazăm pe acele seturi de adevăruri în care credem. Când o problemă complexă, cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
precare și a stresului, datorat insecurității privind bunurile de subzistență și certitudinea unui loc de muncă, speranța de viață la naștere a scăzut 20. Fenomenele cu importante implicații asupra politicii sociale sunt reducerea populației active (considerând și pensionarea ca o alternativă la șomaj) și creșterea raportului de dependență demografică în favoarea dependenților vârstnici (în anul 2003, Institutul Național de Statistică arăta că raportul era de 1,5 pensionari la un salariat). Acest fapt decurge și din procesul de îmbătrânire a populației, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
transport, mese la cantină etc., servicii de îngrijire temporară a copiilor, servicii de consiliere familială); • modalitățile de protecție socială privind accesul pe piața muncii a celor care au în îngrijire copii minori; • facilitățile privind locuința și calitatea locuirii; • crearea unor alternative abordabile privind petrecerea timpului liber, actualizarea posibilităților de participare la viața culturală; • sprijinirea implicării comunității în depășirea dificultăților celor aflați în nevoie. Politicile în domeniul familiei nu pot fi gândite decât în strânsă legătură cu alte tipuri de politici, cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
resimțite după aplicarea principiului subsidiarității. Sigur, se remarcă observația că ar fi dificil de delimitat cărui model de familie îi aparține o familie sau alta dintr-o comunitate. O propunere pentru a evita această situație ar fi să se creeze alternative de intervenție astfel încât fiecare familie să prefere forma cea mai adecvată profilului său. În acest fel, va crește gradul de implicare socială. Familiile nu ar mai fi tratate ca și cum ar fi toate la fel, iar abordarea diferențiată va permite forme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
dominant, familia nucleară, structurată patriarhal, se delimitează de mai multe modele posibile. Unele dintre acestea au șanse bune de a fi parteneriale. Am urmărit stabilirea unor repere privind familia în câteva modele posibile, cu intenția de a sugera existența unor alternative la familia nucleară patriarhală. Analiza asupra familiei va continua din perspectiva teoriilor politice feministe: liberală, marxistă, radicală și comunitară. În toate acestea, voi urmări raportul între conceptualizarea familiei și ideea de emancipare a femeilor. Sensul de argumentare va fi unul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
un cadru semnificativ al existenței lor. De acasă nu au unde fugi, nu există un alt loc pentru o eventuală retragere 49. În timp ce bărbații se pot reface acasă după stresul suportat în sfera publică prin activitatea desfășurată, ei având o alternativă de a petrece timpul liber, pentru femei nu există o separare a sferei muncii și a celei destinate pentru recreere (S. Rowbotham, 1973). De altfel, timp liber acasă nu există pentru femei, activitatea domestică nu se termină niciodată. Din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mamă este în mod obligatoriu ceva dificil și puțin probabil fericit. Cei mai mulți oameni au nevoie de idei pozitive prin care să se legitimeze. În fața celorlalți, dar mai cu seamă în fața propriei lor conștiințe. Pentru multe dintre mamele singure (ca o alternativă mult mai onorabil de acceptat față de aceea a victimei neajutorate), este ceea ce am numit maternitatea haiducească. Aceasta este o stare de receptare a maternității ca fapt de viață unic, înălțător, asumat cu demnitate în toate coordonatele sale, ca un fapt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
M. de Lepervanche (coord.), Crossing Boundaries: Feminisms and the Critique of Knowledges, Allen and Unwin, Sydney, 1988. Grünberg, Laura, (R)evoluții în sociologia feministă. Repere teoretice, contexte românești, Editura Polirom, Iași, 2002. Grünberg, Laura; Miroiu, Mihaela, Gen și societate, Editura Alternative, București, 1997. Hamangiu, C.; Rosetti-Bălănescu, I.; Băicoianu Al., Drept civil roman, vol. III, Editura ALL, București, 1998. Harding, Sandra G., The Science Question in Feminism, Cornell University Press, Ithaca, 1986. Harding, Sandra, „Rethinking Standpoint Epistemology: What Is Strong Objectivity?”, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Marlene; Dienel, Christiane, „Reconciliation Policies from a Comparative Perspective”, în Linda Hantrais (coord.), Gendered Policies in Europe: Reconciling Employment and Family Life, Macmillan Press, Londra, și St. Martin’s Press, New York, 2000. Macklin, Eleanor; Rubin, Roger (coord.), Contemporary Families and Alternative Lifestyles, Sage Publications, Beverly Hills, California, 1985. Magyari-Vincze, Enikö, Diferența care contează, Editura Desire, Cluj-Napoca, 2002. Manea, Livius, Protecția socială a persoanelor cu handicap, Casa de Editură și Presă „Șansa”, București, 2000. Manent, Pierre, Istoria intelectuala a liberalismului, Editura Humanitas
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Kate, Sexual Politics, Avon Books, New York, 1970. Minow Martha; Shanley, Mary Lyndon, „Reconsiderarea conceptului de familie. Drepturi și responsabilități relaționale”, în Mary Lyndon Shanley; Uma Narayan, Reconstrucția teoriei politice, Editura Polirom, Iași, 2001. Miroiu, Adrian (coord.), Teorii ale dreptății, Editura Alternative, București, 1996. Miroiu, Adrian, Introducere în analiza politicilor publice, Editura Punct, București, 2001. Miroiu, Adrian (coord.), Instituții în tranziție, Editura Punct, București, 2002. Miroiu, Adrian; Rădoi, Mireille; Zulean, Marian, Politici publice, Editura Politeia - SNSPA, București, 2002. Miroiu, Mihaela, „Feminismul ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004. Miroiu, Mihaela, Politici ale echității de gen. Ghid pentru învățământul universitar din Europa Centrală și de Est, Editura Politeia - SNSPA, București, 2003. Miroiu, Mihaela, Gândul umbrei. Abordări feministe în filozofia contemporană, Editura Alternative, București, 1995. Miroiu, Mihaela; Blebea-Nicolae, Gabriela, Introducere în etica profesională, Editura Trei, București, 2001. Miroiu, Mihaela; Popescu, Liliana, „Condiția femeilor din România - între tradiție și modernizare”, în Liliana Popescu (coord.), Gen și politică. Femeile din România în viața publică, PNUD
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Popescu, Liliana, „Condiția femeilor din România - între tradiție și modernizare”, în Liliana Popescu (coord.), Gen și politică. Femeile din România în viața publică, PNUD și ANA, București, 1999. Mitrofan, Iolanda; Ciupercă, Cristian, „Familia încotro? Structuri și metamorfoze contemporane. Translații și alternative. Familia monoparentală”, în Psihologia relațiilor dintre sexe, Editura Alternative, București, 1997. Mitrofan, Iolanda; Ciupercă, Cristian, Incursiune în psihosociologia și psihosexologia familiei, Editura Mihaela, București, 1998. Mitrofan, Iolanda; Mitrofan, Nicolae, Elemente de psihologie a cuplului, Casa de Editură și Presă „Șansa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
modernizare”, în Liliana Popescu (coord.), Gen și politică. Femeile din România în viața publică, PNUD și ANA, București, 1999. Mitrofan, Iolanda; Ciupercă, Cristian, „Familia încotro? Structuri și metamorfoze contemporane. Translații și alternative. Familia monoparentală”, în Psihologia relațiilor dintre sexe, Editura Alternative, București, 1997. Mitrofan, Iolanda; Ciupercă, Cristian, Incursiune în psihosociologia și psihosexologia familiei, Editura Mihaela, București, 1998. Mitrofan, Iolanda; Mitrofan, Nicolae, Elemente de psihologie a cuplului, Casa de Editură și Presă „Șansa”, București, 1996. Moise, Emil, „Întreprinderea socialistă: un sistem complex
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Mary, The Politics of Reproduction, Routledge & Kegan Paul, Boston, 1981. Okin, Susan Moller, Justice, Gender and Family, Basic Books, New York, 1989. Okin, Susan Moller, „Rațiune și sentiment în înțelegerea dreptății. Moștenirea kantiană”, în A. Miroiu (coord.), Teorii ale dreptății, Editura Alternative, București, 1996. Olteanu, Liliana Cristina; Gheonea, Elena Simona; Gheonea, Valentin, Femeile în România comunistă. Studii de istorie socială, Editura Politeia - SNSPA, București, 2003. Oproiu, Ecaterina; Roman, Carol; Scorțaru-Păun, Sofia; Dumitrescu-Bușulenga, Zoe; Faur, Sanda; Șchiopu, Ursula, Cartea fetelor, Editura Politică, București
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Raluca Maria, „Dimensiuni ale patriarhatului în gândirea liberală românească între 1848 și al doilea război mondial”, în Maria Bucur; Mihaela Miroiu (coord.), Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași, 2002. Popescu, Liliana, Gen și politică, Editura Alternative, București, 1999. Popescu, Raluca, „Familia tânără în societatea românească”, Calitatea vieții, nr. 1, 2003. Popper, Karl, Societatea deschisă și dușmanii ei, vol. I-II, Editura Humanitas, București, 1993. Popper, Karl; Lorenz, Konrad, Viitorul este deschis. O discuție la gura sobei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
globalizare și democratizare, Editura Polirom, Iași, 2004. Zamfir, Cătălin (coord.), Politici sociale în România, Editura Expert, București, 1999. Zamfir, Cătălin; Vlăsceanu, Lazăr, Dicționar de sociologie, București, Editura Babel, 1993. Zamfir, Cătălin; Zamfir, Elena (coord.), Țiganii, între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative, București, 1993. Zamfir, Cătălin; Zamfir, Elena (coord.), Politici sociale. România în context european, Editura Alternative, București, 1995. Zamfir, Cătălin; Zamfir, Elena (coord.), Pentru o societate centrată pe copil, Editura Alternative, București, 1997. Zamfir, Elena (coord.), Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Expert, București, 1999. Zamfir, Cătălin; Vlăsceanu, Lazăr, Dicționar de sociologie, București, Editura Babel, 1993. Zamfir, Cătălin; Zamfir, Elena (coord.), Țiganii, între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative, București, 1993. Zamfir, Cătălin; Zamfir, Elena (coord.), Politici sociale. România în context european, Editura Alternative, București, 1995. Zamfir, Cătălin; Zamfir, Elena (coord.), Pentru o societate centrată pe copil, Editura Alternative, București, 1997. Zamfir, Elena (coord.), Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București, 2000. Zamfir, Elena; Bădescu, Ilie; Zamfir, Cătălin, Starea societății românești după 10
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Cătălin; Zamfir, Elena (coord.), Țiganii, între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative, București, 1993. Zamfir, Cătălin; Zamfir, Elena (coord.), Politici sociale. România în context european, Editura Alternative, București, 1995. Zamfir, Cătălin; Zamfir, Elena (coord.), Pentru o societate centrată pe copil, Editura Alternative, București, 1997. Zamfir, Elena (coord.), Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București, 2000. Zamfir, Elena; Bădescu, Ilie; Zamfir, Cătălin, Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București, 2000. Zamfir, Elena; Zamfir, Cătălin; Pop, Marius, România ’89-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
chestionarul propriu-zis al confirmării. Deși într-un fel era de prisos după tot ce spusesem eu, m-a întrebat: Crezi în Dumnezeu, Tatăl Atotputernic? Da, fără nici cea mai mică îndoială, am răspuns eu. Nici nu-mi pot imagina o alternativă. Crezi într-unul Iisus Hristos, Fiul Său, Domnul nostru, zămislit prin Duhul Sfânt? a întrebat apoi, arătând cu țigara, parcă în treacăt și ca și cum ar fi fost cu gândurile aiurea, spre mica figurină de tablă de pe masă. Născut din Fecioara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
cu urmări așa de rele, încât întreaga ei viață nu ar mai fi fost decât o suferință și un chin? Doamne!...Și dacă doctorii ar fi venit să-i spună acest teribil adevăr și i-ar fi pus în față alternativele viață sau moarte, ea ce ar fi trebuit să facă? Greu i-ar fi venit să ia o decizie și, totuși, ea ar fi ales viața, chiar cu prețul unor grave sechele, chinuri, suferință... pentru fiica ei. Și cum altfel
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
te-au mai căutat vreodată, știu asta. Și noi am făcut alegerea, iubito, căci ne-am dorit să fii fiica noastră. Într-o zi, mai devreme sau mai târziu, ai să alegi și tu... Eu sunt pregătită să accept oricare alternativă, știu că e dreptul tău... Cum te poate iubi un străin? Doar te-ai îndrăgostit de atâtea ori! Orice om îți este un străin când te apucă îndrăgosteala... Dragostea are legile ei, neștiute și nedescifrate încă de noi... Ce fire
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
spunea Otto Eckstein, "comparația relevantă nu este între piețe perfecte și guverne imperfecte, nici între piețe deficiente și guverne binevoitoare, raționale și atotștiutoare, ci între instituții inevitabil imperfecte"4. Prin urmare, sectorul public nu este și nu poate fi o alternativă la cel privat, ci un complement al acestuia. 1.3. Statul ca actor economic Economiile actuale sunt economii mixte. în care coexistă, în proporții diferite, sectorul capitalist bazat pe piață si Statul ca agent economic. De ce trebuie să intervină Statul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]