1,306 matches
-
plece, Agliè Îi Înmână un snop de travellers’ cheques, Îi spuse să-i trimită opera la hotel. Am rămas să conversăm, Agliè vorbea portugheza destul de corect, dar ca unul care o Învățase la Lisabona, ceea ce Îi dădea și mai mult alura unui gentilom din alte vremuri. Se informă asupra noastră, făcu unele reflecții asupra posibilei origini geneveze a numelui meu, deveni interesat de istoria familiei lui Amparo, dar, nu se știe cum, deja dedusese că ramura ei principală provenea din Recife
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cu forme ciudate, stranii, transformându-se pe nesimțite în sălcii cu capetele plecate, în timp ce el se perpelește și se întoarce în somn. Visul acesta îl face să se trezească asudat și obosit, iritat că pădurile sale au căpătat așa o alură comercială, neghioabă. Ca un intermezzo. O comedie muzicală cu copaci. Înainte de-a apuca să se bărbierească, urme închise de sudoare amestecată cu praf i se ivesc pe frunte. Numai el e de vină pentru asta, știe prea bine. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
aranjat În bucle cum ar avea o femeie mai tânără (Bunty probabil că are În jur de treișcinci de ani) și mai multe bijuterii ostentative: colier, cercei, brățări care-i dau un aer de târfă și nu se asortează cu alura ei arogantă. Bilanțul total al ecuației speciale care e Bunty se ridică la: mult prea femeie pentru Confr. Clifford Blades. El aproape că se bâlbâie: — El e Bruce, prietenul meu despre care ți-am vorbit. Ei, de fapt el e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ÎN TIMPUL ZILEI Un birou de poliție simplu și funcțional. Pe biroul sunt câteva fotografii de familie. BILL TEALE este un bărbat Între două vârste, rafinat și bine-făcut, care a Îmbătrânit frumos. TEALE nu arată ca un polițist tipic: are o alură de intelectual civilizat. O femeie zveltă și atrăgătoare, ANNABEL DRAPER, intră cu un raport În mână la el În birou. [BILL] Annabel... [ANNABEL] Bill, aseară... [BILL] Annabel... aseară a fost... adică, chestia asta a scăpat de sub control. Niciodată n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
opțiunea Bell a fost una foarte logică. - În concluzie, acela era Andrew Constable, spuse Grady către Bell privind pe fereastră înapoi în camera de interogatoriu. Sachs fu curioasă și privi la rândul ei înăuntru: prizonierul era bine făcut, cu o alură chiar distinsă; costumul portocaliu îl trăda, la fel și deznădejdea cu care dădea din cap la masă. - A fost cum ai crezut că va fi? continuă Grady. - Nu prea, drept să spun, vorbi Bell pe același ton tărăgănat. Când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
dintr-o sursă „mare și nobilă“, altfel spus, divină. Poate. Și totuși... În cei câțiva ani de destindere ai regimului trecut, la sfârșitul anilor ’60, televiziunea română i-a înecat și ea pe melomanii noștri cu imaginile unui Karajan cu alură mistică, dirijând cel mai adesea cu ochii larg închiși simfoniile beethoveniene. Și mulți au jurat atunci numai pe el. Cu excepția lui Leonard Bernstein, pentru Karajan nomine odiosa, imaginile altor mari dirijori ai secolului au rămas atunci practic necunoscute. Sau erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
sosi primarul, învățătorul era întins, gol pușcă, pe albastru, alb și roșu, cu părul puțin pârlit de focul pe care încercase să-l pornească. A fost luat mai târziu de către doi infirmieri, îmbrăcat cu o cămașă care-i dădea o alură de scrimer, cu un cucui vânăt la cap, ca o bizară decorație. Nu mai vorbea. Era ca un copil mic, pe care tocmai l-ai muștruluit. Cred că era deja plecat de tot. Școala rămânea fără profesor, iar situația, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
stăpânire pe operațiuni. A apărut a doua zi după crimă, folosind ca pretext starea de război și frontul apropiat ca să ne spună că fusese autorizat să ne dea ordine. Matziev, fiindcă așa-l chema, un nume cu sonoritate rusească, avea alura unui dansator napolitan, o voce mieroasă și părul dat cu briantină, o mustață subțire, picioare suple și un tors de luptător grec. Pe scurt, un Apollo cu trese. Ne-am dat repede seama cu cine aveam de-a face: un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
simt îngrozitor că te deranjez așa din senin. - Nicidecum. Intra!.. - Dintre toate persoanele de pe lume, tu ești cel care m-ai deranja cel mai puțin. Emil era colegul de bancă al Laurei, un băiat înalt, blond, puțin cam buzat, cu alura de sportiv, deosebit de elegant. Era fiul șefului Securității din oraș, era foarte bine educat și, mai ales, învață foarte bine, fiind în permanență competiție cu Lăură. - Regret numai că nu mi-ai dat măcar un telefon. Ea aștepta o reacție
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
în ele se ascunde ceva amenințător. Fără să spun nici măcar un cuvânt de bun-rămas, ies pe ușă, arunc o ultimă privire spre fetele adunate în jurul lui Anat, amenințând-o cu burțile lor nefericite, ea este prinsă între ele, cu o alură tinerească, copilărească, dar imediat furia mea se îndreaptă asupra ei ca o spadă, tu ai fost prima care m-a părăsit, spun eu, prima care m-ai judecat atât de sever, de vreme ce te-ai purtat în felul acela, înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ar pierde fără regret, deoarece asta Înseamnă, după el, fericirea. Cerea să pun Five Miles Out, folosea În chip de vocoder un tub de spray căruia Îi Înlăturase capetele și Îngâna pasajele vocale masculine Îndemnând-o pe unduitoarea gazdă cu alură nordică să susțină partitura lui Maggie Reilly. Iubitorul de jazz nu se preta la asemenea fleacuri, sta țeapăn, cu ochi de oțel, cu paharul de whisky olandez În pumn, zâmbea reținut și flutura barbișonul În ritmul lui Orabidoo, piesă apropiată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
închipuit. Felicitări pentru, hmm, pentru sculptură! Cam avangardistă, nu? A stârnit multe controverse printre noi. —Mulțumesc, i-am răspuns. Cred. —Numele meu este James Rattray-Potter. Cred că nu mi-ai reținut numele mai devreme. Era înalt și lat, cu o alură clasică Sloane: părul negru și des deasupra unei figuri rozalii sănătoase, cu trăsături puternice, și un nas care deja începuse să se umfle ușor de la băutură. James Rattray-Potter mi s-a părut a fi unul dintre acei bărbați care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
cu câteva minute mai înainte. Uite, glumea ea pe hol, unde se întâlniră cu toții, vorbești de lup și Ovidiu la ușă. Aha, spuse bărbatul, vorbeați despre mine? Cam ce? De bine, de rău? Se schimbase mult Ovidiu, nu mai avea alura tinerească și sportivă, se împlinise, avea umerii mai lați, barba i se înăsprise. Afișa un aer plictisit. Hai, spune, o întrebă pe Carmina, și-și răsuci în fața ei palma, unde ai dispărut de atâta vreme? Pe unde ai tot umblat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
invidia, deși știa bine că odată ajunsă la anii lui va fi de mult o femeie apusă, nici cel mai absurd gând nu-i va da dreptul să spere. Se privi în vitrine. Arăta bine, așa de departe, avea o alură chiar tinerească. Oare? Un copil îi tăie calea, trăgea după el o jucărie zornăitoare, se enervă un pic era superstițioasă, pe urmă își aminti că-i tăiase calea un copil, nu o pisică, ceea ce nu era totuna. Da, era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
un autograf pe fiecare din ele, hotărâse să dedice localul scriitorului său preferat. Aceasta ar fi putut fi cea mai plauzibilă ipoteză, dacă proprietarul cafenelei nu ar fi fost un muzician și cântăreț Între două vârste, care afișa Întotdeauna o alură atletică și un bronz de invidiat și care avea o antipatie atât de profundă pentru cuvântul tipărit, Încât nici nu-și dădea osteneala să citească versurile cântecelor pe care formația lui le interpreta vinerea noaptea. Adevăratul motiv pentru care bistroul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
spuse Beth. Mai ai zece minute ca să apeși pe buton. — Bine. Norman se Îndreptă spre submarin. Din spatele elicei duble Îi văzu numele: Deepstar III. Aparatul era vopsit În galben, ca și cel care-i adusese jos, dar avea o altă alură. Găsi mânerele laterale și se ajută de ele ca să ajungă la punga de aer prinsă În interiorul cupolei ca Într-o capcană. În partea de sus a submarinului se afla un soi de carlingă din material acrilic: cabina pilotului. Norman găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
să audă ceva, niște șoapte venind dinspre cărțile închise. auzeau ei ceva acolo ? auzeau ei ceva ce nu auzeam eu ? Intrigat, într-o bună zi chiar i-am pus această întrebare unui domn distins, de vreo cincizeci de ani, cu alură de sherlock Holmes, care se apleca mai mult decît ceilalți pentru a-și lipi aproape urechea de unele cărți. — nu vă supărați, ce încercați să auziți ? Domnul sherlock Holmes mă privi nedumerit și-mi răspunse cu un accent german. — Foarte
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
oferit de scriitori, în fiecare zi același și în fiecare zi altul. el era de altfel unui dintre primii care se înfățișa, la prînz, la Casa monteoru, întotdeauna elegant și proaspăt ras, arborînd o mustață nu lipsită de distincție, cu alură englezească. Despre el se șoptea că ar fi fost unul dintre cei mai influenți oameni din sfera puterii. exista un fel de legendă construită în jurul lui : se spunea că în tinerețe, înainte de al Doilea război mondial, în calitate de ziarist, îi luase
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Dinu, care a rîs.) Omul mi-a fost nesuferit chiar din clipa când și-a făcut prima oară apariția în camera mea, îmbrăcat într-un halat imaculat, călcat ireproșabil și împodobit, deasupra buzunarului de la piept, cu o monogramă complicată. Avea alura unui ins din categoria "virililor", cu fălci puternice, mustața subțire și părul strălucind de briantină. Din toate mișcările lui reieșea că se credea irezistibil. S-a așezat plin de sine pe scaun și, vizibil plictisit de această corvoadă ce-i
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
pe mine, îi privește de la distanță, cu vădită superioritate și chiar cu suspiciune. În blana lui abundentă, pare mult mai voinic decât este, dacă, de pildă, l-ai tunde chilug. Ceea ce nu se poate, fiindcă ce s-ar alege din alura lui de nobil încă nescăpătat? Praful. Vorba e că acest domn Bubu e un exemplar mult mai pașnic decât sunt de regulă felinele domestice. Spre deosebire de Manu- che, pisica despre care am scris altă dată, pe Bubu nu-l interesează vânatul
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Ca să nu mor de plictiseală, că la foame sunt mai rezistent, am înjghebat un dialog, ajutat și de prietenul Michel, cu un domn francez care venise să consume și el ceva, însoțit de cele două fiice ale sale. Omul avea alură de rugbyst, fapt care m-a stimulat în abordarea su- biectului. Și nu am făcut deloc rău, fiindcă ne-am amintit de o sume- denie de lucruri legate de acest sport. Inclusiv de rugbyști români care joacă în Franța, chiar
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Nagy Imre, eroul revoluției maghiare, care a contribuit decisiv la formarea conștiinței mele politice. Orașul e splendid! Un oraș tăiat în două de Dunăre, acest fluviu cam de trei ori mai mare decât Sena, nu poate să nu fie frumos... Alură de oraș european și, în plus, un stil al lui: e mai greoi, dar și mai impozant decât Viena. Despre oameni n-am prea putut să-mi fac o idee. Nu știam limba maghiară și nici engleză, iar germana n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
de altcineva. Părea născut pentru asta. Se lăsa mângâiat, păstrând o atitudine calmă și mereu pasivă. Mă preocupa faptul că se plimbase cu Albertina prin oraș. Contrastul dintre ei mă jena din punct de vedere estetic. Căci Vladimir Beral, cu alura lui de domnișoară de pension, semăna oarecum cu timidul prințișor din basmele copilăriei mele, pe când Albertina părea lângă el o statuie fără greș, în dimensiuni cu adevărat impresionante, dar lipsită de orice trăsătură spirituală. Intrigat și împins mai mult de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și rafinată care rămâne surprinsă când pasărea-ncepe să-i smulgă hainele de pe dânsa. — Cine spune că nu-s rafinată? întrebă ofensată Darlene. — Foarte bine. Ești rafinată. Da’ atunci să fii rafinată și pe scena mea. Asta-i ceea ce dă alură de dramă unui număr de striptease, fir-ar să fie. — Tiii! Cu număru’ ăsta Bucuria Nopți’ o să primească premiu’ Academiei. Ș-o să primească unu și papagalu’. — Întoarce-te la podelele mele. Chiar acu’, Scarla O’Horror. — Stați o clipă, strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
al FBI, stătea cât mai departe posibil de Vânătorul Roșiilor, rămânând totuși în aceeași încăpere. Era un bătrân micuț și pirpiriu, cu niște ochi albaștri, strălucitori, și o tuse pe care o alimenta cu țigări europene foarte tari. Avea acea alură specifică captivilor de pretutindeni, disprețuind prezența celor care l-au capturat - deși circula și supoziția că își oferise serviciile de bunăvoie. Satterlee se plimba acum de colo colo, gesticulând spre cei prezenți ca și cum ar fi fost patru sute de oameni, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]